78,666 matches
-
prin oraș, ca un om liber. Latifundiarul din Pipera nu mai are voie să iasă din închisoare la muncă, la Academia lui Hagi, pe perioada anchetei. În acest moment, GIGI BECALI ar putea redeschide procesul împotriva conducerii Penitenciarului de la Poarta Albă pentru tratamentul din închisoare.
GIGI BECALI, sancționat pentru greșelile din ziua liberă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/26785_a_28110]
-
sunt o metaforă, nu e vorba de a repara o relație prin experiențe erotice inedite, ci de a încerca evadări parțiale, ieșiri din cercul implacabil al destinului uman limitat. Prinși în relații sociale banale și incomodante, oamenii sunt asemenea bâtlanului alb, delicat și zvelt, cu aripa prinsă în gheața pârâului. Căci oricât de multe sunt începuturile, „sfârșitul este mereu doar unul singur” și el se petrece în nevindecabilă, atroce singurătate. Privirea scandinavă e legitimată și în intervenții ale personajului masculin, un
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
să povestească Cum se odihneau sărmanii pe-o salbă sărbătorească, Pe-un grumaz de țărăncuță grăsuliu și răsfățat Pân' ce ghiara ciocoimii, din care i-a înhățat. De-ar avea banii o limbă, lucrurile ce ne-ar spune Pe mulți albi i-ar face negri, ca cel mai negru tăciune. Nu! nu vreau această pungă!Și chiar foame de mi-ar fi Pâinea astfel cumpărată, mi-e teamă că m-ar otrăvi Apoi, adresându-se moșului cerșetor ce vreți, aveam în
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
El e lup, strigoi sau fiară Dar numai Român nu este că mult mai Român sunt eu. Nu căta că este searbăd și pârlit obrazul meu Că și pâinea de secară, este neagră, dar hrănește. Că nici noaptea nu e albă, dar pământul odihnește. Și-apoi moșule mai află că eu nu sunt orișicum. Măiculița fu Româncă. Moldoveancă? Se-nțelege. Ce-aud Doamne. Unde s-a aflat Că s-a-mpreunat Corbi cu turturele Șerpi cu floricele? Taci măi Că simțesc cum intră
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
auzeam un cor de sute de voci care cânta"Iupaidia-Iupaida... Am ajuns la Cetățuia... Am urcat la biserica lui Radu de la Afumați ... mi-a fost frică să mai cobor prin tunelul care se spunea că ducea pe sub Olt până la Malul Alb... Pe parcursul anilor se surupase căci nimeni nu l-a mai întreținut, deși inimosul Popa Grigore a vrut să înceapă săpături să vadă dacă e adevărată legenda. (Apropo, or mai fi marcate cu vopsea verde sau roșie potecile de pe Capela, marcate
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
nu. Nu e muzica militară în parc. E muzica militară, cu dirijorul Sandu în frunte, ce merge în fața carului mortuar și cântă un marș funebru... În spate este o mare mulțime de oameni îmbrăcați în doliu și cu lumânări mari albe în mână... Ce nostimă imagine... lumea îmbrăcată în negru dar cu lumânări albe în mână... În spatele carului este Popa Beștea în odăjdii... Merge cădelnițând și murmură ceva, probabil cântă stâlpii... Apoi Gușetoiu și Popian...tot drepți ca bradul... Gușetoiu este
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
în frunte, ce merge în fața carului mortuar și cântă un marș funebru... În spate este o mare mulțime de oameni îmbrăcați în doliu și cu lumânări mari albe în mână... Ce nostimă imagine... lumea îmbrăcată în negru dar cu lumânări albe în mână... În spatele carului este Popa Beștea în odăjdii... Merge cădelnițând și murmură ceva, probabil cântă stâlpii... Apoi Gușetoiu și Popian...tot drepți ca bradul... Gușetoiu este îmbrăcat în smokul lui pe care îl îmbrăca la mari festivități iar Popian
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
om. Pentru a le ilustra opozitiv, Goethe a redimensionat un insignifiant personaj din Faust-ul lui Marlowe, transformându- l pe „servitorul Wagner”, „flegmatic, încet la minte și înclinat spre dezmăț”, cum apare el la Marlowe, într-un demn practicant al căii albe, al științelor oculte. Laborios, modest și virtuos, noul Wagner nu mai păstrează de la vechiul Wagner decât titlul de „famulus” (lat., ‘servitor’). Ca o ilustrare a magului desăvârșit, el ajunge să împlinească visul lui Paracelsus și idealul oricărui practicant al științelor
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
număr mare de celule în lapte este un semn al unei infecții în organismul animalului. Numărul de celule somatice ar trebui să fie sub 250.000. Pentru aceasta, trebuie folosit la începutul lactației sau când există suspiciuni de mastită (răsfug alb în termen popular) un test pentru depistarea mastitei (CMT). Studiul a fost realizat de un cercetător care a elaborat teza de doctrat intitulată „Cercetări privind citomorfologia laptelui de vacă, oaie și capră și calitatea igienică a acestuia”, realizată de Elena
