7,542 matches
-
cultivă mai ales la nivelul conștiinței pentru a ajunge la zeul lor. Celor merituoși, Mithra le asigura nemurirea sufletului și viața eternă. Inițierea în cult avea loc prin intermediul a șapte grade, care culminau cu cel de pater. În timpul banchetului sacru, adepții își dădeau unul altuia semnul păcii, se mânca pâine și se bea vin în amintirea sacrificiului taurului ucis de zeu. În secolele următoare, cultul zeului, foarte răspândit, s-a confruntat dur cu lumea creștină. Sanctuarul unde aveau loc ceremoniile sacre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
simți încins și îngrozit. — Te rog să cobori ca să fii prezentat. Ai stat destul în copac, spuse domnul Chawla. Sampath crezu că o să leșine. — Urcă-te tu, fato, o îndemnă tatăl fetei. Urcă-te. Hai, un pas. Doar un pas. Adepții ridicară trupul rigid, încăpățânat al fetei în copac. — Sus, o îndemnară ei, și, încet, începu să se cațere. Era învăluită în staturi de material lucios, ca o caramelă mare și scumpă. Hainele îi fluturau în jur, făcând-o să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
puternice ale pelerinilor și ale familiei ei, care se năpustiră spre aceasta cu brațele întinse. Însă nu reușiră să o prindă, așa că ea căzu și ateriză cu o bufnitură surdă pe jos. Semnele de căsătorie nu erau de bun augur. Adepții o sprijiniră de copac și îi făcură vânt cu o creangă înfrunzită. — Ce mă fac eu cu băiatul ăsta? ridică domnul Chawla mâinile către cer. Spuneți-mi ce să fac. Cea mai bună educație. O slujbă. O soție. Lumea întreagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Fata începu să strănute scoțând zgomote ascuțite, ca de șoricel. Nu-i mai faceți vânt cu creanga aia murdară, strigă cineva. Probabil că tot praful i-a intrat în nas. — Praf sau nu, e un semn rău-prevestitor, spuse un alt adept. Pinky o disprețuia pe femeia asta de mâna a treia, care reacționase prin strănuturi și smiorcăieli la acest moment important. O ciupi zdravăn din spate, sperând că va sări în sus, dar fata continuă să se smiorcăie și să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
acele de siguranță, caramelele și tabletele de medicamente homeopate... Domnișoara Jyotsna duse mâna tremurândă la gură. Sângele îi îmbujoră fața. Păstrase strict secretă datoria ei de la magazinul de sariuri. Ce mai știa Sampath despre ea? Auzise că îi uimise pe adepții templului lui Krishna cu clarviziunea sa; acum își folosise puterile ca să o examineze pe ea. Îl înghionti cu cotul pe domnul Gupta. — Fii respectuos cu el, îi spuse, surprinzându-l cu nota cea nouă, reverențioasă, a vocii sale. Era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
acoperișul de tablă al adăpostului paznicului, alunecând uimite în după-amiaza caldă, iar briza răscolea frunzișul. Ici-colo se zăreau pâlcuri de flori sălbatice, flori de culoarea și cu aroma fructelor, flori cu guri larg deschise și limbi care lăsau pe hainele adepților dungi de polen ca cele ale tigrilor, când treceau pe lângă ele, care-și mișcau antenele și-și fluturau staminele, care răspândeau în aer asemenea parfumuri că nimeni nu rezista să nu-și bage nasul între petalele aromate. Încet, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
și dulce și avea și o voce frumoasă. Cu ochii închiși, legănându-se dintr-o parte în alta, părea cu adevărat pierdută printre cuvintele ce-i zburau din gura mică, rotundă și rubinie. După puțin timp i se alătură, iar adepții îi urmară exemplul unul câte unul. Se simțiră extraordinar cântând împreună. — Cum reușea să-i păcălească pe toți oamenii ăia? se întrebă spionul de la Societatea Ateistă, trăgând cu ochiul din spatele copacului. Ce putere avea asupra lor? Ce avea el? Adulmecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Mâncau cantități uriașe de stafide și nuci, migdale, anacard și muguri mici și prețioși de pini, al căror furt o făcea pe Kulfi să le alerge cu mătura. Numai că o evitau cu ușurință, la fel cum făceau cu toți adepții neînfricați care, sub jurisdicția lui Ammaji, alcătuiseră o armată aruncătoare de pietricele - plini de curaj, își trimiteau artileria de proiectile din prăștii, alergând înainte și-napoi printre copaci, simțindu-se ei înșiși îmbătați de agitația stârnită. — Nu vă atingeți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
își trimiteau artileria de proiectile din prăștii, alergând înainte și-napoi printre copaci, simțindu-se ei înșiși îmbătați de agitația stârnită. — Nu vă atingeți de maimuțe, țipa domnul Chawla, fluturându-și brațele în încercarea de a smulge prăștiile din mâinile adepților. Sunt periculoase. În starea în care sunt, o să se întoarcă împotriva voastră. Numai că, în momentul acela, nici el nu știa exact ce să facă. Ar fi trebuit să fie precaut. Ar fi trebuit să înăbușe problema în fașă. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
