7,965 matches
-
de forme neschimbătoare și incoruptibile, atunci această lume ar echivala cu o regiune a ființei absolute și eterne. Aici lucrurile ar rămâne identice cu ele însele, în virtutea hotarului care le determină și care nu se șterge niciodată; o lume de alcătuiri indestructibile. Dar noi nu cunoaștem o asemenea lume. Pentru noi, care la rândul nostru sîntem în propriile noastre hotare de ființe finite, faptul de a fi se rezumă la toate cele câte apucă să fie o vreme, adică să aibă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
intactă. Dar tocmai pentru că asistasem, pe lângă acest scrâșnet putusem să disting și altceva, un lucru pe care l-aș numi generic, transcendental și existențial, "scîncetul lui Noica", un scâncet pe care toți filozofii îl aveau, ca însemn, pecete, stigmat al alcătuirii lor umane și pe care aproape toți se căzneau să-l ascundă, să-l facă neauzit. Această pudoare sau poate această trufie îi mutila pe toți: gândirea lor era într-o parte, iar viața lor într-alta. Plângeau pe tăcute
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la Heidegger sub forma nimicului ca temei sau a prăpastiei (Abgrund) ca ne-temei (Un-grund). În Sein und Zeit, Heidegger vorbește de "vina" noastră într-un sens extra-moral, unul care ține de constituția existenței noastre, adică unul existențial. Iar vina alcătuirii noastre este tocmai aceea de a subîntinde "nimicnicitatea": sîntem "vinovați" pentru că sîntem "temei al nimicnicității". Dar ce înseamnă asta? Asta înseamnă că ne lipsește mai întîi temeiul lui "de unde?" (de unde venim). Lipsa de proveniență pe care e așezată viața noastră
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dată în cele 600 de pagini standard ale celebrissimului volum, ba mai rău, e pomenit, înlăuntrul unei enumerări, într-o notă de subsol de la pagina 190. Filozofia are, așadar, voie să pătrundă într-un discurs amoros și să contribuie la alcătuirea lui (pasaje întregi din declarațiile făcute "domnișoarei Arendt" sânt scrise în cel mai crâncen "cod heideg-gerian"), în vreme ce amorul dă rău într-un discurs filozofic și trebuie, în consecință, ignorat. Dar de ce? 7 noiembrie Am instituit un cod de manifestare pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noapte. Fă, Doamne, să nu-mi fie teamă că, trezindu-mă dimineața, voi găsi lucrurile altfel decât le-am lăsat înainte de a adormi. Fă, Doamne, ca locul acela să prindă cheag și ca lucrurile lumii noastre să capete chip și alcătuire. Dă-mi, Doamne, iluzia cea bună, care să mă lase să fac ca și cum totul ar avea un rost și ca și cum Tu ai fi. Ajută-mă, Doamne, să mă împac cu mine. marți, 4 decembrie Am sosit ieri de la Heidelberg. Astăzi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
virtute, ci pe remușcare. Așa cum orice trup așezat în lumină își proiectează umbra pe pământ, la fel păcatul pus în lumina conștiinței face să se desprindă din el umbra remușcării. Orice viață morală este așezată pe secvența "păcat-remușcare" și miracolul alcătuirii acestei vieți este că nimeni, în afara subiectului moral, nu trebuie să intervină pentru ca ea să existe: autorul păcatului este de fiecare dată propriul său pedepsitor. Cain este blestemat și izgonit de Dumnezeu nu pentru că a ucis, ci pentru că fapta lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înființate pe moșia boierului Suțu în anul 1864” și alte asemenea inadmisibile erori și confuzii. A lipsit, probabil, mediul prielnic pentru o corectă informare și cunoaștere, astfel încât despre un istoric al satelor noastre întocmit anterior nu se poate vorbi. Pentru alcătuirea lucrării de față ne-am folosit de documentele scrise și editate, cât și de cele aflate în fondurile arhivistice centrale și locale, încă inedite, de izvoare narative, surse ce ne-au fost puse la îndemână cu multă bunăvoință și înțelegere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi documente sau păstrați prin tradiție, din generație în generație, și adecvați diverselor situații. În scurtele și densele sale Noțiuni de hotărnicie, publicate postum în volumul de Poezii. Alcătuiri, ediția a II-a, Iași, 1887, p. 342-348, autorul a urmărit, probabil, să-și instruiască contemporanii (acum și posteritatea !) cu sensurile unor termeni din documente vechi ori păstrați în cutume. Conachi definește noțiunea de însorărire în felul următor: „Însorărirea între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
povară greu de purtat de către supuși, de unde și neîncetatele și nesfârșitele lupte pentru a accede la putere, frământări însoțite de un vast cortegiu de suferințe suportate de către locuitorii de rând. Cu alte cuvinte, în loc de mai bune și drepte tocmeli și alcătuiri în forma de organizare statală și socială, în loc de o societate mai bine armonizată în domeniul raporturilor dintre stăpân și stăpâniți, ele se deteriorează continuu, dând naștere la tot felul de contradicții greu de soluționat echitabil. De unde, în satul devălmaș, antagonismele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
