11,260 matches
-
și se îndreptă spre Pontiac. Prima lovitură spulberă capul de indian din moțul capotei. A doua făcu praf parbrizul. Trei, patru, cinci și șase erau dintr-un refren cântat de Spade Cooley și făcură o gaură în radiator. Norișori de aburi porniră a fremăta în jurul lui. A șaptea plesni geamul din dreptul șoferului, izbitura fiind urmată de un asurzitor „Ce mă-sa!” și familiarul sunet de metal pe metal: glonțul vârât pe țeava unei carabine. Buzz se întoarse și îl văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
încercare de a mă purta cuviincios, șefu’. Când m-am dat la Laura, nu știam că e soție de polițist. Mal își netezi piepții vestonului. Meeks îl făcea întotdeauna să aibă senzația că ar avea nevoie de un călcat cu aburi. — Ocupă-te de dosarele din colțul ăla. Știi ce vrea Ellis. Meeks dădu din umeri și se supuse. Un profesionist. Mal se concentră asupra primului dosar, citi o lungă prezentare a celor de la Imigrație, își dădu seama că era vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Smith și pe Mike Breuning, Karen Hiltscher nu mai voia să facă pe fata amabilă, iar dacă Niles reușea să dovedească faptul că intrase prin efracție în apartamentul de la numărul 2307, atunci era cu adevărat în pericol. Încă două tării. Aburii calzi îndulceau senzația dezastrului. Avea totuși un prieten cu grad și funcție. Dacă reducea cumva proporțiile eșecului în rolul său de agent sub acoperire, ar mai fi putut beneficia de protecția lui Considine. Ultimul pahar. EL, din nou EL, pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
acul din venă. Buzz văzu o hârtie de-o sută de dolari odihnindu-se lângă o seringă nouă de pe noptieră și înțelese că Loftis și Claire cumpăraseră un indiciu prețios. Mal îl pălmui pe dealer, încercând să-l trezească din aburii drogului. Buzz știa că e inutil. Îl smulse dintre palmele lui Mal, îl târî la baie, îi vârî capul în closet și trase apa. Roland Navarette se întoarse la realitate, cuprins de frisoane, friguri și accese de tuse. Primul lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
prețioase, arme, blănuri. Tribul lui era respectat de celelalte triburi, chiar și de merkiți, vechii lor dușmani. Tengri se dovedea senin. Și totuși, la mijlocul acelei veri toride care transforma stepele În imagini Înșelătoare ale unei lumi ce tremura ireal În aburii depărtărilor, un călăreț se ivise, ca o apariție firavă, imposibilă, la linia orizontului. Ajunsese la iurta lui Amir după Încă două ore de galop, asudat, prăfuit și extrem de agitat. Purta semnul șarpelui și săgeții și fusese trimis de grupul celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
apărare împotriva acelei uscăciuni; simțise o nevoie permanentă să atingă lucruri netede și reci, porțelane și cristale. La masă o nemulțumise căldura mâncărilor și fermentația lor. Nu-i fusese foame, ca și cum se temea chiar de combustiunea alimentară. Punea ochii pe aburul rece al paharelor pline ca să și-i răcorească și mâinile, pe cât era îngăduit, atingeau luciul farfuriilor. Din sufragerie preferase să privească panourile lustruite ale pereților, ceea ce era o dovadă puternică a funcției tactile a vederii. "Văd!" înseamnă desigur "pipăi cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
primitive și absurde de felurite închipuiri: oameni, draci, animale, flori, făcute de Mika-Le. Așadar, vestibulul era, în adevăr, pădurea acelui Puck, cu părul ca o iască neagră și ochii aurii, pali ca monedele fără efigie, cu luciul șters ca un abur... Mini - Așa e când înnădești casa, uită la ea uimit și dete din umeri. Revăzu din ce în ce mai bine în minte pe Mika-Le. Nu era frumoasă, nu era urâtă. Nu exista decât dacă ceva sau cineva ți-o aducea dinaintea privirei, atunci
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
vezi bine, inocența mea!. Uite colo ce scrie! Arăta firma lată a unei dughene de scânduri. La geam se vedeau mere costelive, portocale mici și smochine vechi. Scria Cooperativa. Mini se uită împrejur. Lumini mai dese acum scânteiau slăbite de aburul gerului. Prin dedalul străzilor ieșiseră, în sfârșit, în Calea Victoriei sus, spre Dobriceanu. Inima lui Mini bătea, simțindu-se iar în inima Cetăței vii. Din exilul mahalalelor necunoscute, pe unde o purtase, Mini se regăsi. - Ai citit? - Da! ,,Cooperativa. - Destul! Pretutindeni
