4,105 matches
-
citească și în ce ordine. Regretăm doar, lipsa oricărei ilustrații pe tot parcursul textului, imagini care ne-ar fi ajutat să vizualizăm mai bine destinațiile acestor scrisori și ar fi dat un plus de culoare cărții. Doamna cercetător Valentina Pelin, academicianul Virgil Cândea și editura Doxologia au făcut prin această ediție un serviciu uriaș Culturii Române care, prin efortul lor reunit, își recuperează un sector strălucitor de istorie și cultură monahală din veacul al XVIII-lea. O carte care va reprezenta
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în calitatea lor de creatori și diriguitori ai faptelor de cultură, cerând clemență pentru necuprinderea altor și altor personaje cu mari merite pe această linie. Nu o facem tocmai din această teamă de a nu omite pe cineva, Prin urmare academicieni, înalte fețe bisericești, rectori, prorectori, decani, directori generali, directori, coordonatori de programe și proiecte, istorici, cercetători, scriitori, medici, ingineri, actori, muzicieni, pedagogi, arhitecți, arheologi, publiciști etc. Sunt contemporanii noștri de elită, cei care insuflă întregii comunități un sentiment de înălțare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
supremă, sensul materiei și aspirației, arhitectura terestră și cea astrală. Într-un cuvânt, dacă înțeleg bine, semnificația crucii. Exact, desăvârșirea în spirit, aici omul se distanțează de zoon. Aveam lângă mine un proaspăt volum omagial, îl primisem de la cel sărbătorit, academicianul. Le-am citit celor doi un frumos pasaj, asta pentru a-i trimite într-o necesară tăcere, de ascultare și reflexie: Înalta erudiție a unui om de idei merită stimă. La tribună însă, vorbirea lui albă de instrument de precizie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
subiect extrem de controversat al studiilor academice din ultimii ani. Ea permite interpretări diferite, adeseori chiar contradictorii, care-și au baza în opera sa modernistă, polisemică și în efectele culturale contradictorii. Dacă numele Madonei este menționat la o întîlnire plicticoasă de academicieni, efectul sigur este o serie de dispute violente în care unii o susțin, iar alții o atacă cu pasiune. Ea reprezintă o permanentă provocare, fie că este iubită sau detestată, relevînd primatul modei și al imaginii în cultura contemporană și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oameni, înzestrați cu răbdare, profesionalism, bunăcuviință în orice împrejurare. Indiferent dacă vorbim despre doamnele secretare, despre economiștii instituției noastre, despre domnul inginer de sistem sau despre domnul administrator, în fiecare am găsit totdeauna persoane deschise, comunicative și bine intenționate. Motto: (Academician Eugen Angelescu) Să fie numai jocul imprevizibil al întâmplării faptul că primul director al acestei școli să fi fost regretatul profesor de matematică, MIHAI ALEXANDRU? Cine altul decât profesorul meu de matematică din clasele gimnaziale, trecut în misterioasa lume a
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
de necunoscut, al temerilor pentru ceea ce se va intampla cu mine. Am în urmă un istoric medical interesant, o istorie plina de experiențe spitalicești ce se întind de-a lungul întregii vieți. Din primele clipe de viață atunci când doar dr.academician Alexandru Pesamosca mai credea că mă va reda apt vieții și mai apoi societății ( și a reușit ); până în trecutul apropiat - când medicul Șimon Octavian, de la Oradea, mi-a redat vița și libertatea de a fi un om normal. Aici întâlnesc
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
conform unui hrisov al domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Urme ale civilizației din această zonă datează însă din secolul III e. n. Acestea sunt probate de descoperirile arheologice din zonă. Foarte aproape de vatra comunei Trușești a fost descoperită, prin săpăturile făcute sub coordonarea academicianului Mircea Petrescu-Dâmbovița, în perioada 1951-1959, necropola sarmatică de la Trușești, încadrată în fazele civilizației Cucuteni. Aici, în această localitate veche, a luat ființă în anul 1953 un liceu: Școala Medie Mixtă Trușești - așa cum a fost denumirea acestei unități școlare mulți ani
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sau chiar rude apropiate, folosind un limbaj neadecvat pregătirii lor intelectuale. Mulți tineri au tendința de a folosi un limbaj altfel decât cel obișnuit, puternic "colorat" pentru a fi "la modă". "Limbajul este o latură estetică deloc de disprețuit" afirmă academicianul Al.Graur. În satul meu am rămas uneori surprinsă de atitudini "frapante" exprimate prin adoptarea unor ținute (îmbrăcăminte, coafură) deosebite, pentru a fi departe de cele tradiționale. Fără a fi la ocazii speciale, îmbracă haine cu ornamente, numai din dorința