economic, dispunând de „heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu toate cele ce i să vin acelui sat”, înțelegându-se, credem, biserica, în primul rând, dar și crâșmă, fierărie și alte alcătuiri specifice timpului și necesităților respective. Partea de aici, luată ca sat distinct, pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele lor fiind separate și ca spațiu, Bozieștii de Jos avându-și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întocmite laolată cu Torceștii de la est de Bârlad. Abia în catagrafia din 1845 apare separat satul Slobozia-Torcești, hramul bisericii dat fiind Sfinții Voievozi. Până acum ambele sate numite Torcești au format o singură unitate fiscală. Este de presupus că, în alcătuirea unităților fiscale, nu se ținea seama ca satele răzeșești să fie înscrise separat de cele aservite și obligate la dijmă și zile de clacă, birul către stat fiind același pentru ambele categorii sociale. La Umbrărești mai este de adăogat la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele trei categorii de gospodari își avea propriul reprezentant în diferitele treburi din sat și erau desemnați și împuterniciți să participe, alături de preot și vornic, la dezbaterile și deliberările privind rezolvarea anumitor chestiuni și interese ale comunității. De pildă, la alcătuirea catagrafiei din 1831, cei care sunt arătați că răspund de exactitatea datelor înregistrate pentru toate satele umbrăreștene sunt menționați astfel: Evident că cei trei gospodari desemnați ca „pacinici ai satului” reprezentau cele trei straturi sociale. În acest sens iată un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar și aici trebuie admis că fiecare strat social din cele trei și-a trimis reprezentanți proprii. Respectiva formă de organizare social-politică și administrativă nu credem că e de sorginte modernă, adică recentă, ci, mai degrabă, o reminiscență a vechii alcătuiri devălmașe, structură ce nu trebuie luată și înțeleasă ca o simplă îngrămădire de oameni ajunși din întâmplare într-o poziție și un anume strat social, ci ca rezultat al unei îndelungi practici de conducere și reprezentare a mulțimii, cu aptitudini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
simplul motiv că, în vechime, oamenii își întemeiau și durau așezările cum și unde îi convenea fiecăruia, multe din locuințe fiind înfiripate, inițial, pe terenuri împădurite, recurgându-se la defrișarea prealabilă a unui petec de pădure și amenajarea spațiului necesar alcătuirilor gospodărești. Aspectul neregularității dispunerii așezărilor, implicit al căilor de comunicație, se poate observa și astăzi în satele cu mare vechime, cazul satului Poiana fiind, poate, cel mai elocvent din acest punct de vedere. Dar și satul Salcia de la noi, într-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sistem etiologic, care nu se manifestă, de altfel, decât într-o societate mai largă, care combină inegalitățile socio-economice, alegerea școlii și istoriile personale. Un bun analizor este modul în care sunt constituite clasele din unitățile școlare și în care această alcătuire a claselor interacționează asupra violenței și victimizării. Subiectul este extrem de sensibil în Franța, unde imaginarul republican îmbină preocuparea pentru egalitatea imaginară și inegalitatea efectivă, prin crearea claselor de nivel (oficioase). Să ne deplasăm spre o țară în care dezbaterea nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru fiecare departament așa cum se procedase până atunci. Din acest motiv s-au luat în calcul diferențele demografice de-a lungul unei regiuni. O altă inovație importantă introdusă într-o lege din 2000 a fost aplicarea principiului parității sexelor în alcătuirea listelor (un principiu aplicat și în alte alegeri)55. Noile dispoziții au fost puse în practică la timp pentru alegerile din 2004, care, desfășurându-se în același timp cu reînnoirea parțială a consiliilor departamentale și la jumătatea ciclului electoral (Jacques
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
