119,673 matches
-
pofta inimii și după... ănzestrarea de care dispune. Livius Ciocârlie continuă astfel: "Acum, scriem jurnal pentru alții, din histrionism. Facem literatura. Mințim. Rostul literaturii este ca, mințind, să scoată la iveală un adevăr. Soluția, pentru autorul de jurnal, este să aleagă din sine numai ce-l face să fie expresiv. Să fie personaj: nesincer, lacunar, exagerat față de persoana reală, dar potențial revelator. ăĂ avea un acasă, să mă ierte Dumnezeu pentru decăderea astaă (61), spune. N-ai cum să-l crezi
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
care s-a așternut, totuși, asupra textului. Se vede că spectacolul este făcut de o echipă, plecând de la scenograful Sica Rusescu și până la o parte dintre actori, echipa cu care Gabrea a lucrat și la Maria Callas. Inspirat a fost aleasă și distribuția, care simte linia imprimata de regizor și merge pe ea, ăntr-un decor simplu, și el modern, bine pus an valoare și de luminile cu clasa aranjate, pe un fond muzical realizat impecabil de compozitoarea Dorina Crișan Rusu. Cuplul
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
cine e de vină? Ar mai fi ceva. Persoanele care au atâta grijă de soarta sentimentului patriotic, ar trebui ca măcar de forma să respecte calitatea de profesionist a profesorului de istorie și să-i lase acestuia dreptul de a alege, ținând seama de faptul că și el, profesorul, e o parte a opiniei publice pe care o alarmează adversarii manualului de la Sigma. Dar se pare ca pe cei care subsemnează condamnări ale acestui manual o anxietate de tip paternalist ai
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
Fiind vorba ansa despre personalități cu manifestări culturale pe cât de importante, pe atât de diversificate și nuanțate, etichetele au un rol pur orientativ. Pentru a face o (dureroasă) selecție din materialul imens pe care aceste discuții ni-l furnizează, am ales câteva dintre temele recurente: studiile culturale, canonul, situația criticii tradiționale, ilustrate prin doar câteva din opiniile exprimate. Studiile culturale sunt văzute fie că un "scenariu fundamentalist" agresiv de ănlocuire a literaturii cu studii mai cuprinzătoare, dar și mai superficiale (Ștefan
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
un "scenariu fundamentalist" agresiv de ănlocuire a literaturii cu studii mai cuprinzătoare, dar și mai superficiale (Ștefan Stoenescu), fie că o tentativă firească și iminentă (Thomas Healy), fie că specifice universităților de mai mică anvergură (Terry Eagleton). Kevin L. Cope alege o exprimare categorica și picanta: ă"studiile culturale" au ajuns un fel de "marxism academic" de genul celui practicat de gherilă latino-americană" având ansa drept protagoniști profesori universitari cu grade didactice luate la Yaleă. Canonul, a cărui susținătoare este autoarea
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
ne cumpere bucată cu bucată, decât să ne distrugă "en gros"! N-ar fi exclus că rezultatul testării sofisticatelor arme folosite (sau nu?) în Kosovo să nu fie tocmai cel așteptat. Și atunci, pentru a trage de timp, s-a ales această soluție care, în aparență, mulțumește pe toată lumea. Nu știu dacă am dreptate făcând aceste speculații, insă știu cu certitudine că dl Adrian Nastase a dat-o rău de tot în bară când a vorbit, cu toată seriozitatea de tenor
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
a șters orice deosebire! În aceste condiții, ce om normal ar intra de bunăvoie în gură lupului? Dacă românii se comportă astfel cu propriul țiței, lăsat, nu-i așa?, moștenire de Traian și Decebal, ne putem imagina ce s-ar alege de conductele mereu odioasei străinătăți! (Va mai aduceți aminte: "Cine-au îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii,/ Mânca-i-ar casă pustia/ Și neamul nemernicia". E suficient să înlocuim tradiționalul "casă" cu mai modernul "conducta" și obținem răspunsul, pe cât
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
de la o observație răutăcioasa: dacă se ăntămplă că directorii revistelor an care publică des Miron Kiropol să fie poeți, atunci ei i-au procurat neapărat "momente de prodigiu".) * Pentru a ilustra "aventurile" omului nostru de la Chartres cu poezia română, am ales două transpuneri ale unor poezii binecunoscute, cu un mare grad de dificultate an echivalare. Iată varianta franceză M.K. a poeziei lui Ion Barbu cunoscută (eronat) sub titlul Joc secund (de fapt autorul ei o intitulase Din ceas, dedus...): Jeu second
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