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Ar trebui să o vezi! De felul acesta fuseseră noutățile ultime și foarte senzaționale despre familia Hallipa. La dejun domni mare liniște. Fiecare, preocupat, nu băga de seamă că tace. Lina aproape nu mâncă. Mini aprecie suculenta prepelițelor înăbușite la abur, dar nu și hazul lor, așa cum se pregătise. Rim se servi de trei ori și fuse gata să-și iasă din calm, când Lina îi observă că e prea lacom pentru un artritic! Despre Lică sau Hallipi nici un cuvânt. Toate
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
impresionisme petrecută în sensibilitatea ei de rândul trecut, la izbucnirea dramei conjugale, care avea un așa de ciudat sfârșit. Ca și otrăvurile, acum etichetate în flacoane cu cap de mort, din trupul Lenorei, întreaga atmosferă a locului își lămurise asijectele; aburul, care atunci învăluia tot, se rupsese în fășii așezate numai pe anumite locuri. Mini. rămânea în spații salubre, de unde privea, ca o spectatoare pe care nu a cuprins-o ebrietatea nesănătoasă a emanațiunilor. Ideile, ca și aspectele, luau forme azi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
că, opriți la colț de stradă, erau o adevărată stridență în discreția zilei nebuloase, care, înfășurată în broboada de ceață, nu da drumul în sus vibrațiilor să se risipească, ci grămădea toată discordanța lor subt tavanul umed și scund al aburilor de toamnă. Neînțelegînd nimic și plictisită, Mini se scuză că are timpul prins și vroi să plece, dar Nory i se agăță de braț: - Mergi la Elena? zise Nory. - Nu! Nu! se apără Mini. Nu am timp deloc. - Atunci măcar
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lor era oarecum instabil. Erau obosiți de un drum parcurs prin glodurile simțirilor ascunse și, șovăielnici, aveau nevoie să-și lase simțirile în voie. Mini așteptă puțin ca să-i lase să se depărteze, apoi ieși. Pica acum din promoroacă un abur ud. In dreptul Ateneului, cei doi mergeau înaintea ei. Hallipa cu pasul vânătorului ostenit de goană, care duce la culcuș prada. Eliza agățată de brațul lui Doru. târând pantofii strimți, părea prin igrasie o rață de baltă, un vânat gâfâind
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
celei ce m-a zămislit. 5. Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele și cerboaicele de pe cîmp, nu stîrniți, nu treziți dragostea, pînă nu vine ea. 6. Ce se vede suindu-se din pustie, ca niște stîlpi de fum, în mijlocul aburilor de mir și de tămîie, înconjurată de toate miresmele negustorilor de mir? 7. Iată, este patașca lui Solomon, cu șaizeci de viteji, de jur împrejur, cei mai viteji din Israel. 8. Toți sunt înarmați cu săbii, și toți sunt deprinși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
gara Fortului nu se rărește niciodată, nici măcar la primele ore ale dimineții. Mulțimea, face parte dintr-un proiect feroviar măreț, visul unificării, pe care inginerii imperiului l-au transformat în realitate. Dârele de fum ale locomotivelor care se ridică peste aburul câmpiilor încinse și se unesc peste peroanele gării, fac parte din spectacolul continental. La fel ca și cele 103 tuneluri săpate în munte până la Simla, podul peste râul Gange, lat de peste 3 kilometri la Bihar și cei 140 de piloni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și aproape toți nobilii din palate fac asemenea lucruri, nevoia de a păstra secretul este tot mai puternică. Pe măsură ce trec zilele săptămânii, și sentimentul de vinovăție devine tot mai acut. Suspiciunea că ar putea face ceva rău, bine umezită în aburii de alcool, i se conturează tot mai clar în minte. Treptat, în timp ce se face tot mai cald, Privett-Clampe îl convinge pe Clive să nu se mai sucească atât și să citească mai mult, cu voce tare. Spre uimirea sa, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
șir îngrijit de bungalouri, adăpostind soții îngrijite, cu chip angelic și copii îmbrăcați frumos, ca niște heruvimi. Desigur, soldații au deschis focul. Curând, iarba pârjolită se umpluse de cadavre. Așa a început. Treptat, zidurile orașului încep să se contureze prin aburii de căldură. Sahib se trezește când căruța trece prin Poarta Ghi Mandi, urmărită cu gura deschisă de soldații englezi. Unul din ei face un pas înainte cu pușca în poziție, dar nu le face semn să se oprească. Jiwan, Abhay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nasul cât și ochii i se înroșesc de atâta frecat, iar mânecile cămășii albe se umezesc și se murdăresc. Toată după-amiaza este o tortură. Îi este imposibil să se concentreze asupra jocului, care se desfășoară undeva, la câteva mile, prin aburul câmpului. Aflându-se în afara terenului, nu are altceva de făcut decât să-și plângă de milă, iar când, după câteva ore, este chemat la linie să lovească, prima mingie îi atinge picioarele fără să-și dea seama, atât este de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
