6,939 matches
-
restabilirea relațiilor diplomatice cu statul sovietic, pe baza statutului teritorial consfințit de tratatele de pace și de art. 10 al Pactului Societății Națiunilor (în calitatea sa de membru fondator): „Membrii Societății se angajează să respecte și să mențină, contra oricărei agresiuni externe, integritatea teritorială și independența politică prezentă a tuturor membrilor Societății”. Relațiile româno-sovietice din perioada interbelică au fost influențate, adesea puternic și nu întotdeauna în favoarea României, de atitudinea puterilor occidentale față de vecinul nostru de la Răsărit. După o serie de tratative
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vegheze cu grijă ca în manifestările lor publice să nu ridice sub nici o formă chestiunea diferendului teritorial dintre cele două state. Potrivit Convenției pentru definirea agresorului, semnată la 3 iulie 1933, violarea frontierei basarabene de către sovietici constituia un act de agresiune. S-a făcut un pas înainte în normalizarea relațiilor dintre cele două state; din partea Uniunii Sovietice, reprezenta o recunoaștere de facto, dar nu și de jure a apartenenței Basarabiei, ca vechi teritoriu românesc, la România. În acest context, numai schițat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sale actuale; ar fi dispusă să dea asigurări că nu va lua parte la nici o acțiune îndreptată împotriva Germaniei, dacă aceasta ar „garanta în mod precis și categoric integritatea noastră teritorială”. În condițiile politicii de cedare în fața agresorului și a agresiunii, promovată de statele occidentale, situația României devenea tot mai incertă. Ocuparea Austriei de către Germania (Anschluss-ul, 13 martie 1938) a trezit o profundă îngrijorare în cercurile politice și opinbia publică din țara noastră, care considerau evenimentul ca o etapă în drumul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
istoric - și nu numai istoric - care să nu cunoască și recunoască eforturile și jertfele Uniunii Sovietice, contribuția de seamă a Armatei Roșii, sprijinită de statele aliate, la înfrângerea Germaniei hitleriste. A trece, însă, sub tăcere sau a încerca să justifici agresiunile statului sovietic, diplomatice și militare, din perioada 23 august 1939-22 iunie 1941, înseamnă întoarcerea la limbajul stalinist, față de care s-au detașat în ultima vreme chiar unii autori din spațiul Federației Ruse. Într-un amplu volum apărut recent, atitudinea Uniunii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Plâng de bucurie că a venit clipa mântuirii fraților din ghearele cotropitorilor, care au pângărit altarele, au distrus vetrele strămoșești și au adus jalea și durerea în plaiurile basarabene și bucovinene”. Intrarea în război reprezenta pentru România un răspuns la agresiunea politică și militară întreprinsă de Uniunea Sovietică, la 28 iunie 1940. La 24 iunie 1941, Grigore Gafencu, reprezentantul guvernului român la Moscova, era primit de V. Molotov, care i-a cerut explicații în legătură cu situația creată. Între altele, Gafencu și-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
insistând asupra stabilirii suveranității statale pe întreg teritoriul național. El dezvăluia încă o dată caracterul acțiunii sovietice din 28 iunie 1940: „Ultimatumul evacuării imediate a Basarabiei a constituit nu numai un act de violență în privința realităților etnice și istorice, ci de agresiune care a modificat relațiile pașnice, existente între România și Rusia”; ca atare, nu putea fi invocat ca bază pentru acceptarea acelor rășluiri teritoriale. În cadrul acestor eforturi s-a înscris și documentul intitulat Principala revendicare a României: Basarabia și Bucovina de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
formale, implicite, ale frontierei pe Nistru. Însă, în anii următori, obiectivele agresive ale vecinului de la răsărit față de România, în mod special, au fost reluate prin încheierea Pactului de neagresiune sovieto-german, prin Protocolul adițional secret din 23 august 1939 și prin agresiunea din 28 iunie 1940. Între timp, la scurt timp după declanșarea războiului mondial, Uniunea Sovietică participase împreună cu Germania hitleristă la împărțirea Poloniei și declanșase agresiunea împotriva Finlandei. Analiza atentă a poziției adoptate de guvernul român, a conținutului notelor ultimative sovietice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
încheierea Pactului de neagresiune sovieto-german, prin Protocolul adițional secret din 23 august 1939 și prin agresiunea din 28 iunie 1940. Între timp, la scurt timp după declanșarea războiului mondial, Uniunea Sovietică participase împreună cu Germania hitleristă la împărțirea Poloniei și declanșase agresiunea împotriva Finlandei. Analiza atentă a poziției adoptate de guvernul român, a conținutului notelor ultimative sovietice și a răspunsurilor date de partea română relevă lipsa oricărui acord, caracterul ilegal din punctul de vedere al dreptului internațional al actului săvârșit de U
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
