10,591 matches
-
și ajunseră în grădina interioară. Împrejurul grădinii, clădirile formau un pătrat, iar în fiecare punct important stăteau câte două gărzi. Solii merseră în tăcere de-a lungul potecii pietruite. De undeva venea miros de flori și se auzea zumzăit de albine. Față de castelul Stăpânului, această fortăreață era mult mai prizărită și semăna mai mult cu o întăritură decât cu o cetate. Comandantul fortăreței, care ieși din cabinetul său de lucru în întâmpinarea solilor, era un om bătrân. Îi primi pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
învățătura creștină, japonezii au păstrat întotdeauna o ordine desăvârșită și au strâns o oaste puternică. Spre deosebire de neamurile trândave, japonezii sunt isteți, vicleni și tare mândri de ei, iar dacă îi jignești pe ei sau țara lor, atunci se adună ca albinele și te atacă. Într-o astfel de țară nu se cade să folosim mijloace de propovăduire nepotrivite. Nu trebuie să-i jignim. Nu trebuie să-i supărăm. Însă Ordinul Sfântul Petru a ales tocmai o asemenea purtare. În acel moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nesfârșită Dintr-o pânză pare calea, Printre holde rătăcită. Toată culmea-i adormită, Toată valea. Liniștea-i deplin stăpână Peste câmpii arși de soare, Lunca-i goală: la fântână E pustiu; și nu se-ngână Nici o boare. Numai zumzetul de-albine, Fără-ncepere și-adaos, Curge-ntruna, parcă vine Din adâncul firii pline De repaos. Și cât vezi în depărtare Viu nimic nu se ivește... Iată însă, colo-n zare, Mișcător un punct răsare Și tot crește. Poate-i vrun bătut
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu titlul ” Noaptea în grădină”. Folosiți planul de idei: -momentul înserării; -liniștea nopții; -răsăritul lunii, apariția stelelor; -farmecul grădinii; parfumul florilor; -vietățile întunericului; -frumusețea nopții. Legenda buburuzei Eugen Jianu Au ieșit la soare ghioceii albi, brândușele galbene și toporașii albaștri. Albinele își deretică stupul; că mâine o să iasă la treabă. Mieii zburdă pe pajiștile abia dezgolite de nea. În ogradă găinile scurmă și cotcodăcesc.Toată lumea are treabă; nimeni nu stă degeaba. Mângâiată de soare, buburuza cea mică și roșie a ieșit
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
o compunere cu început dat: „Stelele păliră, pădurea, copacii, tufele își dezbrăcară deodată (Emil Gârleanu, Fricosul) Alegeți un titlu potrivit. Fetica Tudor Arghezi Ce duh ai și ce putere. Să-mpletești ceară cu miere. De la floarea din grădină. Ostenită de albină? Tu aduni de pe meleaguri. Pentru stupi și pentru faguri. Pulberi, rouă, stropi și leacuri, Poate că de mii de veacuri. Ca din lână, ca din ace. łeși rețeaua de ghioace. De celule-n care pui Mierea dulce și un pui
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
știi, muncind, să taci. Nu te lauzi cu ce faci. Cerințe: 1. Citiți și memorați versurile. 2. Scrieți cuvinte cu sens opus celor scrise cursive în text. 3. Descoperiți mesajul textului. Notați-l. 4. Folosiți cât mai multe însușiri despre albină și expresiile: cununi de aur, veșmânt catifelat, parfum răscolitor, șoaptă de vânt, într-un scurt text. Alegeți un titlu potrivit. Hanul cu rândunici Ion Pillat Colo-n umbra nucului Stă din vremea turcului, Leagănul urzicilor, Hanul rândunicilor. Han vestit la
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a anului pescuiesc urșii? 2. Transcrieți fragmentul în care este descris modul în care urșii prind pește. 3. Povestiți în scris fragmentul în care ursul își pierde coada. 4. Alcătuiți o compunere gramaticală în care să folosiți șapte verbe. Noi, albinele Călin Gruia Trântorul a plecat să se plimbe prin grădină și s-a întors seara târziu. Nu era obosit când a intrat în stup. De ce să fie? De somn? A dormit pe o floare de nalbă... A visat ceva, tolănit
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
trântorul și se-ndreptă repede spre sala de mese a stupului. Nu găsi pe nimeni acolo. Și nu-și vazu nici ceașca pe nicăieri. Supărat, începu să strige: Ei, dar unde-i ceșcuța mea? Unde-i cornulețul meu?... Nemaipomenit... O albină mai în vârstă, cu o mătură sub aripă, se apropie de el și-i spune: Nu te enerva... Mănânci ce ai adus. Nu înțeleg ce vrei să spui... Nu ți se mai dă mâncare de azi înainte, îi spuse bătrâna
