KorAP: Find »[drukola/base=alcalin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...110 111 112 ...145 >

3,620 matches

Corola-website/Law/269235_a_270564

foarte slabă. ... 5. Măsline sparte: sunt obținute din fructe întregi, proaspete sau în prealabil tratate cu saramură și supuse unei operații în care pulpa este spartă, sâmburele rămânând intact în interiorul fructelor. Aceste măsline pot fi tratate cu o soluție slab alcalină și sunt conservate în saramură, eventual aromatizată, cu sau fără adaos de oțet. Există 4 tipuri de măsline sparte: (i) măsline verzi sparte, netratate, în saramură; (ii) măsline verzi sparte, murate, netratate; (iii) măsline verzi sparte, tratate; (iv) măsline blonde

NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269235_a_270564]
și a unei părți a pulpei, conservate în saramură cu adaos (facultativ) de oțet; se pot adăuga ulei de măsline și substanțe aromatizante. Există două tipuri de măsline crestate: (i) tratate, atunci când sunt crestate după ce au fost supuse unui tratament alcalin; (ii) netratate. 7. Specialități: sunt obținute prin diferite moduri de preparare a măslinelor. Aceste specialități păstrează denumirea de "măsline" atâta timp cât fructele utilizate se supun definițiilor generale din prezenta normă. Denumirile utilizate în acest caz trebuie să fie suficient de explicite

NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269235_a_270564]
Corola-website/Law/269047_a_270376

imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică. Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă [N(g)] Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare și prin volatilizarea amoniacului la suprafața solurilor alcaline. Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15 % de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol și din cel încorporat sub formă de îngrășăminte chimice. Aceste pierderi pot fi mai mari în

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Aceste pierderi pot fi mai mari în soluri cu drenaj defectuos, unde frecvența și intensitatea fenomenului sunt mai mari. Aceste pierderi prin volatilizare pot atinge 50% în cazul îngrășămintelor cu │ │azot amoniacal sau ureic, când sunt aplicate superficial pe soluri alcaline, │ │pe o vreme cu vânt și temperatură ridicată. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare [N(l)] Pierderile de azot sub formă de nitrați, cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare, sunt principalul

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
un raport în favoarea azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc. Însușirile solului influențează utilizarea îngrășămintelor pe solurile grele se pot administra cantități mai mari de îngrășăminte decât pe cele ușoare; pe solurile acide se vor aplica îngrășăminte cu reacție fiziologică alcalină, iar pe solurile alcaline se vor aplica îngrășăminte cu reacție fiziologică acidă. Folosirea tehnicilor moderne de irigare localizată (picurare) determină o reducere puternică a pierderilor prin spălare, permițând utilizarea unor cantități minime de îngrășăminte, administrate chiar în apa de irigare

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
sunt adecvate pentru culturi tehnice etc. Însușirile solului influențează utilizarea îngrășămintelor pe solurile grele se pot administra cantități mai mari de îngrășăminte decât pe cele ușoare; pe solurile acide se vor aplica îngrășăminte cu reacție fiziologică alcalină, iar pe solurile alcaline se vor aplica îngrășăminte cu reacție fiziologică acidă. Folosirea tehnicilor moderne de irigare localizată (picurare) determină o reducere puternică a pierderilor prin spălare, permițând utilizarea unor cantități minime de îngrășăminte, administrate chiar în apa de irigare, reducându-se la minimum

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
obține nitrocalcarul. La aplicare în sol, plantele beneficiază de la început de ambele forme de azot, iar procesele chimice care se desfășoară sunt cele descrise la punctele 7.2.și 7.3. Se recomandă să se aplice pe solurile neutre și alcaline, iar pe solurile acide și slab acide în doze mici și moderate sau odată cu amendarea calcică. - Nitrocalcarul conține 27% N și nu este higroscopic. Nu prezintă riscul de aprindere. Are reacție fiziologică bazică. Este indicat la toate plantele, cu deosebire

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
azot amoniacal este completă în câteva zile, iar la temperaturi ridicate, de peste 20°C, în câteva ore. Când ureea nu este încorporată în sol, ci aplicată la suprafața solului, au loc pierderi substanțiale de amoniac, în mod deosebit, pe solurile alcaline (soluri cu valori pH ridicate). Când se încorporează în sol, o parte din amoniac este adsorbit sub formă de ion de amoniu pe complexul coloidal al solului și astfel protejat de la pierderi prin evaporare, o altă parte este consumată de