să fac și eu ceva care să rămână... și totuși mă simt ca un arc care se ăndoaie tras de o mană nevăzuta". Un lot de poezii ajunge, prin Florica Rosetti, la nimeni altul decât Titu Maiorescu, din care criticul alege două ăncredintăndu-le Convorbirilor literare, unde și apar, desi poetul vădește aplecare spre simbolism. E ceea ce atestă placheta de debut Visări păgâne (1912) iar Macedonski, cunoscăndu-l an același an, ai editează și el o placheta. Oricum, placheta următoare, Eternități de-o
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
primul copil, Pia. A făcut, desigur, războiul și, ăn mai 1918, deplângând temporară ănfrăngere pe câmpul de luptă socotea, ăncrezător, ca "ceea ce mă interesează e refacerea morală - trebuie să schimbăm caracterul ănsusi al clasei noastre culte. Dacă atât ne-am alege după război și tot ar fi un mare bine". an timpul Conferinței de pace de la Paris din 1919-1920 unchiul său Ionel al numește secretar al lui Vaida Voevod, care reprezenta, acolo, Ardealul. Se achită conștiincios de ăndatoriri dar se gândește
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
Ion Pillat devine deputat liberal de Dorohoi. Era, poate deputat, anca din 1922, când țara era condusă de PNL de sub șefia atotputernicului sau unchi Ionel Brătianu. Și această guvernare a durat până an 29 martie 1926. A izbutit să se aleagă deputat și an 1926 sub guvernul generalului Al. Averescu, ănvingănd, deci, majoritățile din județ. Și a candidat, tot aici, si an 1928, sub guvernul PNȚ. N-avea dreptate când, ăn 29 noiembrie 1928, ai comunica soției, de la Dorohoi, ca "alegerile
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
presupune pasiune, meticulozitate și, eventual, altă sursă de a-ți câștiga existența. Căci, ăn toate domeniile, cercetarea la noi e o cenusereasă persecutata de o mentalitate maștera. Locul ei pare fixat acolo, ăn bucătărie, lângă mormanul de grăunțe ce trebuie alese de gunoaie, ăn timp ce fetele și băieții ce vor să danseze sub lumina tiparului culeg direct de pe câmp, din recolta nouă, și-și petrec cât mai puțin timp an silozurile reci ale bibliotecilor. Dintre istoricii literări, un nume binecunoscut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
s-a arătat dispus să coopereze: "Mi-a revenit sarcina că împreună cu Novicov să-l vizităm și să-l convingem să modifice anumite versuri. Altcineva s-ar fi temut să se ducă direct la Arghezi, probabil de a nu se alege numai cu un refuz categoric. Oamenii nu-l cunoșteau pe Tudor Arghezi destul de bine. Novicov, desigur, era specialist, fiind rus, și putea mai bine decât mine să explice de ce anumite versuri nu sunt destul de fidele textului original. Arghezi însă ne-
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
operează din umbră, ca o tainica prelungire a unui gest demult consumat, este spiritul artistului, decizia lui devenită acum istorie de a transfera o anumita lucrare unui anumit scriitor din largul sau cerc de prieteni. Indiferent dacă cel care a ales lucrarea este pictorul sau actualul ei posesor, ea are acum o functie exemplara în definirea autorului, a celui care o deține și a unui anumit tip de relație. Dacă lucrările din colecția Mircea Nedelciu, de pildă, sînt realizate într-un
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]
-
Luminița Marcu Cel mai recent număr al revistei Secolul 20 și-a ales un subiect cu două înfățișări distincte: pe de-o parte, metaforă locului și a locuirii, spre satisfacția eseiștilor și a scriitorilor, pe de altă parte, problemă gravă a poluării mediului, abordată cu maximă seriozitate de specialiști în domeniu. Printre cei
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
niciodată statul burghezo-moșieresc nu l-a sărbătorit cum se cuvenea, pentru că ar fi însemnat să-și facă propriul proces. Noi îl sărbătorim pe Eminescu căruia regimul burghezo-moșieresc i-a strîmbat cugetul și cuvîntul (!), pentru că noi știm și avem voie să alegem (!) tot ce în opera lui aparține poporului nostru și este rodul împlinit al gîndirii și geniului sau artistică". Așadar ciocoii, arendașii ignari, impostorii începeau cu Eminescu, spre a-l continuă peste doi ani cu Caragiale, un proces de deturnare și
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Branka Katic, sau un actor drag lui Kusturica, Miki Manojlovic, interpret principal an Tata e an călătorie de afaceri și an Underground, acum an rolul secundar al oficiantului drogat al căsătoriilor, din finalul filmului). Din 3500 de țigani, Kusturica a ales, cum făcea Fellini, figurile și staturile cele mai surprinzătoare (cântăreața planturoasa, care extrage cuie dintr-un stâlp cu posteriorul ei fastuos, i-ar fi plăcut, cu siguranta, și lui Fellini)... Figuri pitorești de bunici, părinți, nepoți, ăntr-un "dans al generațiilor
