102,424 matches
-
istoric literar nu există în nomenclatorul profesiilor de la noi, cei care o practică fiind retribuiți fie ca redactori de revistă, deci jurnaliști, fie ca universitari, fie cine știe pentru ce altă activitate, poate mai lucrativă". Și încă e foarte bine, adăugăm noi, cînd cei în cauză izbutesc să devină redactori sau universitari, căci nu o dată ei se văd în postura de "liber profesioniști", "libertatea" fiind aci, la modul ironic, echivalentul exercitării unei activități asimilate unui hobby evident nesalarizat... Fie și punînd
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
dintre copii, jucându-se prin curte, găsește o bucățică de cărbune moale. Ce-i dă diavolului prin cap? Ridică binișor cărbunele de jos, merge furiș la zidul din dos al institutului, trage o linie, încă una, alta, mai șterge, rade, adaugă: e gata - un nas și o riglă. Toți se adună și privesc uluiți: este Domnul! Domnul! Acesta este Domnul adevărat! Nasul din clasă al învățătorului nu mai are nici un haz. Când sună de recreație, toți dau fuga nerăbdători la zid
Caragiale publicist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11886_a_13211]
-
se contrapune biografia Costanzei Safamita, protagonista, nefericita marchiză, și a celor din cercul ei. Din cauza multitudinii personajelor (unele cu prenumele antecesorilor) și pentru că se vorbește despre întreg clanul Safamita, la sfîrșitul cărții este dată lista personajelor grupate genealogic. I se adaugă lista rudelor mai îndepărtate, a prietenilor, a preoților familiei, a personalului auxiliar al diferitelor clanuri. Alături de nelipsita concurență economică (dublată de geloziile între rude), de alianțele conjuncturale, de raporturile stăpîni - supuși, laici - ecleziaști, o mare pondere dețin diversitatea blamabilă și
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
mama și Gaspare vor locui la Torino, la mătușa dispusă și ea să se sacrifice, pentru ca puștiul să-și valorifice potențialul și să facă o carieră pe măsură. Dar calitățile acestuia (barcă nimerită în pădure!) ajung un handicap, care se adaugă celui datorat modestei condiții sociale, în școala unde toți, elevi și dascăli, îl debusolează. Școala are un profesor-psiholog pentru elevii cu probleme de adaptare, organizează schimburi culturale internaționale etc., dar totul ajunge să aibă efectul contrar, deformînd sau dînd sentimentul
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
șomajului e disparentă (circa 5% față de 11% în Germania, Franța și Spania; rata creșterii economice e bună, vînzările de bunuri durabile sunt înalte, nivelul coborît al dolarului pe piață asigură schimburi economice internaționale avantajoase. Un lucru interesant se mai poate adăuga aici: cei mai mulți din marea finanță și industrie - într-un cuvînt: bogătașii - nu sunt prea încîntați de această politică, legați fiind de macro-sistemele socializante ale statului. Cei care beneficiază de pe urma acestei politici economice și prin urmare o sprijină sunt producătorii mici
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
asigurări sociale comode de la "leagăn la mormînt") este legat de valorile religiei și ale familiei. Cum spunea altminteri simpaticul filozof anarhist german Peter Sloterdijk avem de ales între credința în Dumnezeu și un sistem bun de asigurări. Ar fi de adăugat însă cîteva lucruri. De pildă, că tradiția adînc înrădăcinată a centralizării și "binecuvîntării" guvernamentale de sus în jos e adînc antiamericană. (Am căutat să explic, poate prea delicat, aceasta într-un articol mai vechi despre Noi și anti-americanii la care
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
argumentul ce dă titlul acestui articol, pot spune că, în calitate de cetățean american, am fost încîntat și chiar mîndru că am avut prilejul de a vota încă din anii '80 pentru partidul republican (ca și marea majoritate a româno-americanilor anti-comuniști, aș adăuga), inclusiv cu netă convingere (în 2000 și 2004) pentru președintele George Bush. Nu voi ascunde că mă simt străin (adesea ostil chiar) față de toți acei europeni, față de toți acei români, care se dovedesc incapabili de a înțelege ceea ce mie mi
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
el cu atîta putere, încît aproape că-l dărîm. - Hooo! Mă ia sub brațul lui. Mama mă extrage de sub brațul lui Carlton și mă ține de ceafă cu strînsoarea unei mîini de fermier. - Spune noapte bună, Bobby, îmi cere. Apoi adaugă, pentru prietena lui Carlton: Ar fi trebuit să se culce chiar înainte de a fi început petrecerea. Gagica lui Carlton își dă părul pe spate și îmi spune: - Noapte bună, bebeluș. Zîmbește victorios și mîngîie șuvița de păr de pe fruntea lui
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