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
de calciu - reprezintă un îngrășământ cu 16-22% N, higroscopic, deși solubilitatea în apă este redusă, de numai 2,5 g/100 g apă. Îngrășământul este destul de puțin folosit, fiind indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacției fiziologică alcalină a fertilizantului. - Fosfatul de uree - un îngrășământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic alcaline precum și în sistemele de irigații, sere sau solarii. Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile) Apariția îngrășămintelor cu solubilitate

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
g/100 g apă. Îngrășământul este destul de puțin folosit, fiind indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacției fiziologică alcalină a fertilizantului. - Fosfatul de uree - un îngrășământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic alcaline precum și în sistemele de irigații, sere sau solarii. Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile) Apariția îngrășămintelor cu solubilitate lentă a avut ca scop reducerea pierderilor de substanță activă (azot nitric și/sau amoniacal) prin procese de evaporare

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
apă, ca fosfați primari de calciu, precum și sulfat de calciu (11-13% S și 19-20% Ca) și acid fosforic liber (4-8%). Este un îngrășământ indicat pentru toate culturile și se poate aplica pe toate tipurile de sol (slab acide, neutre și alcaline). Superfosfatul concentrat sau superfosfatul triplu conține 46-47% P(2)O(5) total (frecvent între 37 și 50% P(2)O(5)), 42-46% P(2)O(5) solubil în solvenți convenționali și cca. 44% P(2)O(5) solubil în apă

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Corola-website/Law/269048_a_270377

imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică. Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă [N(g)] Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare și prin volatilizarea amoniacului la suprafața solurilor alcaline. Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15 % de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol și din cel încorporat sub formă de îngrășăminte chimice. Aceste pierderi pot fi mai mari în

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Aceste pierderi pot fi mai mari în soluri cu drenaj defectuos, unde frecvența și intensitatea fenomenului sunt mai mari. Aceste pierderi prin volatilizare pot atinge 50% în cazul îngrășămintelor cu │ │azot amoniacal sau ureic, când sunt aplicate superficial pe soluri alcaline, │ │pe o vreme cu vânt și temperatură ridicată. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare [N(l)] Pierderile de azot sub formă de nitrați, cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare, sunt principalul

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
un raport în favoarea azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc. Însușirile solului influențează utilizarea îngrășămintelor pe solurile grele se pot administra cantități mai mari de îngrășăminte decât pe cele ușoare; pe solurile acide se vor aplica îngrășăminte cu reacție fiziologică alcalină, iar pe solurile alcaline se vor aplica îngrășăminte cu reacție fiziologică acidă. Folosirea tehnicilor moderne de irigare localizată (picurare) determină o reducere puternică a pierderilor prin spălare, permițând utilizarea unor cantități minime de îngrășăminte, administrate chiar în apa de irigare

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
sunt adecvate pentru culturi tehnice etc. Însușirile solului influențează utilizarea îngrășămintelor pe solurile grele se pot administra cantități mai mari de îngrășăminte decât pe cele ușoare; pe solurile acide se vor aplica îngrășăminte cu reacție fiziologică alcalină, iar pe solurile alcaline se vor aplica îngrășăminte cu reacție fiziologică acidă. Folosirea tehnicilor moderne de irigare localizată (picurare) determină o reducere puternică a pierderilor prin spălare, permițând utilizarea unor cantități minime de îngrășăminte, administrate chiar în apa de irigare, reducându-se la minimum

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
obține nitrocalcarul. La aplicare în sol, plantele beneficiază de la început de ambele forme de azot, iar procesele chimice care se desfășoară sunt cele descrise la punctele 7.2.și 7.3. Se recomandă să se aplice pe solurile neutre și alcaline, iar pe solurile acide și slab acide în doze mici și moderate sau odată cu amendarea calcică. - Nitrocalcarul conține 27% N și nu este higroscopic. Nu prezintă riscul de aprindere. Are reacție fiziologică bazică. Este indicat la toate plantele, cu deosebire

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
azot amoniacal este completă ��n câteva zile, iar la temperaturi ridicate, de peste 20°C, în câteva ore. Când ureea nu este încorporată în sol, ci aplicată la suprafața solului, au loc pierderi substanțiale de amoniac, în mod deosebit, pe solurile alcaline (soluri cu valori pH ridicate). Când se încorporează în sol, o parte din amoniac este adsorbit sub formă de ion de amoniu pe complexul coloidal al solului și astfel protejat de la pierderi prin evaporare, o altă parte este consumată de