consideră inferior, un fel de ordonanță a profesorului și nu coleg. În port, oficialii francezi cam plictisiți abia le verifică documentele, lăsându-i să treacă prin vamă spre gara de unde iau expresul de Paris. Își găsesc vagonul prin norii de aburi și abia se așază; se și aude fluieratul locomotivei. Curând, câmpurile rămân în urmă, ca niște covoare mari, verzi. Gittens vorbește despre arhitectura catedralei Notre Dame, apoi pomenește numele unui anticar de pe Rue Saint Jacques. Este evidentă dorința sa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ziceți: "Astăzi sau mîine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie și vom cîștiga!" 14. Și nu știți ce va aduce ziua de mîine! Căci ce este viața voastră? Nu sunteți decît un abur care se arată puțintel și apoi piere. 15. Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceți: Dacă va vrea Domnul, vom trăi și vom face cutare sau cutare lucru." 16. Pe cînd acum vă făliți cu lăudăroșiile voastre! Orice laudă de felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
scânteiere de oglindă, curba molcomă se rotunjea în dreapta, în lumină, atât de prelungă și de pierdută. încât, în depărtare Colnicul Hora înainta ca o citadelă, în vârful cel mai înalt, părând un castel de vis, albăstrui, diafan și tremurător printre aburii trandafirii ai orizontului. Paralelă îmi face impresia că locuitorii orășelului meu seamănă între ei, bărbații în maiou și șlapi își lustruiesc mașina ori sapă fără convingere o bucată de grădină, femeile în pantaloni, cu țigara în gură, caută să pară
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lui Hsien Feng. — Împărăteasa a pus la cale un complot pentru a scăpa de prințul Kung, continuă Fann Sora cea Mare. Într-o zi, stăpâna mea i-a invitat pe cei doi frați la prânz. Felul principal fu pește la aburi. Împărăteasa i-a ordonat Caisei, menajera ei, să pună otravă în farfuria lui Kung. Ei bine, după mine, cu siguranță Cerul a vrut să oprească această faptă. Chiar înainte ca prințul Kung să-și ridice bețișoarele, pisica împărătesei sări pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
MARCEL TANASACHI Vor cînta plopi Spre cerul - zidire, Ploi, stropi, O limpezire. Din versurile unui poet nebun Pe drumul din pîclă se lasă noaptea. În abur, galben, se desface craiul. Cine ar putea, dimineața, să cînte stelele, din trifoiul înflorit, mai bine decît prepelița? Draga mea, m-am născut într-o dimineață de iarnă, odată cu cele dintîi flori care împrăștie pe albul delicat al omătului verdele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cofă o ulcică cu apă pe marginea vetrei; muia în ea lingura de lemn, tepșea mămăliga, lăsa ceaunul să se scoacă șapoi îl avînta către măsuța joasă, pe trei picioare; îndată se ivea, galbenă, o mămăligă cu fir subțire de abur. - Ia, poftiți la masă, striga ea... Să nu crezi că bietele femei nu cunosc drumurile bărbatului și nu-și au semnele lor; că ele îl spală și-l îmbracă și-i ascultă noaptea somnul. Știa ea, Marghioala, n-ai grijă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vițe de păr care răzbăteau dintr-o pălărie spartă; ca niște gînjuri strîmbe, de sub poalele sumanului ieșeau două picioare cufundate pînă la gleznă în apă. A trebuit să observ că, sumare, accesoriile acestea erau totuși indispensabile sub soarele care, în aburii de după ploaie, ardea. Din cînd în cînd bătrînul lungea gîtul și sălta crîsnicul.. Îi spiona sînul care apărea treptat din apă. Deodată plasa se zgudui. Într-o clipită chipul domnișoarei Cornelia fu animat de o emoție adîncă. Cum la dînsa
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și nici măcar nu erau ai lui, ci ai CAP-ului, Încurcătură mare, Îi căutase cu Miliția până și prin oalele și tigăile țiganilor - nimic!; un părinte se opărise când explodase cazanul de țuică și azvârlise În jur borhot fierbinte și aburi Încinși - să fie clar: era vorba de un cazan de stat, nu de unul ilicit; altuia Îi stricaseră niște ciobani venetici fâneața necosită și umbla prin judecătorii: avea nevoie de un mic sprijin moral din partea fiului care, deși la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]