11,041 matches
-
În ceea ce privește creativitatea comercială, lucrurile stau altfel. Problema inginerilor este că rămân În același „borcan” și nu vorbesc decât Între ei. Au prea puține contacte cu clienții, doar În cazul unor evenimente deosebite. Deși generațiile tinere sunt foarte motivate și foarte agresive, ca pe vremea creatorului companiei, ele tind, de asemenea, să caute stabilitatea În interiorul Întreprinderii, ceea ce atenuează simțul provocării pentru crearea de noi produse. Contactul cu celelalte culturi este salutar pentru spirit. Dar, dacă petreci prea mult timp ascultând oamenii și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
evoluției în timp a alocării bugetului național pe ramuri administrative și economice ar indica mai clar care au fost zonele de activitate cu influența cea mai puternică asupra guvernelor și a Parlamentului, lobby-urile cele mai eficiente, sindicatele cele mai agresive și grupurile profesionale din sectorul public cele mai bine situate în raport cu aparatul administrativ central. Este clar că profesorii din ciclurile preprimar, primar și secundar nu au fost printre aceștia. În schimb, feliile substanțiale pe care și le rezervă instituțiile de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este trecută de organizații de toate dimensiunile și din toate țările, ceea ce înseamnă că de facto spionajul industrial reprezintă o sursă de informare utilizată curent. Acest gen de spionaj ar putea fi etichetat eufemistic drept o cercetare „indiscretă” sau „mai agresivă”. Pentru aceasta, se pot simula o serie de situații de natură a releva informațiile dorite. În cazul unei organizații, se pot deduce anumite informații privind mediul intern, cum ar fi mărimea personalului sau caracteristici ale culturii organizaționale, pe baza unor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
una dintre unitățile sale de afaceri, la poziția de lider pentru vitaminele de uz uman. Deși deține a treia poziție pe piața națională, unde realizează 90% din cifra de afaceri privind vitaminele, ascensiunea rapidă din ultimul deceniu și strategia sa agresivă arată că vizează o poziție de lider. Este probabil ca strategia de succes să fie bazată pe avantaje de costuri. Strategia este sugerată de faptul că produsul e perceput de consumatorii finali ca fiind slab diferențiat prin raportare la firma
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
reputație solidă asociată tehnologiei și controlului calității, sunt esențiale pentru a convinge consumatorii. Activitățile de marketing sunt la fel de importante în cazul produselor farmaceutice ca și CD, iar de perseverența agenților de vânzare depinde difuzia în teritoriu a produselor firmei. Reclama agresivă și persistentă este dublată de proceduri de colectare a sugestiilor distribuitorilor finali - farmacii și spitale - bazate pe informațiile oferite de utilizatori. Mărcile comerciale ale firmei sunt înregistrate și reprezintă un punct forte al acesteia. Pentru a păstra o prezență fizică
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ilor în cazul creșterii externe a firmei Ambalajex" Firma Ambalajex dorește să-și extindă activitatea de producere a ambalajelor de hârtie prin achiziția unui concurent de dimensiuni mai mici, dar care are indicatori de randament superiori și promite să devină agresiv, atacând segmentul de piață al concurenților mai bine plasați. Ideea achiziției este susținută de managerul firmei, care crede în efectele pozitive ale acestui mod de creștere a firmei: el se bazează atât pe intuiția sa, cât și pe evaluările făcute
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
câte două grupe distincte, atunci acestea se pot combina în patru moduri. Acest lucru sugerează patru categorii de strategii, cu următoarele caracteristici (Pearce și Robinson, 1997). 1. Strategiile SO utilizează forțele organizației pentru a profita de oportunitățile mediului. Strategiile sunt agresive și urmăresc crearea unui avantaj față de concurenți. 2. Strategiile ST utilizează forțele organizației pentru a reduce amenințarea unor situații nefavorabile. Amenințările și riscurile legate de o singură industrie sau afacere sunt evitate sau efectele sunt diminuate prin strategii de diversificare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
firmei într-un spațiu al posibilelor combinații strategice - SO, SW, TO sau TW. Poziția rezultată prin această abordare a analizei înseamnă o arondare netă la una dintre familiile de strategii enunțate, de unde va rezulta o sugestie generică de tip comportament agresiv sau defensiv, diversificare ori reorientare. Acest model presupune parcurgerea următoarelor etape: 1. listarea unei singure liste a factorilor interni principali; 2. acordarea unor ponderi acestor factori, astfel încât suma ponderilor să fie 1; 3. acordarea unor punctaje pe o scară ce
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