al dreptului internațional al actului săvârșit de U.R.S.S. în iunie 1940 și faptul că Basarabia, nordul Bucovinei și o porțiune din județul Dorohoi (mai mult decât se prevăzuse prin protocolul adițional secret) au fost ocupate prin forță armată. Această agresiune a însemnat o adevărată tragedie, mai întâi prin modul în care s-a înfăptuit și, apoi, prin instaurarea dictaturii comuniste, ce a folosit teroarea, în special împotriva populației de etnie română. La împlinirea a 70 de ani de la aceste momente
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1948, a Insulei Șerpilor. Tratatul de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947, confirma, în ce privește frontiera româno-sovietică, situația instituită prin Convenția de armistițiu, din 12 septembrie 1944 și, implicit, situația creată prin agresiunea din 28 iunie 1940, care - la rândul ei - reprezenta punerea în aplicare (și mult mai mult decât atât !) a art. 3 din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939. Reluarea de către U.R.S.S. a vechilor tendințe de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
votat de Senat în ședința de la 15 martie 1929, și s-a adoptat cu unanimitate de șaptezeci de voturi. Vicepreședinte: Romul Boilă Secretar: Remus Agliceriu Relațiile româno-sovietice..., p. 278-281. (trad. din limba franceză de Alexandrina Ioniță) Convenția de definire a agresiunii* 3 iulie 1933, Londra Majestatea Sa Regele României, Majestatea Sa Regele Afganistanului, Președintele Republicii Estoniei, Președintele Republicii Letoniei; Majestatea Sa Imperială Șahul Persiei, Președintele Republicii Polone, Președintele Republicii Turce; Comitetul Central Executiv al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste; Dornici de a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Republicii Letoniei; Majestatea Sa Imperială Șahul Persiei, Președintele Republicii Polone, Președintele Republicii Turce; Comitetul Central Executiv al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste; Dornici de a întări pacea existentă între țările lor; Considerând că Pactul Briand-Kellogg, ai căror semnatari sunt, interzice orice agresiune; Socotind necesar în interesul securității generale de a defini cât mai precis posibil agresiunea, pentru a preveni orice pretext pentru justificarea ei; Constatând că toate statele au un drept egal la independență, la securitate, la libera apărare a teritoriilor lor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Central Executiv al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste; Dornici de a întări pacea existentă între țările lor; Considerând că Pactul Briand-Kellogg, ai căror semnatari sunt, interzice orice agresiune; Socotind necesar în interesul securității generale de a defini cât mai precis posibil agresiunea, pentru a preveni orice pretext pentru justificarea ei; Constatând că toate statele au un drept egal la independență, la securitate, la libera apărare a teritoriilor lor și la libera dezvoltare a instituțiilor lor; Însuflețiți de dorința, în interesul păcii generale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
libera dezvoltare a instituțiilor lor; Însuflețiți de dorința, în interesul păcii generale, de a asigura tuturor popoarelor inviolabilitatea teritoriului țărilor lor; Judecând util, în interesul păcii generale, de a pune în vigoare între țările lor reguli precise care să definească agresiunea, în așteptare ca acestea din urmă să devină universale; Au decis în aceste scopuri a încheia prezenta Convențiune: Art. 1. Fiecare din înaltele Părți Contractante se angajează să accepte în raporturile ei mutuale cu fiecare din celelalte și cu începerea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
universale; Au decis în aceste scopuri a încheia prezenta Convențiune: Art. 1. Fiecare din înaltele Părți Contractante se angajează să accepte în raporturile ei mutuale cu fiecare din celelalte și cu începerea zilei punerii în vigoare a prezentei Convențiuni definiția agresiunii, astfel cum a fost explicată în raportul comitetului pentru chestiunile de securitate cu data de 24 mai 1933 (Raportul Politis), la Conferința pentru reducerea și limitarea armamentelor, raport făcut în urma propunerii delegațiunei Sovietelor. Art. 2. În consecință va fi recunoscut
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
invadat, de a lua pe propriul său teritoriu orice măsuri în puterea lui, pentru a lipsi zisele bande de orice ajutor sau protecțiune. Art. 3. Nici o considerațiune de ordin politic, militar, economic sau alta, nu va putea scuza sau justifica agresiunea prevăzută la art. 2 (cu titlu de exemplu - vezi anexa). În același timp plenipotențiarii au iscălit și următoarea anexă: Anexă la Art. 3 al Convenției relative la definiția agresiunii Înaltele Părți Contractante, semnatare ale Convenției relative la definiția agresiunii, Dornice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
