9,323 matches
-
face doar evaluări pozitive). Pentru a surmonta dificultățile procesului de apreciere a performanțelor, în proiectarea unui astfel de sistem, psihologul trebuie să parcurgă următoarele etape (Pitariu, 2000): să realizeze analiza muncii pentru fiecare post și să reactualizeze fișele de post, accentuând competențele profesionale solicitate de postul respectiv; să alcătuiască seturile de competențe profesionale care definesc activitățile specifice fiecărui post care vor constitui punctul de plecare în realizarea fișelor de evaluare a performanțelor. să stabilească fiecare standard de performanță corespunzător competențelor definite
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și Huffcutt, 1994) au generat rezultate discutabile; deși s-a observat o îmbunătățire a calității evaluării nu se poate afirma că au apărut progrese la nivelul procesului general. Progresul limitat determinat de abordarea cognitivistă a prilejuit dezvoltarea unei perspective care accentuează componentele sociale ale procesului de evaluare (vezi modelele de apreciere a performanțelor prezentate anterior). Un program de instruire eficient trebuie să furnizeze evaluatorilor o schemă de lucru și prototipuri uniforme și valide, astfel încât evaluatorii trebuie să cunoască ce semnifică o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
începutul interviului se precizează scopul întâlnirii, criteriile de evaluare pe care organizația le folosește în aprecierea performanțelor și intenția de a îmbunătăți performanțele și nu de a pedepsi performanțele slabe. Managerul trebuie să încerce să creeze o atmosferă lejeră, să accentueze mai degrabă realizările și aspectele pozitive ale muncii angajatului evaluat. De asemenea, să indice și să discute aspectele pe care angajatul le consideră a fi negative sau care au împiedicat obținerea de performanțe mai bune. Managerul trebuie să-și exprime
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o schimbare de paradigmă, în maniera de a gândi și înțelege problemele, în contrast cu viziunea analitică, mecanică care se bazează pe determinismul cauză-efect și care reduce sistemul la părțile sale elementare pentru a le studia în detaliu (Bertalanffy, 1972). Abordarea sistemică accentuează importanța interacțiunilor și conexiunilor dintre diferite părți ale sistemului. Noțiunea de sistem definește gruparea și organizarea ierarhică de elemente între care există o serie de legături și interacțiuni (substanțiale, energetice și informaționale) care participă la realizarea comună a unor scopuri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizației ca întreg, cât și pentru fiecare individ în parte. Central apare aspectul subiectiv al scopului organizațional. Temeiul acțiunii cooperatoare, conform viziunii lui Barnard, este reprezentat de de un scop cooperator, apreciat de participanți ca fiind cel al organizației. Autorul accentuează și rolul conducerii executive în determinarea angajamentului oamenilor față de scopurile organizației. Astfel, este evidențiat faptul că o funcție esențială a personalului managerial este aceea de a cultiva credința în existența reală a unui scop comun. De asemenea, un alt rol
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un organism adaptativ și replicator. Pentru a surprinde și mai nuanțat acest proces de schimbare, Selznick introduce alte două concepte: competența distinctivă și personalitatea organizațională, arătând că infuzia cu valori transformă organizațiile în instituții, oferindu-le o identitate distinctă. Selznick accentuează și el rolul decisiv al liderului în procesul evolutiv al organizației, în viziunea sa, liderul instituțional fiind acela care dispune în cea mai înaltă măsură de capacitatea de a promova și proteja valorile. Autorul se distanțează de ceilalți reprezentanți ai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se distanțează de ceilalți reprezentanți ai paradigmei sistemului natural și închis, putând fi considerat mai degrabă un precursor al abordării organizațiilor ca sisteme închise. Concluzii: Perspectiva de abordare a organizațiilor ca sisteme naturale și închise, prin opoziție cu abordarea raționalistă, accentuează acele caracteristici considerate specifice organismelor, respectiv colectivităților sociale, ce vizează în principal existența anumitor necesități ce trebuie satisfăcute în numele supraviețuirii sistemului. Majoritatea modelelor teoretice dezvoltate în această perioadă au acordat prea puțină importanță relațiilor dintre organizații și mediu, din acest
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mediu în care funcționează organizația. Eficiența organizației este determinată de modul de adecvare a structurii și proceselor interne ale organizației cu natura mediului în care funcționează. Constituindu-se ca o provocare la adresa interpretării organizațiilor ca sisteme închise, teoriile de continență accentuează ideea că „o mare parte a varianței din comportamentul unor firme depinde de mediu”. În cadrul abordării de contingență au fost promovat extrem de multe analize și modele a căror premisă principală era că modul de adecvare dintre caracteristicile organizațiilor și cerințele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise și raționale au promovat, după cum s-a observat, modalități diferite de analiză și uneori soluții diferite. Dacă teoriile de contingență s-au centrat pe studierea structurilor organizaționale și a relațiilor lor cu mediul, accentuând necesitatea adecvării lor, teoria costurilor tranzacționale a promovat un cadru mai general de analiză, abordând structurile organizaționale din perspectiva aranjamentelor contractuale alternative prin care se urmărește reducerea costurilor tranzacțiilor. Totuși, indiferent de soluțiile propuse, există o caracteristică definitorie ce reunește
