13,876 matches
-
prizonier mijea totuși licărul unei ancore, a unei speranțe. Poate că harul schitului mai împrăștia sacralitatea acelor ostenitori, înmiresmată de duhul trăirii liturgice. Pronia cerească încălzește sub aripile Ei procesul de remodelare și de renaștere interioară, a celor care nu abandonaseră lupta combativă și dinamică a creștinismului, revenirea la credința călăuzitoare, care transcende destinul într-o tainică solidaritate ce pune piatră de temelie lăuntrică, ca stâlp al rezistenței spirituale, al rezistenței prin religie: „Eram cazați la etajul clădirii într-o mare
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
răului. Avva Heremon - Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși. Nicolae Steinhardt - Am atât de mult bun-simț încât par smintit, nebun. Sunt anormal de normal. Eugen Ionesco - Să te îndepărtezi de pasiune sau să i te abandonezi orbește, care dintre aceste două atitudini e cea mai puțin distructivă? Paulo Coelho - Noi, românii, suntem o lume în care, dacă nu se face ori nu se gândește prea mult, ne putem mândri că cel puțin se discută foarte mult
CITATE MEMORABILE (106) de ION UNTARU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367552_a_368881]
-
râu apă curată împovărată cu lente umbre se scurge spre noapte sau spre o dâră de lumină - cine știe. * PRIN fierbintea amiază își scrie râul urma de apă umăr la umăr cântecele ̶ semne de oracol rostogolite și cumpănite se abandonează sau se poartă spre tărâmuri mai adânci. LANCE ÎN ABISUL disperării plasa de care atârnă viața caută epava în aval cuvintele de pe vremuri spărgând liniștea adună firmiturile în încrengătura zorilor de zi. CÂND BUZA DE CUVINTE-MI SÂNGEREAZĂ (pentru Paul
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
plăcere. Era erupția vulcanică a orgasmului. Mă păcălise de data aceasta! Știam că nu-i mai plăcea prelungirea actului după ce ea își finalizase toată pasiunea, așa că n-am mai continuat, am îmbrățișat-o tandru și, cu o sărutare caldă, am abandonat-o epuizată printre cearceafurile mototolite. Mai aveam câteva ore până la o nouă deșteptare, de aceea am încercat să adormim cât mai repede. Am stins lumina lampadarului și, cu iubita mea ghemuită la piept, care deja zâmbea în lumea viselor ei
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
pe baltă! Toată lumea era a ei și trebuia să știe că a prins un caras de o sută de grame, poate mai mult. Era gata să-l scape pe mal! Când a slăbit nailonul, peștele a deschis gura și a abandonat cârligul. Se mișca nervos prin iarbă, gata s-o pornească din nou, la adăpostul apei, însă vigilent, l-am prins și l-am trimis alături de fratele său ceva mai mare, în minciog. Miruna devenise altă persoană acum! Nu mai era
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
să ne vezi, cum scoteam pe rând câte un pește mic și ne bucuram de el. Acum soarele se ridicase pe cer si ajunsese în dreptul stomacului nostru, semn că nu a fost suficientă cafeaua de dimineață. Iubita mea și-a abandonat undița și luând coșul din răchită, plin cu merinde, a așezat pe pătură tot ce trebuie pentru micul dejun. Eu m-am ocupat de partea sticlelor cu băuturi răcoritoare și de pahare. Mai mult din picioare, cu ochii ațintiți pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
la umbra mașinii, era în așteptare pentru sfârâitul pe grătarul încins. Când a fost grătarul gata, am așezat peștele pe el și, în scurt timp, mirosul ne-a adus aminte ce poftă și foame aveam amândoi. Amica mea și-a abandonat pescuitul, a așezat fixa rezemând-o de mașină și a trecut să mă ajute la aranjarea prânzului pe platou, în locul sendvișurilor consumate la micul dejun. Acum umbrela era instalată lângă masa improvizată pe pătură și ne ocrotea împotriva soarelui. Friptura
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
protecția digului spart numit de noi pescarii “Digul Cormoranilor” și am luat-o pe sub el spre Saturn. Când am vrut să ieșim de sub protecția digului spart, am constatat că riscăm să fim aruncați pe stabilopozii digului din dreptul spitalului. Am abandonat ideea. Acolo era o micuță plaje și ne-am ridicat barca pe nisip fiind la adăpost de orice urgie a mării. Ne odihneam la adăpostul digului și mulțumeam cerului că am scăpat iarăși cu viață. Timp de aproape trei ore
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