diferite elemente referențiale asociate concurenților cu elementele subiective generate de opiniile experților participanți la analiză. În cazul firmei Turistix, scorurile finale, calculate în tabelele 7.4 și 7.5, o fixează în cadranul strategiilor SO, ceea ce sugerează adoptarea unui comportament agresiv. Ce anume poate fi întreprins nu se poate deduce din coordonatele rezultate. Tabelul 7.4 Tabelul 7.5 Pentru varianta calitativă, se utilizează aceleași liste în „formatul” recomandat de Weihrich (1982) și exemplificat și de Desreumaux (1993). Combinațiile de elemente
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
teme de discuție" 1. Concepeți două scenarii (situații) în care același factor extern, pentru aceeași organizație, să reprezinte o oportunitate, respectiv o amenințare. 2. Listați oportunitățile și amenințările asociate mediului extern al unei firme cunoscute în eventualitatea adoptării unei strategii agresive. Faceți același lucru în cazul adoptării unei strategii defensive. Există diferențe între cele două liste? Care este explicația? 3. Repetați operațiunea de la problema anterioară cu ajutorul unui grup de colegi care lucrează independenți unii de alții. Comparați între ele rezultatele obținute
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
oferită de natură sub forma modelelor entităților vii, ei sugerează că îmbunătățirea performanțelor este posibilă, dacă se acceptă ca organizațiile să adopte comportamente dinamice extreme, ceea ce s-ar traduce într-o modificare continuă a structurilor și în susținerea unui proces agresiv de inovare. Chiar și o trecere sumară în revistă doar a principalelor probleme asociate structurii organizaționale lasă să se întrevadă un domeniu imens de cercetare și acțiune, în care există puține repere și certitudini. În acest context, problema unei schimbări
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
clădire administrativă și a pus în evidență mai bine sigla, ca, de altfel, și în cazul câtorva locații comerciale din Brașov. Toate aceste manifestări exterioare sugerează o dinamizare a setului de valori care să sprijine o politică de imagine mai agresivă a firmei, dar și revenirea la valoarea fundamentală „precizia”. De altfel, Claudiu Roșculeț afirma că „în dezordine nu poți face performanță”. Noua formă a culturii organizaționale poartă amprenta echipei manageriale actuale. Este interesant de remarcat că salariații consideră că actualii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ca o gestiune strategică coordonată. Pentru ambele firme trebuie remarcate performanțele relative raportate la numărul de salariați și indicatorii de tendință care prezintă valori foate bune. Toate aceste „metaperformanțe” arată că exită posibilitatea creșterii în continuare a firmei și utilizarea agresivă a posibilității de a mobiliza capitaluri împrumutate. II.8. Structura organizațională și managementultc "II.8. Structura organizațională și managementul" Structura organizațională a grupului de firme este centrată pe firma Metabras. Aceasta asigură funcțiile de integrare asociate mărcii și managementul strategic
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
remarca din studiul ambelor situații faptul că există un stil american de management al resurselor financiare, concretizat într-o capitalizare rapidă a unui cash-flow puternic, pe fondul unei reformări a sistemului începută în deceniul trecut. Se pune accentul pe utilizarea agresivă a datoriilor și pe consolidarea unui proces de reinvestire (Pearce și Robinson, 1997) Toate aceste manifestări de sistem sunt sesizabile și în România. IV.10. Cultura organizaționalătc "IV.10. Cultura organizațională" Accentuând precizările făcute în deschiderea studiului, Coca-Cola este, înainte de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
până acum, când, potrivit aceluiași curent, relaxarea fiscală a generat adâncirea deficitelor, a dus la Încetinirea creșterii veniturilor salariale pe fondul Încurajării consumului, chiar dacă acest lucru se făcea pe bază de credit, dovedit ulterior nesustenabil, ceea ce a determinat o politică agresivă de dezvoltare a băncilor, având ca efect creșterea dobânzilor, cu repercusiuni În lanț asupra inflației. Politicile de dereglementare, liberalizare și privatizare nu au avut efectul scontat, acela de a genera o creștere economică sustenabilă, reducerea șomajului, reducerea inflației, nemaivorbind despre
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de schimb - situația actuală dovedește o incapacitate de a asigura balanța pozitivă a contului curent pe termen lung, iar În unele Țări se constată intervenția statului, așa cum este cazul Chinei; reformarea fluxurilor de capital - multe state au avut o politică agresivă de export, realizând astfel excedent pe balanța comercială, dar și acumularea de rezerve impresionante de monedă străină; reformarea pieței de muncă - În special prin impunerea de standarde, prin asigurarea protecției, legarea nivelului de salarizare de productivitate; asigurarea unei suveranități crescute
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