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a adăugat el. Adevărata înțelepciune a lumii emană de la bătrâni Se spune că o țară fără bătrâni este o țară fără înțelepciune. Adevărata înțelepciune a lumii emană de la acei bătrâni căliți de experiența vieții, fie ei țărani, ciobani, savanți sau academicieni. La toate nivelele există o bătrânețe creatoare, iar personalitățile care au dăruit lumii opere nemuritoare, de excepție, sunt numeroase și istoria le-a consemnat. În lumea cultului și civilizației strălucesc figuri care au dovedit că bătrânețea nu este vârsta neputinței
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-l publica, reacția cititorilor mi-a confirmat că am făcut bine. Despre revistă... aș vorbi chiar mai mult. Suntem, cum îți spuneam, extrem de mândri de reușita ei. Primim cuvinte de laudă din cele mai diverse țări, de la scriitori, profesori universitari, academicieni ... Am dorit-o un receptacul al culturii țărilor din sud-estul Europei, intenționând totodată să demonstrăm prin sumarul ei, număr de număr că Balcanii, estul mai bine zis, nu sunt numai "butoiul cu pulbere al Europei", ci sunt și un teritoriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Filip în limba lui Vignon și a lui Vigneault". Trebuie spus că profesorul Bouchard este colaborator al Academiei Române, vorbește perfect română și greacă, este considerat unul din marii filosofi ai secolului, este și un scriitor bine cotat, prieten bun cu academicianul Eugen SIMION, care îl apreciază foarte mult. Asta da dar de ziua mea de naștere! A.B.Aveți o familie frumoasă, cred că sunteți un tată mândru, fiica vă calcă pe urme? Fiica mea, Simona, este exemplul tipic al ucenicului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost lansarea excelentului volum de memorii ale președintelui Ion Diaconescu: Temnița Destinul generației noastre. Este suficient să amintesc faptul că la lansarea Temniței (la Cafeneaua "Capșa" din Lepzig, structurată ingenios de Mihai Oroveanu) au fost prezenți: președintele României, Emil Constantinescu, academicianul Gabriel Țepelea, ministrul Culturii, Ion Caramitru, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Laurențiu Ulici, doamna Zoe Petre, prefațatoarea Temniței, doamna Maria Berza, diplomați, critici, scriitori, oameni de radio și televiziune și un numeros public german. Al doilea eveniment, a fost lansarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cum a fost primită această interpretare dogmatică? Bineînțeles, această interpretare dogmatică, cu caracter ecumenic, a atras în jurul standului editurii ieșene, care au avut inițiativa publicării volumului, un mare număr de vizitatori printre care la loc de cinste s-a aflat academicianul Gabriel Țepelea. Vreau să reamintesc că, împreună cu lansarea memoriilor președintelui Ion Diaconescu, volumul despre Mircea Eliade a cunoscut cea mai mare afluență de public. A.B.Discutam, cu puțin timp în urmă, cu Domnul Nicolae Breban despre rolul și locul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am mai spus, era secretarul de redacție al revistei "Lumea", săptămânal pe care în realitate el îl făcea sau, cum se spune în mod curent, îl realiza în întregime, iar cititorii credeau că totul era făcut și condus de infatigabilul academician G. Călinescu. Ion Caraion avea o fire ușor inflamabilă, mai ales în contact cu aplicarea ideilor noi de libertate social-politică și de cultură liberă, în care exista și o mare doză de speranță a întregii omeniri. Nu a fost ușor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
1848, când a dirijato pana lui Bariț. Cele mai bune articole despre drepturile și interesele românilor ieșeau odinioară în acest jurnal în care publiciștii cei mai însemnați își dăduseră randezvous...” Mihail Kogălniceanu (18171890), jurnalist, istoric, scriitor, om politic, profesor universitar, academician, președinte al Academiei Române în perioada 18871890 a fost fondatorul publicațiilor Dacia Literară, Steaua Dunării și Propășirea, dar și colaborator la multe alte ziare și reviste din vremea sa. * George Barițiu (24 mai 1812, Jucul de Jos, județul Cluj - 2 mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
subjugați - austromaghiarii în Bucovina și Serbia” , de I.E. Torouțiu, „Justiția austriacă”, de Iorgu G. Toma - Corduneanu, „De la noi de acasă” - un fel de cronică literară la revistele și evenimentele zilei, „Penetrația germană în România”, de Iorgu G. Toma Corduneanu, „Noi academicieni: G. Coșbuc și I. Lupeș” de D. Marmeliuc, „Introducerea limbii românești ca obiect obligatoriu în școlile secundare din Bucovina”, de V. Oprea, „Emigranții de la 1848-1849 și refugiații de la 1914-1916”, de I.E. Torouțiu - publicat în numărul din 15 iulie 1916 erau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sunteți nu numai acceptat ca savant și scriitor, dar vă aflați în culmea gloriei. De ce n-ați primit Premiul Nobel? Oare faptul că sunteți un fost refugiat politic dintr-o țară din Est a tulburat conștiința acelor diplomați care sunt academicienii suedezi? Totuși, lui Soljenițîn i-au dat premiul...” 