mică deschidere ovală care lăsa lumina să vină de sus revărsându-se într-un con și în care praful aflat în suspensie dădea o senzație ciudată. Irod dorise să facă acolo o baie după modelul roman, un caldarium, însă deocamdată abandonase proiectul. Acolo în mijloc îl puse pe Iisus legat sub conul de lumină și toți cei din încăpere îl puteau lesne vedea, însă acesta, orbit de lumina soarelui ale cărui raze luminau de deasupra, cu greu îi putea vedea pe
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
apropiat de ea cu sfială și smerenie, am luat-o în brațe și i-am sprijinit fruntea obosită pe umărul meu, mângâindu-i încet părul răvășit. - Ești bine, bunico? am întrebat-o eu șoptit. Nu mi-a răspuns. Doar se abandonă mai mult brațelor mele, oftând prelung. Când am intrat în casă, am rămas uluită. Nici insectele moarte de pe podele, ucise de mama cu zdreanța ei veche nu mai erau! Niciuna!... Am privit-o amândouă pe bunica cu uimire și respect
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DEPĂRTAREA SINGURĂTĂȚII Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului DEPĂRTAREA SINGURĂTĂȚII Cînd sfîșiați de propriile noastre singurătăți sîntem abandonați pe insula iubirii, trupurile noastre sînt roase de vînturile propriilor noastre destine... și ne vedem siliți să înlocuim dragostea cu ceva mai crud: depărtarea - care, ciudat, ne sporește singurătatea, în loc s-o înlăture... Și-atunci de-abia ne întrebăm: la
DEPĂRTAREA SINGURĂTĂŢII de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367099_a_368428]
-
în triunghiul blond acoperit de chiloțelul minuscul și transparent. Când a simțit pe pulpele ei calde protuberanța adamică, a scos un geamăt de plăcere și m-a strâns și mai mult în îmbrățișarea ei... Îi simțeam dorința de a se abandona iubirii, de a sta cât mai mult lipită de trupul meu. Se lăsa cu voluptate îmbrățișată și strânsă la piept, emanând un parfum discret folosit la duș și un flux ciudat al corpului, care mă amețeau. O simțeam răscolită de
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
miște ritmic, ajutând la alunecarea petecuțului de mătase ce anina deasupra pisicuței încinse de dorințe. Mângâierea părului ce acoperea setea sa atât de puternică de plăceri, îi transmitea fiori, care-i cutremura întregul trup, frumos sculptat de mama natură. Am abandonat fereastra larg deschisă spre splendoarea naturii, pentru a ne dedica altei splendori, aceea a naturii umane și ne-am îndreptat spre imensitatea patului matrimonial, ce trona în mijlocul camerei. Am așezat-o cu grijă și în extaz pe somiera elastică a
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
prea mult timp pentru o femeie tânără. Degetele ni se împleteau, corpurile noastre erau unul singur, aveau aceeași formă, memorând pentru eternitate îmbrățișări de neuitat. Cu zvâcniri puternice, îmi strângea cu picioarele mijlocul, îmi înfigea mâinile în umeri, apăsându-i, abandonându-se pe sine în final, întinsă pe spate, lăsând orgasmul să stârnească în ea valuri de senzații, care deveneau cu timpul tot mai slabe și mai îndepărtate. După un timp, a desfăcut încet picioarele, lăsându-mă să mă desprind din
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
Brașov, unde s-a "îndrăgostit subit"de un negru din Cuba, student și el la facultatea de Mecanică. Cum dragostea a fost atât de “fierbinte” pentru fata satului, încât s-a trezit că este însărcinată, studentul cubanez, aflând vestea, a abandonat-o imediat. Avort nu se putea face din cauza decretului și nici o altă metodă de întrerupere a sarcinii nu a riscat, așa că a apărut, în peisajul de vis al Văii Doftanei, o pată de culoare ciocolatie, numită Dany, copil abandonat foarte
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
și câțiva cărășei numai buni pentru saramură. Din radiocasetofonul de la Toyota se auzea muzică populară, iar atmosfera era destul de plăcută. Bineînțeles că la aceasta au contribuit și cele 40 de grade „la umbră” ale țuicii, stinsă cu bere rece. Am abandonat pescuitul, lăsând totul în seama lui Paul și a lui Andrei. Mă lipisem de pătura care parcă mă trăgea la somn. Nu mai scăpam de Marian, care tot închina cu păhăruțul din plastic. Îi puse-se gând rău sticlei cu
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
apa la loc, însă gerul era prea puternic, iar puiul prea departe. Deja, exista riscul ca întreg stolul să rămână prizonier al gheții nemiloase. Doar la câțiva metri de stol, puiul plângea după ajutor, văzând cum păsările pornesc spre plaur, abandonându-l. Plângea puiul, plângeau și lebedele, scoțând sunete de jale. Erau neputincioase. Nu aveau cum să-l ajute pe nesăbuitul pui. Într-un târziu, s-au retras toate pe plaur pentru a nu pieri întregul stol în capcana gheții. Afară