ștafeta, a vorbit despre deschiderea pe care Biblioteca Națională trebuie să le-o ofere cititorilor, prin conferințe, expoziții, întîlniri, care să completeze fericit orele de lectură. Președintele Asociației Bibliotecarilor din România, Mircea Regneală, a reluat apelul pentru salvarea bibliotecilor rurale, adăugînd datoria de-a reconstrui Aula Fundației, adevărat reper cultural, și de-a clarifica situația profesorilor documentariști, înlocuitorii, după modelul francez, ai bibliotecarilor școlari. În încheiere, ca membru al Comisiei de Achiziții, a garantat pentru buna ei funcționare, sub rezerva că
Gutenberg n-a murit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11923_a_13248]
-
expresii figurate argotice (las-o jos că măcăne! ), poate fi amintită formula ironică "uite-așa o barbă-avea, și-uite-așa și-o pieptăna", în care apar imperfectul narativ și tonul de basm. Enunțul publicitar a intrat în acest tipar, căruia i-a adăugat exotismul situației și al lexicului: marmota și staniolul au puține în comun cu universul tradițional al poveștilor autohtone, dar tocmai de aceea alăturarea lor într-o replică creează absurdul necesar fixării în circulația argotică. Lungimea formulei nu e neapărat un
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
soțul nerecunoscător. Reproșurile soției se revarsă în torente, iar bărbatul capitulează moral. El părăsește scena învins și umilit, golit definitiv de orice impuls de vitalitate: "Roscov a ascultat-o cu atenție, nu a întrebat nimic, nu a avut nimic de adăugat, nimic de obiectat. S-a ridicat încet de pe scaun, și-a tîrît pașii la el în cameră și a închis ușor ușa după el" (p. 152). Căsnicia lui Roscov rămîne dincolo de această ușă închisă, nimic nu mai poate opri rostogolirea
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
Constanța Ciocârlie Scriitor luxemburghez de origine italiană, născut la Differdange în 1950, Jean Portante s-a impus prin cele peste douăzeci de volume publicate (roman, poezie, teatru), la care se adaugă o prodigioasă activitate de traducător, jurnalist și animator al vieții culturale luxemburgheze. El este organizatorul unui festival de literatură ("Journées littéraires de Mondorf") care reunește la doi ani o dată scriitori din zeci de țări de pe toate continentele. Din România au
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
cititor care are din ce în ce mai puțin timp să citească" Jonathan Franzen Noica spunea, dacă nu mă înșel, că viața e prea scurtă ca s-o irosești citind cărți și autori de mâna a doua; urmând "magistralele", n-ai cum să ratezi, adăuga el, așa cum ai păți aventurându-te pe străduțe neumblate. Teoria e discutabilă astăzi, când canoanele alternative coabitează firesc și când surprizele reevaluărilor critice amenință temeliile, consolidate în timp, ale valorilor oficial omologate. Privilegiul de a citi capodopere e, până la urmă
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
amenință temeliile, consolidate în timp, ale valorilor oficial omologate. Privilegiul de a citi capodopere e, până la urmă, parte din seducătoarea meserie de cititor, iar romanul lui Jonathan Franzen, Corecții, tradus în sfârșit și la noi cu acuratețe de către Cornelia Bucur, adaugă încă un nume listei de mari prozatori contemporani americani (sigur, există o doză rezonabilă de risc în a începe o cronică cu verdicte de felul acesta). Pe lângă Underworld al lui Don De Lillo și Infinite Jest al lui David Foster
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
de casa părintească, un soț bolnav de Parkinson și pradă demenței senile galopante, așadar, o povară greu de îndurat, o casă care se prăbușește în paragină, o croazieră plănuită minuțios și ratată, în cele din urmă. La toate acestea se adaugă, apoteotic, un Crăciun pe care îl visează, după cum spune unul dintre copiii ei, cu aceeași febrilitate cu care unii oameni se gândesc la sex (sic!), plănuindu-l pedant încă din martie. Poza clișeizată a familiei adunate în jurul mesei festive pe
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
a intrat în rezonanță cu "lumea în eternă unduire". Specificul frumosului românesc se exprimă în "ideea unduirii", imprimată într-o "viziune dionysiacă a lumii". Aceasta e, în mare, articulația și finalitatea demonstrației lui Dan Botta. Un ritm al spațiilor - mai adaugă el - e regăsibil la Cantemir; Vasile Conta și-a fondat filosofia pe o teorie a ondulației cosmice, iar concepția istorică a lui Vasile Pârvan "este înfiorată de sentimentul cosmic". Înțelegem că aceștia sunt precursorii de la care se revendică Dan Botta
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