1. Astfel formulată, nici nu ar fi putut primi vreun răspuns: pentru că Eliade nu a ajuns niciodată să candideze pentru premiul Nobel. Consolarea pentru Strindberg e poate expresia cea mai cuprinzătoare a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Contemporanul" se află și Virgil Ierunca, criticat pentru maniera în care a prezentat literatura română în Enciclopedia Pleiade. În răspunsul său, publicat în "Caiete de dor", în 11 iunie 1957, asistăm la execuția fără replică, elegantă și ironic-amară a Deputatului, Academicianului, Activistului etc., G. Călinescu. Între personalitățile încondeiate, în Cronica optimistului, cu sprijinul ideologiei realist-socialiste, se află și Constantin Brâncuși. "Masa tăcerii" este pentru Divinul critic "o masă circulară de piatră, înconjurată de niște scaune tot de piatră, în formă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și adulație față de puterea comunistă cu atît de puține dovezi de "recunoștință" din partea acesteia față de critic. S-a ales cu "cinstea" de a fi un mărunt nomenclaturist, membru oarecare în Marea Adunare Națională, membru într-o Academie epurată de adevărații academicieni, fără, practic, dreptul de a-și reedita Istoria, fără catedră, cu disprețul și mefiența dintotdeauna, față de intelectuali, a activiștilor, a conducătorilor supremi din partidul unic. În a doua jumătate a vieții sale, după înregimentare, marele critic n-a mai creat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și generalul Nicolae Macici, comandantul armatei I, cel care a eliberat Budapesta în al doilea război mondial. Moare în Zarca Aiudului pe 15 ianuarie 1950. Noua Academie Română este episodul dedicat dispariției în temniță a celor epurați din vechea Academie. Academicianul Constantin Rădulescu-Motru nota în jurnalul său pe 28 decembrie 1947: "N-am crezut să ajung a trăi într-o epocă în care să se realizeze ceea ce Nietzsche numea "devalorizarea tuturor valorilor". Am început în credința că România este sentinela de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de la Răsărit a civilizației europene. Și astăzi sfîrșesc în mijlocul unei mulțimi de români terorizați, cărora li se impune credința că patria lor este sentinela dinspre Apus a civilizației moscovite. [...] Ce bătrînețe amărîtă mi-a hărăzit Dumnezeu!". Douăzeci și doi de academicieni se vor regăsi în iulie 1950 în temnițele de la Sighet: "academician Dimitrie Caracostea, acad. Ioan Lupaș, acad. Silviu Dragomir, acad. Constantin Giurescu, acad. George Fotino, acad. Constantin Brătianu, acad. Ion Nistor, acad. Iuliu Hossu, acad. Alexandru Lepădatu, acad. Pan Halippa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de români terorizați, cărora li se impune credința că patria lor este sentinela dinspre Apus a civilizației moscovite. [...] Ce bătrînețe amărîtă mi-a hărăzit Dumnezeu!". Douăzeci și doi de academicieni se vor regăsi în iulie 1950 în temnițele de la Sighet: "academician Dimitrie Caracostea, acad. Ioan Lupaș, acad. Silviu Dragomir, acad. Constantin Giurescu, acad. George Fotino, acad. Constantin Brătianu, acad. Ion Nistor, acad. Iuliu Hossu, acad. Alexandru Lepădatu, acad. Pan Halippa, acad. Zenovie Pâclișeanu, acad. Ștefan Meteș, acad. Iuliu Moldovan, acad. Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai mult preventiv și se operau în diferite straturi sociale cu intenția de a înspăimînta populația, anulîndu-le, prin teroare, pînă și cel mai timid gînd de revoltă. Pedepsele erau necruțătoare, deși faptele incriminate erau ca și inexistente sau aproape iluzorii. Academicianul Alexandru Zub își amintește: "Eu eram, în 1957, cînd s-a produs faptul de natură să motiveze arestarea mea, cel puțin în aparență, eram student la Universitatea din Iași și am organizat, împreună cu un grup de colegi, o manifestare științifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la timpul prezent și istoria privită reflexiv, retroactiv. Martiri și călăi. O antologie a suferinței, a demnității și rușinii, o antologie de oameni și de neoameni, de martiri și de vinovați, de mari episcopi deveniți măturători la Sighet și de academicieni aruncați în șantierele morții de la Canal". În primele luni de montaj, împreună cu un experimentat editor, am început să lucrăm la imagistica filmului: porți, cătușe, zăbrele, foișoare, sîrmă ghimpată, toate au trecut din infernul penitenciarelor și au devenit relicve sfinte în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
toate acestea nu au fost un handicap, dimpotrivă. Soția lui, Elena Ceaușescu, a pornit de la același nivel. Și studiile ei se rezumau la clasele primare. Avea să devină Însă (nu contează cum) inginer chimist, doctor În chimie și, În sfârșit, academician. În faza ei de maximă ascensiune intelectuală, numele i se pronunța invariabil: „academician doctor inginer Elena Ceaușescu“. Ajunși de atât de jos atât de sus, cei doi și-au pierdut capul. Frustrările li s-au sublimat În megalomanie. Și-au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]