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
scenograf. Este în mod definitiv și fatal unul de pictor. Dar al unui pictor de o factură specială, care îmbină voluptatea, plăcerea fără margini de a contemplă formele, cu austeritatea și poate chiar cu o timiditate de fond. Obiectele sînt alese cu grijă, aranjate în așa fel încît să-și exprime din plin, dar fără ostentație, forma și materialitatea și oricît de multe ar fi, ele își păstrează în mod miraculos unicitatea. Prin selecție și prin expunere artistul le-a investit
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
rescriere. Autoare a unui studiu fundamental despre tema exilului în literatura australiană, The Tomis Complex, apărut în 1996 la Editură Peter Lang din Berna, dar și a unor volume de proza și poezie publicate în România înainte de 1985, când a ales drumul pribegiei, Irina Grigorescu se află într-o poziție avantajoasă pentru a defini exilul. El este, cum spune ea în subtitlul cărții, o experiență a tălmăcirii în engleză că a doua viața, prin care scriitorul este uneori obligat chiar să
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
plurivocitatea romanesca a lui Bahtin: Coexistența a doua voci (cea bulgară și cea franceză, n.n.) devine o amenințare, conducînd la schizofrenia socială, atunci cînd acestea se află în concurență - dar dacă ele formează o ierarhie al carei principiu a fost ales în mod liber, poti depăși neliniștile dedublării și coexistență devine terenul fertil al unei experiențe noi (26)". Livrescul e nu doar evident, ci chiar mărturisit, tocmai prin aluzia la Bahtin. "Trăiesc de-acum înainte," declară Todorov, "într-un spațiu singular
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
de a o lua de la început, alături de o Penelopă-Turandot, care (indiferent de ce ar spune exegeții) e mai tînără că Nausicaa (tocmai pentru că valul e țesut numai pe jumătate). Căci valul Penelopei este și un giulgiu. E giulgiul Amarantei, care a ales să fie singura un veac, în acest unic scop: de a-si broda, cît mai frumos, propriul lințoliu. Ea știe precis - la fel ca Penelopa - ca odata terminat (totul se termină pe lumea asta!) și viata-i se va fi
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
cîștigat un premiu literar, chiar dacă acest premiu e Nobelul. Ciudat, dar Grass îmi era mai apropiat ca scriitor înainte decît acum. Vedeam în el un candidat etern, respins din cauza felului sau incomod de a fi. Dacă Academia suedeză l-a ales, îmi place să cred că jurații nu l-au mai respins, în nici un caz că l-au premiat pentru viziunea lui, care, în acest caz, ar fi un soi de premiu de consolare pentru disidenta estică a Germaniei.
Fostul candidat extern by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17563_a_18888]
-
epocii. Ne aflam imediat după război, să zicem la zece ani după, iar engleză nu ajunsese încă o limbă internațională. Poate pentru comerț și politica externă, dar în nici un caz pentru cultura. Aceasta se va întampla mai tarziu. Eu am ales franceză pentru că nu doream să devin nici medic sau avocat, nici chimist sau fizician, deci..." A urmat germană, din motive familiale: tatăl său murise în 1946, dar legătură cu bunicii rămași la Budapesta se păstrase prin scrisori și, cum aceștia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
bunicii rămași la Budapesta se păstrase prin scrisori și, cum aceștia știau nemțește, a dorit să comunice cu ei fără intermediar. În adolescență s-a pasionat de filosofia orientala, în special de cultură chineză și, odată intrat la Universitate, a ales cursul de studii orientale, fiindcă dorea să citească marile cărți în original (în paranteză fie spus, profesorul Heim ne învață că "în engleză, cuvîntul oriental este politically incorrect. Nu poți pronunța acest cuvînt, trebuie să spui asian, nu asiatic -și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
cu acest titlu, aparținând lui Ion Călugăru, fusese publicat în 1954. Cititorul s-ar putea întreba de ce trebuie să ne complicam făcând tot felul de presupuneri, în loc să-l întrebăm direct pe scriitor ce proiect a avut și ce s-a ales din intențiile lui. Pare simplu, dar Petru Dumitriu nu-și amintește aproape nimic despre textele sale de atunci. Ion Vartic găsește "extraordinar de ciudat" faptul acesta, cu atat mai ciudat cu cat povestea vieții lui Totò constituie, "împreună cu Craii de
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]