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
-mpute de la cap. Luna,monedă ruginită se strecoară în portofelul meu îngăurit de zornăie lumina într-o gară unde trenul,încă n-a sosit nerăbdător o iau cu halta înainte pe miriștea de cuvinte. A rămas trenul în câmpie, gara abandonată în poezie, de atunci cu peronul mă tot duc bănuțul lunii să-l apuc când prin noaptea buzunărită de scaieți trece un tren de cuvinte cu poeți. Luna îmi îndeasă bănuți de lucie În buzunarul umflat de sărăcie. Iar umblă
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
tine. Poate regreți tot ceea ce ai fi dorit să ai și nu ai avut. Trebuie - în schimb - să ai puterea de a uita de multele tristeți, amintindu-ți de și mai multele bucurii, pentru a merge mai departe. Trebuie să abandonezi treptele întunecate ce te-ar întoarce spre trecut și să urci pe treptele luminate ce te-ar purta spre viitor. Acolo, pe treptele pe care le urci desculț, poate pentru a le putea simți mai bine răceala de marmură, ori
SĂRBĂTOAREA IREPETABILEI VÂRSTE A INOCENŢEI: LA MULŢI ANI, TUTUROR COPIILOR LUMII! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367203_a_368532]
-
el umbla înaintea lui Dumnezeu plin de o teamă sfântă.” Petru Lascău ne spune: „Noe reușește o performanță deosebită pe care de regulă, noi nu o reușim și anume, el izbutește să își țină familia alături de el. Copiii nu îl abandonează nici atunci când el a venit acasă cu o știre neverosimilă. Ei stau lângă Noe, ascultă de tatăl lor, se pun pe lucru și construiesc împreună corabia. Ei muncesc împreună și nu e de mirare că această familie este salvată împreună
FAMILII DIN BIBLIE SI ROLUL IN PLANUL DIVIN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367184_a_368513]
-
a conturat în mintea lui Emanuel cele două lumi. Vina de a fi făcut din el un om cu un puternic handicap al conștiinței îi revine. Din păcate însă, așa cum ar fi afirmat ea însăși, altădată, Dumnezeu își ia revanșa. Abandonată de fiu, își petrece restul zilelor într-un azil, văduvă (soțul îi moare pentru că nu au bani să facă o operație pe inimă). În tot acest coșmar, apare o rază de lumină exact de acolo de unde se aștepta mai puțin
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]
-
deși au o formă satirică, expun un adevăr ce trebuie să ne impresioneze și să ne determine să lepădăm orice formă de fariseism din viețile noastre. Cu alte cuvinte, fariseismul trebuie să devină un lucru trecut, depășit, mai bine zis, abandonat pe deplin. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Memoriile lui Eutih - Fariseii secolului XXI in viziunea lui Petru Lascau / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 153, Anul I, 02 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș
FARISEII SECOLULUI XXI IN VIZIUNEA LUI PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367262_a_368591]
-
singura ființă ce îl protejase pe Vlad, în copilărie - Ana, sora să mai mare, trece printr-o experiență similară. Cei doi sunt despărțiți imediat după moartea mamei, iar Ana, aidoma lui Vlad, trăiește în canal. Se prostituează. Are o fiică abandonată la spital. Visul ei dintotdeauna, acela de a-si clădi o familie, lucru banal în concepția multora, nu se împlinise până atunci. Destinele paralele ale celor doi frați se intersectează, iarăși. Vlad și Ana se întâlnesc într-o noapte, pe
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
boală. Abia când vei ajunge deasupra acestora, abia atunci vei gusta măreția Cerului și vei simți bucuria mântuirii. Nu te uita la cei care ți-au făcut rău, sub o formă sau alta, care te-au părăsit, care te-au abandonat, poate, ca pe-o zdreanță. Privește la El, privește la Cristos. Reporter: În speranța și cu dorința sinceră ca singurătatea prin care treci, dragul și iubitul nostru cititor sau cititoare, să nu fie ceva chinuitor, ci să fie o binecuvântare
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
București ar fi putut lua modelul Ungariei, care a construit școli în Ucraina pentru minoritarii unguri, și asigură salariile învățătorilor și profesorilor care se ocupă de pregătirea în limba maghiară a elevilor respectivi. În realitate, oficialii de la București i-au abandonat pe românii din Ucraina, adoptând o atitudine slugarnică față de NATO. Constatând că aceștia nu au „coloană vertebrală”, liderii occidentali nici nu se ostenesc să le explice de ce sunt de acord cu politica Ucrainei față de minoritatea română. Nu mai puțin vinovați
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]