Consumatorii de lapte natural înghit în 85 la sută din cazuri puroi de la animale () [Corola-journal/Journalistic/26847_a_28172]
-
cu nesaț șuvoaiele de evadări/ pînă la starea cea dintîi/ cînd mă privesc cu atenție înăuntru/ dar nu văd nimic/ doar niște ziduri fericite”. Modul de comunicare îl alcătuiesc zgomotele și mai cu seamă țipetele: „urletele caraghioase ale unui afiș alb/ despre absolut nimic”. În acest context erosul marchează distanța, nu apropierea. E un ritual al disocierii sadice, conținînd notificarea detaliilor stabilite de un subiect care își arogă o autoritate blasfemicsacrală: „am comportament de mascul și dumnezeu în corpul tău (...) ți-
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
le obține din propria vie, fără să bănuiască măcar că are dea face cu rebuturi viticole. Mai mult, plaga filoxerei, care a distrus în secolul al XIX-lea (1877-1884) zestrea autohtonă de viță pură (Crîmpoșia, Grasa de Cotnari, Tămîioasa, Feteasca Regală, Albă sau Neagră, Negrul de Drăgășani etc.) le-a luat viticultorilor putința cultivării unor soiuri pure. Peste dezastrul provocat de filoxeră, s-a adăugat aberația viticolă din perioada comunistă, cînd obsesia producțiilor record a distrus puținul care mai rămăsese din podgoriile
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
căpăstru”. Așa începe povestirea. Imaginea este cinematografică, dar nu spunem mare lucru cu aceasta, acum, după ce am afirmat funcționalitatea vizualității. „Femeia e înaltă, uscată, cu obrajii stricați de vărsat, arși de soare și de vînt. Pășește larg...”. Și „Calul e alb”, „cu gîtul întins, scobîlțind din picioarele ciolănoase”, cu „capul, mare cît o solniță”, „adormit parcă”. Apoi ulițele satului, valea, dealul, culmea...Imaginea „se întărește”, se pietrifică. Cizmele femeii sînt „tari”, picioarele calului sunt „ciolănoase”, rănile lui sunt „pămîntii”, rana e
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
valea, dealul, culmea...Imaginea „se întărește”, se pietrifică. Cizmele femeii sînt „tari”, picioarele calului sunt „ciolănoase”, rănile lui sunt „pămîntii”, rana e „tare ca potîngul”, iar înaintarea protagoniștilor este lentă, încetinită mereu, gata să împietrească și ea... Și iarăși calul alb, slab, tras de căpăstru... Imaginea e gata să se rupă, ca să apară fragmentarul... „Bator se zdrobește rău pe povîrniș...”, ciolanele calului „parc-ar căuta un loc să iasă din trupul bătrîn și ostenit”, corfele încărcate cu pietre dau „să se
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
vârsta înaintează, mintea este tentată să privească înapoi și să analizeze: se face bilanțul realizărilor și al eșecurilor inevitabile, căci fiecare are parte de ele,oricât de departe ar ajunge, în viață. Viața este un lung șirag de perle, una albă, alta neagră. Și acesta este motorul care îi dă un sens; după furtună vine, fără greș, cer senin. Do not give up! Nu te lăsa învins, continuă să lupți, atâta cât trăiești. Aceasta este calea de urmat, în orice circumstanță
Privind înapoi, cu mândrie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Julia Deaconu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_116]
-
Creangă Vineri, 13 iunie, ora 10:00 FRUMOASA ȘI BESTIA Textul și regia: Cristian Pepino Sambata, 14 iunie, orele 10:00 și 12:00 CROITORAȘUL CEL VITEAZ Adaptare după Frații Grimm Duminica, 15 iunie, orele 10:00 și 12:00 ALBĂ CA ZĂPADA Sala Lahovari 03 iunie, ora 10:00 Croitorașul cel viteaz - Teatrul Țăndărică 04 iunie, ora 10:00 Cui i-e frică de Bau-Bau? - Teatrul Țăndărică (spectacol în engleză) 05 iunie, ora 10:00 Muzicanții din Bremen - Teatrul Țăndărică
Inocentul CANDID luptă pentru libertatea lui şi pentru iubirea adevărată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/26952_a_28277]
-
care descălecînd venea, Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei. Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă, Pe al colinei mele împodobit pieptar, Închis-am fericirea în strimtul ei hotar De nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă. (Ctitorii). În contextul poeziei românești de după Primul Război Mondial, poezie ce descoperise cu încîntare modernismul de ultimă oră și febricita la ideea europenizării, strofele de mai sus sunau, concomitent, familiar și straniu. Decorul, versul domol și amplu, specific poeziei românești
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
reapare la începutul strofei secunde, în care epitetul metaforic provoacă o comparație, să spunem, de gradul doi (viile de aur ca banii într-o salbă), aflată și ea în cadrul unei metafore inițiale. Iar nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă, printr-un ingenios parigmenon sursă de aliterație, dă măsura subtilității limbajului lui Pillat, a aplecării lui spre jocuri de cuvinte. Raportate la doar primele două strofe, figurile semantice saturează textul; poetul manifestă o dispoziție figurativă continuă, plină de fantezie, în ciuda