politic, militar, economic sau alta, nu va putea scuza sau justifica agresiunea prevăzută la art. 2 (cu titlu de exemplu - vezi anexa). În același timp plenipotențiarii au iscălit și următoarea anexă: Anexă la Art. 3 al Convenției relative la definiția agresiunii Înaltele Părți Contractante, semnatare ale Convenției relative la definiția agresiunii, Dornice, sub rezerva expresă a nu restrânge întru nimic aplicarea absolută a regulii pusă în art. 2 al zisei Convenții de a da anumite indicațiuni de natură a determina agresorul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
justifica agresiunea prevăzută la art. 2 (cu titlu de exemplu - vezi anexa). În același timp plenipotențiarii au iscălit și următoarea anexă: Anexă la Art. 3 al Convenției relative la definiția agresiunii Înaltele Părți Contractante, semnatare ale Convenției relative la definiția agresiunii, Dornice, sub rezerva expresă a nu restrânge întru nimic aplicarea absolută a regulii pusă în art. 2 al zisei Convenții de a da anumite indicațiuni de natură a determina agresorul, Constată că nici un act de agresiune în sensul art. 2
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Convenției relative la definiția agresiunii, Dornice, sub rezerva expresă a nu restrânge întru nimic aplicarea absolută a regulii pusă în art. 2 al zisei Convenții de a da anumite indicațiuni de natură a determina agresorul, Constată că nici un act de agresiune în sensul art. 2 al zisei Convențiuni nu vă putea, între altele, să fie justificat de una din împrejurările următoare: A. Situația internă a unui stat, de exemplu structura sa politică, economică sau socială; greșelile atribuite administrației sale; tulburările provenind
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unui stat străin sau a supușilor săi; ruptura relațiilor diplomatice sau economice; măsuri de boicotaj economic sau financiar; diferendele relative la angajamentele economice, financiare sau altele, față de statele străine; incidentele de frontieră care nu intră în unul din cazurile de agresiune indicate la art. 2. Înaltele Părți Contractante sunt pe de altă parte de acord a recunoaște că prezenta Convențiune nu va trebui niciodată să servească ca legitimare a violărilor drepturilor ginților în care ar putea fi implicate în circumstanțele cuprinse
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
primit nici o informație. De altminteri, știu că de două zile legăturile telefonice cu țara mea sunt întrerupte. Îmi închipui că legația Dvs. din București a trebuit să vă dea lămuririle cuvenite. —Legația noastră nu cunoaște decât faptele: participarea Dvs la agresiunea împotriva noastră. Din partea guvernului nu am primit nici o înștiințare, nici o cerere, nici o declarație de război. — În cazul acesta trebuie să ne lămurim după faptele pe care le cunoaștem. Aceste fapte implică o rupere a legăturilor diplomatice dintre țările noastre. Sunt
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că e menită să tulbure raporturile dintre U.R.S.S. și România. Această garanție însemna sfârșitul independenței Dvs. Ați intrat sub dependența Germaniei. Câteva luni mai târziu, ați și fost ocupați de fapt. Nu era însă nevoie să vă asociați la agresiunea bandiților împotriva noastră. Suntem siliți să tragem toate consecințele în urma acestor fapte. (Molotov repetă de mai multe ori cuvintele „bandit” și „banditesc” - de altfel fără nici o pornire și pe un ton potolit - de câte ori pomenește de agresiunea germană). Răspund că nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să vă asociați la agresiunea bandiților împotriva noastră. Suntem siliți să tragem toate consecințele în urma acestor fapte. (Molotov repetă de mai multe ori cuvintele „bandit” și „banditesc” - de altfel fără nici o pornire și pe un ton potolit - de câte ori pomenește de agresiunea germană). Răspund că nu mi se cade în aceste clipe și în aceste împrejurări să intru într-o discuție de politică generală. Vâltoarea războinică în care sunt atrase toate popoarele, unul după altul, este atât de uriașă, masele ce își
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
deplinele puteri, găsite în bună și cuvenită formă, au convenit, asupra celor ce urmează: Art. 1. Înaltele Părți Contractante se obligă să ia în comun toate măsurile care se află la dispoziția lor, pentru înlăturarea oricărei amenințări de repetare a agresiunii din partea Germaniei sau a oricărui alt stat care s-ar uni cu Germania, direct sau în oricare altă formă. Înaltele Părți Contractante declară că ele intenționează să participe în modul cel mai sincer la toate acțiunile internaționale, având drept țel
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
securității popoarelor și vor aduce întreaga lor contribuție la realizarea acestor înalte sarcini. Art. 2. În cazul când una din Înaltele Părți Contractante va fi antrenată într-un conflict armat cu Germania, care ar încerca să reînoiască politica sa de agresiune, sau cu oricare alt Stat, care, direct sau în oricare altă formă, s-ar uni cu Germania în politica sa agresivă, atunci cealaltă Înaltă Parte Contractantă va da imediat Părții Contractante, antrenate în conflict, ajutor militar și de altă natură
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]