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
celelalte abordări la care ne vom referi în continuare și care deplasează analiza de la nivelul psihologie sociale spre unul mai cuprinzător, cel ecologic. 10. 4. 2. Analiza ecologică 10. 4. 2. 1. Dependența de resurse - este un model explicativ care accentuează importanța relațiilor dintre organizații și mediu din perspectiva capacității de adaptare a acestora la presiunile de control ale mediului - reprezentanți săi fiind: Pfeffer și Salanick, 1978; Zald, 1970, Wamsley și Zald, 1973, Thompson, 1967. Pfeffer și Salancick arată că organizațiile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
studierea relațiilor dintre organizații, respectiv a grupărilor acestora în populații de organizații, termenul de populație fiind folosit în sensul agregărilor de organizații care împărtășesc „un destin comun cu privire la variațiile de mediu”. Principala critică formulată la adresa modelului ecologiei populației este că, accentuând inerția structurală, deficitul de resurse și competiția ca principale elemente generatoare ale procesului de schimbare, au fost neglijate alte tipuri de relații și variabile - cooperare, putere, conflict, clase sociale, foarte importante în analiza relațiilor organizații-mediu. 10. 4. 2. 3. Teoria
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
psihologia muncii și organizațională ale comunicării pornind de la diferitele abordări; să evidențiați elementele definitorii ale comunicării organizaționale; să argumentați de ce este informația o resursă a organizației; să recunoașteți rolul sistemului informațional în viața organizației; să descrieți diferitele instrumente ale comunicării, accentuând avantajele și dezavantajele acestora. DISTORSIUNEA SERIALĂ - fragment din jurnalul unei aplicații de dinamică de grup din cadrul programului de studii aprofundate în Psihologia organizațională și a conducerii Coordonatorul cere șase voluntari. Cinci dintre ei părăsesc sala. Cel rămas înăuntru ascultă de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
altul când ne negociem salariul. Totuși, acest model are și anumite limite, prezentând comunicarea ca fiind un proces simplu prin care se transmit anumite informații fără a se ține cont de lumea exterioară, de evenimentele trecute sau preconizate. Teoriile alternative accentuează faptul că procesul de comunicare este un proces dinamic, bidirecțional, bazat pe reciprocitate, pe cunoștințele sociale comune ale emitentului și receptorului, pe „istoria comună” a partenerilor. Principiile de bază ale comunicării formulate de reprezentanții școlii de la Palo Alto (Watzlavick, P.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
exprimă solidaritatea (consolidează statutul celuilalt, acordă sprijin, recompensă); reduc tensiunea (glumește, râde, exprimă mulțumire); exprimă acordul (înțelege, acceptă în mod pasiv); exprimă propuneri (dirijeză respectând autonomia celeilalte persoane); exprimă păreri (evaluează, analizează, exprimă sentimente, așteptări); orientează, îndrumă (informează, repetă, clarifică, accentuează); cer îndrumare, orientare (cere informații, clarificări, confirmări); cer păreri (cere evaluări, analize, exprimarea sentimentelor); cer propuneri (cere trasarea direcțiilor posibile de acțiune); exprimă diferențele de opinii (refuz pasiv, neacordare de sprijin); exprimă tensiunea (cere un acord, evită disputa); exprimă sentimente
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
avea comunicarea organizațională? Ce tipuri de informații sunt transmise prin comunicările de diferite direcții? După părerea Dv., care sunt cele mai dificile bariere comunicaționale? Motivați alegerile făcute! Argumentați, de ce este informația o resursă a organizației! Comparați diferitele instrumente ale comunicării, accentuând avantajele și dezavantajele acestora! Capitolul 12 MOTIVAȚIA PENTRU MUNCĂ Cristian Popescu „Motivarea este arta de a face oamenii să facă ceea ce vrei tu, pentru că ei doresc să o facă.” Dwight Eisenhower CUPRINS 12.1. Introducere 12.2. Natura motivației umane
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
consecutivă analizei atente a unor variabile cum ar fi: propria pregătire profesională (educație și experiență), barierele sau constrângerile impuse de situație (existența copiilor) și preferința acesteia de a lucra într-un mediu plăcut. Din perspectiva ofertei de muncă, teoriile neoclasice accentuează nivelul scăzut al capitalului uman feminin, cu referire atât la ceea ce aduce ea pe piața muncii (mai puțină pregătire și diversitatea profesională), cât și la ceea ce dobândește după încadrare (mai puțină experiență decât un bărbat, datorată întreruperilor repetate ca urmare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