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
să n-ascunză Nimic din ce nu duce pîn-la Zeu. Pe țărmul mării mă înalț: o urnă În care doar lumină am turnat. Nu plîng, nu chem tot ce-am lăsat în urmă. Stau singur, pentru jertfă împăcat. Din pietre albe i-am durat altarul, Din lemne scumpe flăcări i-am ivit Și cerul nalt cum îmi primește darul, Urc rugul împlinirii, fericit.” Imensa producție poetică a autorului suferă de păcatul oricărei opere abundente și de sorginte clasică, executată în ritm
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
valuri, piscina pentru înot în formă eliptică, zona de plajă amenajată special pentru odihnă sau jocuri, bazinul pentru copii cu multiple spectacole, animat cu cascade ciuperci și caracatițe-tobogan, piscine cu jacuzzi de dimensiuni impresionante, tobogane, bazinul tropical turcoaz cu nisip alb. Toate bazinele sunt dotate cu echipamente performante ce vor asigura o filtrare permanentă a apei, proiectate la standarde europene, cu un grad înalt de siguranță în exploatare. Parcul acvatic propus deservește o piață de aproximativ 2,3 milioane de oameni
Aqua Park de 25 milioane euro în zona de centru-sud a Capitalei () [Corola-journal/Journalistic/26969_a_28294]
-
mut, în special, așa cum o făcea și filmul mai sus pomenit al lui Jiri Menzel, butaforiile cu aspect de marțipan ca și cofeturile celebrului Mendl servind drept recipient pentru instrumentele cu care pușcăriașii evadează, până și intriga cusută cu ață albă și rezolvată burlesc, cu același comic vechi și elegant și nemuritor, fac din acest film cu o surdă melancolie o mică piesă de artă. În definitiv, că istoria Europei poate fi privită de la fereastra Hotelului Grand Budapest, este cumva și
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
evreii, fiindcă în țară trebuia să rămână o singură religie - lecție relatată de Stephan Gerlach, teolog din Tübingen numit între anii 1573- 1578 trimis al Austriei la Istanbul. Acesta povestește că „Sultanul a rupt o floare cu petale galbene și albe și l-a întrebat pe pașă dacă îi place”. După ce acesta a răspuns că desigur îi place, fiindcă Allah a creat-o astfel, sultanul a rupt pe rând toate petalele galbene, apoi pe cele albe, iar pașa a recunoscut că
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
floare cu petale galbene și albe și l-a întrebat pe pașă dacă îi place”. După ce acesta a răspuns că desigur îi place, fiindcă Allah a creat-o astfel, sultanul a rupt pe rând toate petalele galbene, apoi pe cele albe, iar pașa a recunoscut că floarea a rămas fără culoare și nu mai era întreagă. „Atunci padișahul i-a spus: Dacă accepți întregimea florilor ca pe o perfecțiune și îți plac așa cum sunt, de ce nu accepți și varietatea oamenilor creați
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
întregimea florilor ca pe o perfecțiune și îți plac așa cum sunt, de ce nu accepți și varietatea oamenilor creați de Allah? Cu cât floarea are mai multe culori, cu atât e mai frumoasă. La fel și turcii folosesc turbane de culoare albă, musulmanii verde, rumii, albastră, armenii albă, roșie, albastră sau un amestec de nuanțe de negru, iar evreii, galbenă. Așa cum acest colorit place ochiului, și lui Allah îi place varietatea religiilor”. Pentru un cititor de pe meleagurile noastre, campania lui Suleyman pornită
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
și îți plac așa cum sunt, de ce nu accepți și varietatea oamenilor creați de Allah? Cu cât floarea are mai multe culori, cu atât e mai frumoasă. La fel și turcii folosesc turbane de culoare albă, musulmanii verde, rumii, albastră, armenii albă, roșie, albastră sau un amestec de nuanțe de negru, iar evreii, galbenă. Așa cum acest colorit place ochiului, și lui Allah îi place varietatea religiilor”. Pentru un cititor de pe meleagurile noastre, campania lui Suleyman pornită în 1538 împotriva Moldovei (alături de hanul
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
o interpretase mai devreme, în deschiderea primei reprize a concertului, Letter to Evan. Aceeași tonalitate. Tempo mediu. Neputința lui de a se înstăpîni peste toată claviatura, teama lui de a nu se pierde. Nu utiliză decît cîteva clape, negre și albe, de la mijlocul claviaturii. Rămase acolo, parcă apărat de primejdii, cu mîinile aproape suprapuse. Încercă. Începu. Toată lumea asculta. Introduse tema, o făcu să vină de undeva de departe, prin mici tușe melodice pe care apoi, treptat, le armoniza, realcătuind acordul notă
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]