junglă, unde vă e locul, însă ele săreau în cercuri, pe jumătate drapate cu haine, trăgând sariuri și cearceafuri și piese de lenjerie după ele, rupând materialul în fâșii, împrăștiindu-i accesoriile pe vârfurile copacilor ca pe vopsea. Cei mai mulți dintre adepți își lăsaseră deja praștiile și se retrăseseră în josul dealului, înfricoșați de violența crescândă a primatelor, îngrijorați că vor fi fugăriți și prădați, poate chiar și mușcați. Copacul lui Sampath se cutremura într-un haos groaznic de crengi și frunze. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
destul timp, aproape de priveliștile și sunetele sale, oare nu ar pătrunde înlăuntrul său așa cum relieful pătrunde în tot ce face parte din el? Oare n-ar coborî pădurea numai puțin, să-l înghită în sălbăticia sa, lăsând în urmă familia, adepții, să caute în van o cale pe care să-l urmeze? Se gândea la felul în care armata de buruieni a pădurii invada peticul de iarbă din livadă, la felul în care insectele ei și maimuțele își întrețeseau viețile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
le recuperase de la cauciucurile vechi. Oriunde priveai, cineva alerga printre copaci, implicat parcă într-un exercițiu arhaic de mânuire a armelor, lansând proiectile. Numai că, în momentul acela, maimuțele doar se scuturau, constatând că, de fapt, nu erau dureroase, în timp ce adepții sufereau mai multe leziuni, dat fiind că pietrele zburau înapoi și-i loveau în față în loc să zboare spre maimuțe. Când nu se aflau în bazar sau în livadă, maimuțele se obișnuiseră să aștepte în copacii ce creșteau pe marginea drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
schimb, ai să aștepți să se poarte mai frumos... Numai că, își dădu seama, îi pierea entuziasmul necesar pentru a continua și nimeni nu mai era cu adevărat atent la ceea ce spunea. Sub copacul lui se constituiseră două tabere de adepți fervenți: una dintre ele era absolut convinsă că maimuțele trebuiau eliminate pentru a-l salva pe Baba al Maimuțelor și atmosfera de sacralitate a mănăstirii; cealaltă era furioasă că aceste animale sacre vor fi astfel umilite și alungate din căminul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
îi împărtășise propriile temeri, că aceasta șoptea pentru el, liniștindu-l. Încercă să se lase în voia delicateței acesteia, a liniștii sale, a răcorii care se plimba ca o mână drăgăstoasă peste fruntea lui, peste obrajii lui, peste tot trupul. Adepții reveniră la Shahkot doar pentru a-și continua certurile acolo, iar zgomotul vocilor lor ridicate zumzăia peste vale, se înălța din gheretele de ceai, din balcoane și de pe la colțurile străzilor. În fiecare cartier, în fiecare spațiu public, se țineau ședințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
creaturile acestea micuțe, cu coaste delicate, cu aripi ale căror bătai dădeau la iveală inimi ușoare ca zăpada prin aerul limpede. Pe chip i se întipărise o expresie disperată, de om vânat. — E în altă lume, șopteau plini de venerație adepții, în timp ce Sampath nu le dădea nici o atenție, ci doar privea în gol peste capetele lor, lăsându-i să-i ridice piciorul și să și-l pună pe creștete, cerându-i binecuvântarea. Aceste zile în întorseseră stomacul pe dos, acum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
până la Kulfi în copac. Se întoarse către vale: — Ce-a fost asta? — Ai auzit? îl atacă Pinky pe Brigadier cu frumoșii ei ochi mari. Ai auzit sunetul acela? — Ce-a fost asta? întrebară domnul Chawla și Ammaji, militarii și polițiștii, adepții și orășenii. Fără să vrea își luară ochii de la vârful muntelui. Deasupra ceaunului uriaș de gătit al lui Kulfi atârna o creangă ruptă. În ceaun erau condimente și mirodenii, ierburi și fructe, un sos delicios. Și mai era ceva. Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
avut cinci astfel de prăbușiri. Una s-a soldat cu un omor. Crimă de gradul doi. Polițiști ultravioleți îl așteaptă jos, dar, din cât se pare, nu vor fi în stare să-l prindă pe acest psihopat al acoperișurilor și adept al streșinilor și pervazelor, al contraforturilor și luminatoarelor de la mansarde, pe acest artist al dezastrului infinit. Se avântă și se cațără printre arabescurile gotice ale scărilor de incendiu, prin conductele de evacuare și printre antenele de televizor, în vreme ce sub el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și-i văzurăm fața plină de o bucurie anticipativă. Fielding se ridică hotărât în picioare. — Ușurel, Nub, spuse el. — Asta a fost o scenă de furie, corect? spuse el cu o voce profundă și calmă. Furia unui bărbat adevărat. Sunt adeptul lui Stanislavski. Prima dată trebuie să mă înfurii. Nub își îndreptă spinarea încruntat. Totul a fost o farsă de la bun început. Nub era omul unui singur rol, al femeii cu barbă. Nu ne era de nici un folos. Cine ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