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
de calciu - reprezintă un îngrășământ cu 16-22% N, higroscopic, deși solubilitatea în apă este redusă, de numai 2,5 g/100 g apă. Îngrășământul este destul de puțin folosit, fiind indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacției fiziologică alcalină a fertilizantului. - Fosfatul de uree - un îngrășământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic alcaline precum și în sistemele de irigații, sere sau solarii. Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile) Apariția îngrășămintelor cu solubilitate

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
g/100 g apă. Îngrășământul este destul de puțin folosit, fiind indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacției fiziologică alcalină a fertilizantului. - Fosfatul de uree - un îngrășământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic alcaline precum și în sistemele de irigații, sere sau solarii. Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile) Apariția îngrășămintelor cu solubilitate lentă a avut ca scop reducerea pierderilor de substanță activă (azot nitric și/sau amoniacal) prin procese de evaporare

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
apă, ca fosfați primari de calciu, precum și sulfat de calciu (11-13% S și 19-20% Ca) și acid fosforic liber (4-8%). Este un îngrășământ indicat pentru toate culturile și se poate aplica pe toate tipurile de sol (slab acide, neutre și alcaline). Superfosfatul concentrat sau superfosfatul triplu conține 46-47% P(2)O(5) total (frecvent între 37 și 50% P(2)O(5)), 42-46% P(2)O(5) solubil în solvenți convenționali și cca. 44% P(2)O(5) solubil în apă

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Corola-website/Law/269233_a_270562

negru măsliniu (aceste caracteristici se referă atât la pieliță, cât și la pulpa fructului). ... Anexa 2 ------- la normă -------- SORTIMENTE COMERCIALIZATE ÎN MOD CURENT 1. Măsline verzi a) Măsline verzi tratate, în saramură: se obțin din fructe tratate cu o soluție alcalină (leșie) și apoi conservate în saramură, unde suferă un proces de fermentare lactică naturală totală sau parțială. ... Dacă fermentarea nu este completă, pentru a se asigura un pH situat în limitele prevăzute de prezenta normă, conservarea va fi realizată prin

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
de carbon, fără saramură. b) Măsline verzi netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală. ... 2. Măsline blonde a) Măsline blonde tratate, în saramură: sunt obținute din fructe tratate cu o soluție alcalină, supuse procesului de fermentare naturală și conservate: ... (i) în saramură; (ii) prin tratament termic; (iii) în saramură și prin tratament termic. b) Măsline blonde netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
b) Măsline blonde netratate, în saramură: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură și conservate prin fermentare naturală. ... 3. Măsline înnegrite prin oxidare, în saramură: sunt obținute din măsline verzi sau blonde înnegrite prin oxidare, tratate cu o soluție alcalină, condiționate în saramură și conservate prin tratament termic (sterilizare). 4. Măsline negre a) Măsline negre în saramură: sunt obținute din fructe ferme, netede, cu pielița lucioasă și, în funcție de modul de preparare, pot prezenta pe suprafața lor mici concavități. ... a1) Măsline

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
Măsline negre a) Măsline negre în saramură: sunt obținute din fructe ferme, netede, cu pielița lucioasă și, în funcție de modul de preparare, pot prezenta pe suprafața lor mici concavități. ... a1) Măsline negre tratate: sunt obținute din fructe tratate cu o soluție alcalină, supuse procesului de fermentare naturală și conservate prin următoarele procedee: ... (i) în saramură; (ii) prin sterilizare sau pasteurizare; (iii) prin adăugare de conservanți. a2) Măsline negre netratate: sunt obținute din fructe plasate direct în saramură; prezintă un gust de fruct

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]
Aceste măsline fermentate natural sunt conservate prin următoarele procedee: ... (i) în saramură; (ii) prin sterilizare sau pasteurizare; (iii) prin adăugare de conservanți. b) Măsline negre zbârcite: sunt obținute din fructe recoltate chiar înainte de maturitatea completă, imersate într-o soluție slab alcalină și conservate prin suprasărare în butoaie. ... c) Măsline negre netratate, zbârcite în mod natural: sunt obținute din fructe recoltate după maturitatea completă, zbârcite (în mod natural) în copac și tratate direct cu saramură. ... d) Măsline negre în sare cristalizată: aceste

NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269233_a_270562]