anumite condiții (transportul greutăților, lucrul în mină, pe timp de noapte, ș.a.). Toți acești factori, și nu numai, afectează productivitatea și salarizarea femeilor, restricționând în același timp și ocupațiile pentru care se pot califica. Pe baza acestor rațiuni, teoriile neoclasice accentuează necesitatea concentrării, la nivel de politici, asupra variabilelor ce nu țin de piața forței de muncă, cum ar fi - educația, politicile familiale, planificarea familială - contribuind la creșterea capitalului uman feminin, în special prin formare și pregătire în ocupații non-tradițional, o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
toată populația, dar acestea să fie prietene cu cei 40% dintre subiecții intervievați. Acest indicator nu ne oferă informații cu privire la proporția în populație a persoanelor sceptice religios; totuși, aflăm că vizibilitatea socială a acestora este destul de ridicată. Este important de accentuat aici că întrebarea se referă la prieteni, și nu la cunoștințe, în general; de asemenea, este vorba despre prieteni care nu numai că nu cred în Dumnezeu, dar declară aceasta explicit. Prin urmare, întrebarea solicită subiecților să confirme sau să
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este un cititor mai bun Între cel ce citește În profunzime o carte fără să o poată situa și cel ce nu aprofundează nici una, dar circulă În toate. E dificil, după cum se vede - iar lucrurile nu urmează decât să se accentueze -, să stabilești cu precizie ce este nonlectura și, pornind de aici, ce este lectura. Se pare că ne situăm cel mai adesea - cel puțin În ceea ce privește cărțile care ne Însoțesc În interiorul unei culturi date - pe un teritoriu intermediar Între cele două
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
așadar să spunem că cei doi nu vorbesc cu siguranță despre aceeași carte, pentru că fiecare Își construiește un obiect imaginar În urma unui parcurs interior ce nu admite comparație. Neputința de a avea acces la text nu face astfel decât să accentueze caracterul proiectiv al lucrării, care devine receptaculul fantasmelor celor doi. Jorge face din cartea lui Aristotel pretextul angoaselor sale În fața problemelor Bisericii, iar Baskerville vede În aceasta un element suplimentar În gândirea lui relativistă asupra credinței. Fantasme care au cu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
fi natura față de cele care ne-au trecut prin mîini. Faptul că Tivii propun o lectură cel puțin parțială a unei cărți pe care nu au citit-o nu trebuie să ne facă să credem că e una caricaturală - ea accentuează foarte mult caracteristicile oricărei lecturi -, nici că ar fi lipsită de interes. Ba chiar dimpotrivă, dublul caracter exterior al celor din tribul Tiv față de Shakespeare - nu l-au citit și aparțin altei culturi - Îi pun Într-o situație privilegiată a
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
caz, și În celălalt, cartea nu se schimbă sub aspect material, ci suportă modificări numai ca parte a bibliotecii colective. Balzac ne atrage atenția tocmai asupra importanței contextului, caricaturizându-i-o cu siguranță, dar cu meritul de a-i fi accentuat motivele. Să acorzi atenție contextului Înseamnă să-ți aduci aminte că o carte nu are o poziție stabilă pentru totdeauna, ci e un obiect mobil și că mobilitatea ei ține Într-o măsură de ansamblul relațiilor de putere care se
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
plăcere ne vindecă de truda ei.” (W. Shakespeare) Dorințele sunt hrănite cu amânări. (Ceea ce se constată frecvent În iubire: „În dragoste e mai dulce speranța decât Împlinirea ei”.) Prea multă minte strică. (Prea multa luciditate dovedită În propria reflecție ne accentuează, În mod paradoxal, sentimentul limitelor noastre În cunoaștere sau În acțiune.) Una din ipostazele faptului de a avea, la un moment dat, „prea multă minte” este „profunzimea”, În care Emil Cioran vedea Însă o unilateralizare a spiritului celui În cauză
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nimeni n-o da. De ce se veștejește floarea, de ce tace privighetoarea, de ce sacă izvorul...” (M. Sadoveanu) Timpul face și desface. (Timpul este făurar, putând, de exemplu, consolida sau amplifica sentimentul de prietenie dintre doi oameni, dar tot el poate să accentueze eventualele animozități dintre aceștia.) Făcându-ți testamentul, nu mori. (Dar, pentru a-ți face testamentul, trebuie să fii În stare să lași ceva În urma ta.) „Mort e acela de care nimeni nu-și mai amintește.” (Saadi) Despre morți nimic altceva
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
convingeri, a unei credințe aduce cu ea deprimarea, descurajarea (de aceea ne Încăpățânăm adesea să credem, de exemplu, că un amic ne este credincios, chiar dacă avem dubii că nu e așa; de asemenea, bolnavi fiind, chiar dacă vedem că boala se accentuează, noi continuăm să credem În posibilitatea unei vindecări etc.). Μ Sunt părinți care temperează imaginația mai Înflăcărată a copilului lor și elanurile acestuia de independență precoce, cărora nu le pot face față, printr-un procedeu educativ excesiv de ortodox: cunoscând influența
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]