formarea comportamentului uman. Termenul natură se referă la influențele naturale sau biologice asupra comportamentului uman. Cei care consideră că natura este o forță mai semnificativă în formarea comportamentului uman cred că acest lucru este în bună măsură un produs al: * alcătuirii genetice sau hormonale a individului; * instinctelor naturale ori impulsurilor care acționează ca factori influenți asupra comportamentului uman; * proceselor psihologice ale dezvoltării care determină gândirea și comportamentul persoanei în fiecare etapă de viață. Deși nu toți acești teoreticieni argumentează că comportamentul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și femei ă la care face referire în timpul discuției. În tabelul de mai jos se regăsesc atributele conferite de deputata liberală persoanelor menționate în diverse momente din emisiune: Atributele bărbaților au rezultat din argumentele oferite de Mona Muscă în momentul alcătuirii echipelor de fotbal ipotetice ale Alianței și Opoziției. Femeile au fost caracterizate mai ales în partea a doua a emisiunii, cu ocazia „exercițiului de sinceritate” solicitat, conform tradiției emisiunii, de Robert Turcescu: Robert Turcescu: Am un exercițiu de sinceritate care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și ale extrapolării de concepte, secondată permanent de înțelegerea și aprofundarea analitică a textului literar, din care de fapt ar trebui să provină teoretizarea. Trebuie să subliniez că autoarea tezei de față se dovedește atentă la generarea teoreticului din specificul alcătuirii și al conceperii operei, în toate articulațiile și trăsăturile sale, știind să puncteze aceste coordonate așa cum au fost ele reperate și în interpretările notorii pe plan mondial ale celor doi prozatori, iar aceasta este o altă caracteristică demnă de subliniat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-i aducă ei, prin victoriile repurtate, onoare sau să-și câștige un renume propriu care ar fi putut să-i atragă cavalerului bunăvoința femeii iubite, fie în calitate de curtean, să dea dovadă de rafinament în cucerirea inimii iubitei, de talent în alcătuirea acelor cântece de dragoste care să o sensibilizeze sau, cel puțin, de 23 Ibidem, p. 129. 24 Ibidem, p. 130. 25 Ibidem. 26 Ibidem. 27 Ibidem, p. 131. (trad. n.) 24 dexteritate să le cânte, să le danseze, mai trebuia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Robert O. Payne, op. cit., passim. 648 Dan Duțescu, comentariu introductiv în Geoffrey Chaucer, Legenda ..., pp. 29-30. 649 Geoffrey Chaucer, Legenda ..., pp. 54-55. 650 Ibidem, p. 58. 180 Nici un cusur n-avea: socot/ Că era dreaptă cumpănire/ În toată-a ei alcătuire.”651 Femeia deține toate calitățile cerute într-o epocă în care formalismul purtării nu putea fi încălcat: „Da, fiinc-atâta de frumos/ Danța, atâta de duios/ Cânta, și-atâta de unduios/ Zburda, și-atât de luminos/ Căta, și-așa prietenos/ Vorbea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Încercare de a da o explicație „rațională” fenomenului oracular. Soluțiile pe care le propune sînt de fapt aplicații a două principii: 1. aporroia, pneuma (care se identifică Într-o anumită măsură cu anathymiasis - exalare, respirație, suflu) și 2. krasis - amestec, alcătuire sau temperament. Efortul său, mai cu seamă În cea de a doua parte a expozeului, constă În a pune În lumină acțiunea celor două tipuri de cauze În procesul oracular și, În special, În fenomenul decadenței oracolelor. Sursa explicită a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
diferit față de ale lor. În fapt, celelalte corpuri au ca element comun jumătatea de triunghi echilateral, În timp ce doar cubul are ca principiu propriu triunghiul dreptunghic isoscel, care nu poate realiza cu semitriunghiul nici o relație sau combinație care să conducă la alcătuirea unui triunghi. Dacă, așadar, În ipoteza celor cinci corpuri și cinci lumi un corp posedă În fiecare lume a sa prioritatea originii sale, atunci acolo unde cubul va fi existat primul, nici un altul nu mai apare, pentru că, prin natura sa
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
terestru este divizat În cinci zone, iar cerul prin cinci cercuri: două arctice, două tropice și ecuatorul. Tot numărului 5 i se conformează și (430) orbitele planetelor, deoarece Soarele, Phosphoros și Stilbon 1 urmează toate trei același drum. Prin urmare, alcătuirea lumii este În deplină armonie cu această concepție. Desigur, se poate face o apropiere din propria noastră experiență cu acordurile muzicale, așa cum apar ele În cele cinci poziții ale tetracordurilor, mă refer la acordurile joase, medii, disjuncte și supreme. Melodia
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și ale extrapolării de concepte, secondată permanent de înțelegerea și aprofundarea analitică a textului literar, din care de fapt ar trebui să provină teoretizarea. Trebuie să subliniez că autoarea tezei de față se dovedește atentă la generarea teoreticului din specificul alcătuirii și al conceperii operei, în toate articulațiile și trăsăturile sale, știind să puncteze aceste coordonate așa cum au fost ele reperate și în interpretările notorii pe plan mondial ale celor doi prozatori, iar aceasta este o altă caracteristică demnă de subliniat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]