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mai în vârstă, cu o mătură sub aripă, se apropie de el și-i spune: Nu te enerva... Mănânci ce ai adus. Nu înțeleg ce vrei să spui... Nu ți se mai dă mâncare de azi înainte, îi spuse bătrâna albină. Dar mor de foame. Nu se poate... Am tot dreptul la porția mea!. Poftim mătura, fă curățenie pe sub cei doi faguri... Eu? Eu cu mătura?... Dar n-am muncit niciodată. Ei, vezi?... Asta-i pricina... Noi muncim și noi mâncăm
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Nu te trimite nimeni să alergi prin flori... Dar de curățat, de reparat, de aerisit, de adus apă la pui, de luptat cu dușmanii noștri din afară, mă rog, se găsește de lucru... Si cine a hotărât toate astea?... Noi, albinele... Am să mă plâng împotriva voastră... N-ai decât... Am să mă plâng stăpânului prisăcii... O să vedeți voi. O să vă pară rău! Și trântorul, supărat, ieși pe urdiniș... Pe unde o fi umblat, n-a putut să afle nimeni. Dacă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
poporul tău și peste casa tatălui tău, zile cum n-au mai fost niciodată din ziua cînd s-a despărțit Efraim de Iuda (adică pe împăratul Asiriei). 18. În ziua aceea, Domnul va șuiera muștelor, de la capătul rîurilor Egiptului și albinelor din țara Asiriei; 19. ele vor veni, și se vor așeza toate în vîlcelele pustii, și în crăpăturile stîncilor, pe toate tufișurile, și pe toate imașurile. 20. În ziua aceea, Domnul va rade, cu un brici luat cu chirie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
el... Noaptea era pe sfârșite și Bătrânul trebuia să plece. Vroia să iasă din sat pe întuneric ca să nu-l recunoască cineva. îl lăsă pe graf înconjurat de abur gălbiu, petrecându-și zilele domol și mulțumit, dar zadarnic, ca o albină înecată în propria-i miere. Capitolul IV CÂND PĂRĂSI CASTELUL, îNTUNERICUL ardea și praful încins îi intra pe sub pleoape. Pământul, ca un ciudat mozaic crăpat de atâta uscăciune, părea o lighioană rănită și însetată ce-și linge sângele închegat. Pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pe teritoriul actualei Bavarii în. trad.ă. Suabi — Populație germanică așezată, în cea mai mare parte, pe malul drept al Rinului, până la începutul secolului al V-lea în. trad.ă. Hidromel — băutură alcoolică obținută prin fermentația alcoolică a mierii de albine cu apă în. trad.ă. Onegesius — nobil de origine hună sau scitică, unul dintre principalii consilieri ai regelui hun Atila în. trad.ă. Mattiaci — trib de germanici aflat într-o relație mai aparte cu romanii: primiseră o insulă pe Rin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
el... Noaptea era pe sfârșite și Bătrânul trebuia să plece. Vroia să iasă din sat pe întuneric ca să nu-l recunoască cineva. îl lăsă pe graf înconjurat de abur gălbiu, petrecându-și zilele domol și mulțumit, dar zadarnic, ca o albină înecată în propria-i miere. Capitolul IV CÂND PĂRĂSI CASTELUL, îNTUNERICUL ardea și praful încins îi intra pe sub pleoape. Pământul, ca un ciudat mozaic crăpat de atâta uscăciune, părea o lighioană rănită și însetată ce-și linge sângele închegat. Pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
fripte după măritiș, dormindu-și acum somnul de veci la marginea vechiului cimitir, ascultând foșnetul mesteacănului ce-o veghea de atâția ani la căpătâi. Nu-i folosiseră nici ventuzele, nici lipitorile, nici afinata, nici lăptișorul de matcă, nici mierea de albine sau alte bunătățuri pe care le ținea sub cheie și le mânca pe ascuns, de obicei În zilele de duminică și de sfintele sărbători, Înainte de utrenie, când o apuca o foame cumplită și Începea să Înfulece tot ce apuca, umblând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
se târau pe pietre, lăsând În urma lor dâre luminoase ce aduceau atât de mult cu Calea Lactee, Încât sufletul bătrânei se Înfioră, cuprins de o bucurie fără margini. Gânduri dintre cele mai ciudate Îi zumzăiau În cap, asemenea unui roi de albine. Cuvintele spuse În surdină Îi revărsau În suflet miere, dar și fiere. Bătrâna Își presimțea apropiatul sfârșit și acesta era pentru ea o alinare. Viața de după moarte Însă o neliniștea peste măsură. Până acum știa una și bună: o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la concluzia că viața pe pământ a luat un curs greșit. Și ceea ce complică aici lucrurile este relația falsă stabilită Între cele două sexe. La voi, bărbații s-au Înmulțit peste măsură. Privește un stup, acolo ai să vezi numai albine. Și din loc În loc câte un trântor. Și asta numai În perioada de reproducere. În rest, În stup nu e nevoie de masculi. La voi Însă, oriunde ți-ai arunca ochii, dai numai peste masculi - și mai tineri, și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