i-a preschimbat nu doar prenumele ci i-a amplificat și renumele, fostă studentă și confidentă a lui Freud, continuatoare apoi a psihanalizei acestuia, autoare a peste 20 de volume - romane, eseuri , filozofie, psihologie, critică de artă ( la care se adaugă și biografiile celor trei bărbați celebri de care și-a legat viața), Lou Andreas Salomé nu este unica muză "polivalentă" în galeria secolului 20, dar este una dintre puținele care și-a asigurat "nemurirea" printr-un fel de inversare a
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Diakonoff Deluvine, alias "Gala". Cu zece ani mai mare decît cel de care avea să-și lege cel mai durabil numele, Gala este întruparea unei noi tipologii a muzei moderne. La tradiționalele calități de inspiratoare, educatoare, iubită, mamă, îngrijitoare, Gala adaugă nebănuite competențe "manageriale", o aprigă activitate impresarială și cîteva nebănuite și foarte lucrative strategii de marketing. Dacă începutul relației matrimoniale a scandalosului cuplu stă încă sub semnul avangardei suprarealiste, finalul este umbrit de decrepitudinea jalnică, de conformismul burghez, atestat și
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Bârna, din triumviratul care a realizat cea mai bună ediție de Opere I. L. Caragiale, în patru volume, apărute în anii 2000-2002, sub egida Academiei Române. Volumul III, Publicistică, încorporează numai o parte din aceste interviuri. În culegerea sa de acum cercetătorul adaugă și relatări de presă ale unor întâlniri cu Caragiale, relatări care au mai degrabă caracterul aproximativ al unei redări din memorie a unei scurte convorbiri cu dramaturgul. Ultimele trei texte din recentul volum al lui C. Hârlav au un vădit
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
lui Procust ca intervievatoare. Unul dintre cele mai interesante interviuri din cartea ei de Conversații cu..., apărută la Editura Universal Dalsi e cel cu Petru Dimitriu. Un schimb de mesaje scrise, pe care Marta Petreu îl reproduce ca atare, mai adăugînd și scrisori ulterioare pe care intervievatul i le-a trimis. O dovadă că Marta Petreu a nimerit la fix. Chiar și de la distanță.
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
prefață din 1997, autorul denunță "presiunea tiraniei" care l-a "silit să renunțe la orice rază de lumină asupra Ťlumii buneť românești dintre 1860 și 1950" și califică această presiune exercitată asupra sa ca "încă o crimă a stăpânilor noștri, adăugată la puzderia de crime de toate soiurile pe care mizerabilii le-au săvârșit între 1944 și 1989, aproape o jumătate de veac, mai crâncenă decât vremea Fanarioților". Dar, cu toate acestea, crede împăcat autorul, "Cronica va rămâne și se va
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
cu al ficțiunilor și eseurilor. Revin, cu o vibrație lirică mai intensă decît în ficțiuni, în chip de mărturii ale experiențelor proprii, temele, motivele și simbolurile cunoscute: cultul străbunilor, pasiunea cărților, labirintul, spada, oglinzile, tigrul, timpul, uitarea și memoria. Se adaugă treptat: orbirea, bătrînețea, moartea. Este reluată, ca de atîtea ori în lumea hispanică, ecuația de identitate dintre viață, iubire și moarte. Iar aventura existenței, care le cuprinde pe toate trei, se confundă cu poetica. Consemnînd această aventură, "elogiul umbrei" (care
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
IV. ATELIER, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016. Atelier Doar tu,lutul umed și patimă de a crea în liniștea atelierului-lume cine ești tu,cea cu mâini mici și calde ? cum știi tu să adaugi lutului meu mai mult lut ? ce formă îmi vei da când în lume e nevoie de sburatori ? fă-mi cap de om-pasăre, pune-mi ochi mari ca să văd lumea, fă-mi inima de om-pasăre, fă-mi aripi-brate, fă-mă sburătorul
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
dintre patimile tale și voi rămâne în amintirea lumii că primul zburător de lut. Citește mai mult AtelierDoar tu,lutul umed și patimă de a creaîn liniștea atelierului-lumecine ești tu,cea cu mâini mici și calde ?cum știi tu să adaugi lutului meumai mult lut ?ce formă îmi vei da când în lumee nevoie de sburatori ?fă-mi cap de om-pasăre,pune-mi ochi mari ca să văd lumea,fă-mi inima de om-pasăre,fă-mi aripi-brate,fă-mă sburătorul viselor talemuncește
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
XIX. ATELIER, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1489 din 28 ianuarie 2015. Atelier Doar tu,lutul umed și patimă de a crea în liniștea atelierului-lume cine ești tu,cea cu mâini mici și calde ? cum știi tu să adaugi lutului meu mai mult lut ? ce formă îmi vei da când în lume e nevoie de sburatori ? fă-mi cap de om-pasăre, pune-mi ochi mari ca să văd lumea, fă-mi inima de om-pasăre, fă-mi aripi-brate, fă-mă sburătorul
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]