564c-566a) (Socrate și Adeimantos) Să împărțim cu mintea cetatea democratică în trei, după cum și este ea împărțită. O parte - bondarii - apare în ea din pricina îngăduinței - e o parte deloc mai mică decât cetatea oligarhică. Așa e. Dar e mult mai agresivă în cetatea /democratică/ decât în aceea. Cum așa? Acolo, deoarece nu se bucură de prețuire și este izgonită din magistraturi, își pierde exercițiul și tăria. Într-o democrație însă, șefia îi șade la îndemână, - dacă exceptăm o mică parte - iar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
democratică/ decât în aceea. Cum așa? Acolo, deoarece nu se bucură de prețuire și este izgonită din magistraturi, își pierde exercițiul și tăria. Într-o democrație însă, șefia îi șade la îndemână, - dacă exceptăm o mică parte - iar cei mai agresivi vorbesc și făptuiesc, alții tot sporovăiesc în jurul tribunei și nu-l lasă pe cel ce voiește altceva să mai zică ceva, încât toate treburile, în afară de câteva, puține, sunt, într-o astfel de orânduire, dregătorite de către această categorie. Și încă zdravăn
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să existe echilibru, la fel cum susținea teoria hipocratică, altfel dezechilibrul dintre umori ar produce boala. Pentru a simplifica dezechilibrul care apare, Socrate împarte cetatea democratică în trei părți. Astfel, ea este compusă din „bondari”, care în democrație devin mai agresivi decât în oligarhie, cei care dețin puterea, din cei bogați, „hrana bondarilor”, și popor, care este partea cea mai numeroasă și care dacă este unificată este și cea mai puternică. Cetățenii obișnuiți, pentru a nu cădea în capcana calomniatorilor și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Barthes numește fascismul limbajului. În opinia lui Barthes, limbajul nu este nici reacționar, nici progresist, ci este pur și simplu fascist: el nu înseamnă interdicția, ci obligația de a spune...) Caracterul fascist al limbajului se vădește în lumea noastră mai agresiv ca oricând prin proliferarea scăpată de sub control a publicității. Plecând de la aceste premise, poate fi preluată fără rezerve ideea lui Pierce, potrivit căreia iconicitatea nu se reduce la dimensiunea sa vizuală. În esență, în logica textului lui Pierce termenii de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unor observații numeroase în condiții cât mai variate. În acest fel se evită atribuirea unor trăsături pe baza unor observații întâmplătoare, ocazionale, și ne putem lămuri asupra constanței acestora. Nu este același lucru dacă un elev manifestă ocazional o atitudine agresivă față de un coleg sau un profesor pentru că s-a simțit frustrat într-o situație de joc sau de evaluare, sau dacă atitudinea se manifestă frecvent în majoritatea situațiilor cu care acesta se confruntă. În primul caz putem vorbi de manifestări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai intoleranți, mai puțin permisivi în raportul cu ceilalți). În general, acești factori individuali pot fi grupați în două categorii: 1. factori constituționali, dependenți de zestrea ereditară și de structura neuro-psihică a copilului (de exemplu, debilitate mentală, hiperemotivitate, autism, tendințe agresive etc.); 2. unele particularități ale personalității în formare (de exemplu, diferite tulburări de caracter, sau atitudini negative, formate sub influența unor factori defavorabili ai mediului). Spațiul restrâns acordat acestui material nu ne permite să realizăm decât unele considerații succinte asupra
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în prezent”, sub presiunea tiranică a pulsiunilor și trebuințelor sale primare. b. Modificări accentuate ale vieții afective și ale voinței. Dintre aceste modificări, cu un puternic substrat ereditar, menționăm: toleranța foarte scăzută la frustrare; o pronunțată labilitate afectivă; un potențial agresiv ridicat; indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Ă Se știe că sentimentul de frustrare exprimă starea noastră de disconfort în raport cu o trebuință sau aspirație care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Spuneam cu altă ocazie (1979, pp. 17-20
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice ale delincvenților cu teste de personalitate (de exemplu, T.A.T., testul de frustrație al lui S. Rosenzweig etc.) a relevat faptul că foarte mulți dintre minorii delincvenți testați au dat răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă a acestora față de reguli (norme, cerințe) și față de ceilalți din jur (Cristescu, M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
afecțiune. Alfred Adler vorbește de „sentimentul comuniunii sociale” care stă la baza solidarității și colaborării cu ceilalți. În condiții favorabile se formează dispoziția altruistă, tendința de a ajuta pe acei ce întâmpină dificultăți. b. La polul opus atașamentului găsim tendințele agresive care ne creează mari greutăți în cazul unor elevi. Există formații nervoase declanșând emoția de furie și de posibile acte agresive. Observându-se comportamentul animal, se constată că agresiunea, în cadrul aceleiași specii, se declanșează în caz de pericol extrem (când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]