spăla pe mâini și tăcea chitic, ca și cum n-ar fi pățit nimic; se răzbuna abia seara, când tatăl ei cădea frânt de oboseală, adormind o dată cu găinile. Atunci, apropiindu-se pe vârfuri de patul lui, Îi ungea barba cu miere de albine. De multe ori, Fevronia se trezea dormind cu furca sau cu coasa, Înfășurate-n pături, În timp ce Nicanor trudea deja În curte sau era plecat pe câmp. Altă dată se trezea cu patulînconjurat de sârmă ghimpată și cu Nicanor stând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de o urâțenie sinistră: octogoane albastre și melci muștar. Am avut o scurtă viziune cu Bangs cumpărând-o - stând fără nici o idee în departamentul de lenjerie al magazinului John Lewis în timp ce o vânzătoare ca un dragon cu un stup de albine în loc de păr și un sutien enorm, cu balene de metal, îl asigura că e o alegere foarte masculină. În bai, Bangs, sau poate vreun locatar anterior, pusese pe capacul de la veceu o husă - o bucată de blană murdară, portocalie - care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
prin intermediul ei Alice a izbutit să modifice opinii. A continuat să scrie despre cum ar fi dacă toată lumea s-ar strădui mai mult, despre fete de vis și grupuri de băieți care mișunau pe terenurile de joacă precum roiurile de albine, despre vieți fără griji și despre bucurii eterne. Scrierile lui Alice aveau finaluri fericite. Alice scris despre orice, numai despre ea nu. Despre ea nu voia să vadă scris nici un rând. Bunica ei, poetesa Norma Meyer, nu era de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
întâmplat, și mie mi-a părut rău. Există multe tehnici care să te ajute să supraviețuiești în sălbăticie, dar cea mai de bază este: niciodată să nu bei dintr-un pahar înainte să te uiți în el. Viespile iubesc vinul, albinele preferă cola, iar muștele sunt înnebunite după sucuri. Alice nu mai văzuse niciodată niște insecte așa de agresive: erau ca niște bombe care i se repezeau în urechi, care-i ținteau gura fără teamă de fiecare dacă când o deschidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
moluște roșii uscate și chiar și oracole scrise. Mai exista și un soi de robotei fără picioare, de unde-ți puteai lua tōfu fiert; era singurul de acest fel În toată țara. De obicei, aici se auzea un zumzăit ca de albine pentru că era-i În permanență coadă, dar tofu se terminase, așa că era liniște și pace În seara aceasta. Mai Întîi am dat zece yeni pe niște semințe. Le-am luat În palmă și le-am băgat pe toate În gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Americii, care se găsește la Biblioteca Academiei Romane, se referă la "Legea brazilienilor și obiceiurile lor", fiind, probabil, printre primele documente despre Brazilia existente în țara noastră. După această dată, referirile la Brazilia se înmulțesc în scrierile și publicațiile romanești. Revista Albină Românească, editată la Iași, publică în 1830 un elogios portret al Împăratului Pedro I, care avea să moară, foarte tânăr, 3 ani mai târziu. În 1840, revista Curierul Românesc, care apărea la București, publica un cuprinzător material privind " Stadiul culturii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
peste marginea aceea de pădure, liniște ușoară pe care o tremura parcă strălucirea luminii; și tăcea frunzișul nesfârșit. „Nu mai bătea inima codrului și erau priponite și vânturile...“ Pârăul curgea fărâmând lumina și clătea ușor ierburile și florile și treceau albine prin soare ca niște scânteietoare de aur. Și mi se umplea sufletul de pace, acolo, într-un colțișor de lume. Treceam destul de des prin aceste locuri cu afacerile mele: ba pentru lemne, ba pentru brânză, la câșlărie în poiana cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la geamurile mici, se depărtară - și deodată, ca o mânie care ostenește, cu oftări de ușurare, se alinară adâncurile, și soarele străluci deodată orbitor în toată poiana. Ieșii afară, pe prispă, cu nevasta pădurarului. Împrejurimile, neclintite, râdeau în lumină; o albină fulgeră ca un fir de aur; o gaiță trecu, cu penele-i albastre lucind; o mierlă începu o frântură de cântec răsunător, apoi tăcu deodată; și liniștea se întinse ca limpezimea unei ape. Femeia părea mâhnită ca totdeauna; și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]