desființat treptat cultul oricărei alte zeități crunte și răzbunătoare și a creat loc pentru răspândirea creștinismului. Acest proces a întâmpinat multe piedici lovindu se de cruzimea unei societăți romane antice sceptice hotărâtă să stârpească noua credință. Cu toate acestea numărul adepților a crescut, iar majoritatea erau dispuși să se jertfească în numele credinței, astfel primele secole ale creștinismului poartă pecetea însângerată a martirilor. Edictul din Milan 313 atestă imposibilitatea imperiului de a mai gestiona situația creștinilor și amplifică procesul de răspândire. Biserica
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
majoritatea erau dispuși să se jertfească în numele credinței, astfel primele secole ale creștinismului poartă pecetea însângerată a martirilor. Edictul din Milan 313 atestă imposibilitatea imperiului de a mai gestiona situația creștinilor și amplifică procesul de răspândire. Biserica, instituția care adăpostea adepții noii credințe, sesizează amploarea fenomenului. În cadrul Sinoadelor Ecumenice religia creștină ia forma doctrinară ale cărei principii se stabilesc pe baza selecționării și interpretării textelor sfinte care s-au făcut în sensul elaborării unor mecanisme concrete de manifestare a credinței oamenilor
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
personaj, mecanismul alăturării de scene contribuie la sporirea comicului de caracter. Abia acum râdem de obsesia „onoarei de familist” a lui Jupân Dumitrache. Scena a IX-a este dedicată celor doi amanți. Veta, jucând scena despărțirii definitive, își testează amantul. Adept al vieții tihnite sub acoperișul casei stăpânului, Chiriac nu suportă ideea schimbării radicale. Joacă și el teatru (mimând sinuciderea) după care, tensiunea fiind eliberată, împăcarea dorită se realizează. Aceste două personaje grave joacă o scenă comică. Demnitatea ofensată cu care
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de familist!...”. Se presimt impulsurile impure care-i hrănesc afecțiunea pentru consoarta stăpânului, dar în piesă nu le aflăm formulate. Ele se conturează în perspectiva unei evoluții imaginate a personajului. Trăirile lui și ale Vetei par autentice în aceiași măsură. Adept și el al vieții tihnite și al satisfacțiilor amoroase sub acoperișul casei stăpânului, Chiriac nu suportă ideea schimbării radicale. Joacă și el scena cu sinuciderea. Dramaticul, este convertit în comic. Scena a stârnit râsul spectatorilor încă de la premieră. Apariția „vagabontului
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Răspunsul se află în încântarea de a vedea tabu-urile încălcate, în senzația unei eliberări momentane de inhibiții ca și în plăcerea intelectuală la perceperea elementului comic. Dar vom proba de asemena o sadică plăcere a ororii, cruzimii și dezgustătorului. Adept al acestei ultime idei, criticul Mihail Bahtin consideră că urâtul și grotescul sunt categorii esențial fizice, referindu-se mereu la corp și la excesele acestuia și sărbătorindu-le într-o manieră neinhibată și veselă. Originar, termenii de urât și grotesc
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
deveni un client obișnuit al stabilimentului. Toamna, când vântul cel rău ce bătea din răsărit, smulgând copacii din rădăcini, Oliver venea să-și usuce frunzele aici. În afară de aceasta, În incintă găsise printre pacienți, dar și printre studenți și medici, noi adepți. Spre deosebire de starețul Pahomie, care era un sceptic de felul lui, profesorul se Înclina cu respect și admirație În fața lui Oliver, ca În fața unui sfânt. „Ei”, zise Înalta somitate, aplecându-se spre el, „nu ar fi bine să vă Încheiați nasturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ochiul liber, dar vizibile pentru ochiul minții sau mai degrabă cel al inimii, prin tăcere, În cavitatea bucală, pe gingii și smalțul dinților, ar trebui folosite alte instrumente și alți Înălbitori de esență subtilă. Jurământul tăcerii, practicat În vechime de adepții lui Pitagoras, te curăța de aceste resturi verbale, care rămân mult timp Între dinți. Resturile verbale, pe timp de noapte, devin fosforescente... Nu era de mirare că Noimann era bântuit de cifre și alte abstracțiuni. Ideile nedigerate transformau În timpul somnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]