2,910 matches
-
depuneți. Gr. Sturzu 384 Referire la extrase de articole publicate de subsemnatul. 852 5 (Stremț, Alba), 10.IV.1979 Stimate și scumpe Domnule Dimitriu, Mi-au sosit din partea Dv. extrasele: Prof. Vasile Ciurea 385 și Conservatorul din Rotopănești 386 cu amabilele dedicații - pentru care, vă rog să primiți viile mele mulțumiri, precum și alese felicitări, pentru competința cu care le-ați lucrat și pentru munca nobilă pe care-o depuneți, În folosul obștei noastre românești. Cu frățești Îmbrățișări, Gr. Sturzu 385 Vezi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Tatos urmărea, timid, o eventuală primire În Uniunea Artiștilor Plastici. și Irimescu și Schweitzer-Cumpăna au avut posibilitatea să aprecieze opera artistului fălticenean, socotind-o valoroasă. 929 Te sfătuiesc să primești ospitalitatea d-nei și d-lui Păpușanu 559. Ei sunt foarte amabili și bucuroși de oaspeți. Pe Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești 560. Am făcut și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și Virgil Tempeanu (scriitor, germanist și profesor universitar). 998 din partea mea. Multă sănătate ca să ne putem bucura. Mult spor În munca Dv. Ortansa Tempeanu 6 (București), 11 mai 1990 Stimată D-nă și D-le Dimitriu, Iar răspund cu Întârziere la amabilele Dv. urări de bine. Vă mulțumesc și să dea Domnul să fie bine și să ne mai bucurăm și noi de libertatea și Învierea scumpei noastre țări. Vă doresc multă sănătate și succes În activitatea Dv. Ortansa Tempeanu 7 (București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Poate mai aveți treburi prin Buc., nu mă ocoliți, duc lipsă de prieteni sinceri. O. Tempeanu 999 TEODORESCU, Despina 651 1 București, 17 ianuarie 1975 Mult stimate domnule Dimitriu, Încep prin a-mi cere iertare că răspund așa de târziu amabilei dumneavoastre felicitări, pe care am găsit-o la poștă numai de două zile, când m-am Întors la București. Vă doresc, la rândul meu, sănătate și putere de muncă În toate gândurile mărețe și totodată pioase pe care le aveți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la istoria Învățământului românesc - 125 de ani (1855-1980), Ed. Litera, București, 1979, 454 p. În: SUCEAVA, Anuarul Muzeului Județean, VIII, 1981, pp. 588-589. 1001 3 București, 10.II.1975 Mult stimate domnule Dimitriu, N-am putut să răspund până acum amabilei dumneavoastre scrisori, pentru că am avut un accident de troleibus. Am scăpat ca prin minune. Nici acum nu sunt complet restabilită, ca dovadă e caligrafia mizerabilă de care vă rog să mă scuzați. Am primit și pachetul cu restituiri, dar nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Despre Gh. N. Rădășanu am publicat un articol În rev. „Învățătorul” nr. 5, 1974, a Lic. ped. „Vasile Lupu” din Iași. Revista o găsiți la Rădășanu. 1036 UNGUREANU, Maria-Luiza709 1 București, 5 aprilie 1972 Stimate Domnule Dimitriu, Răspund la foarte amabila Dstră scrisoare, mulțumindu-Vă mai Întâi pentru aprecieri și pentru lucrurile frumoase pe care mi le comunicați și rugându-Vă să mă considerați colaboratoarea Muzeului pe care-l conduceți. Eu am o legătură sufletească veche cu Fălticenii și chiar cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sănătate și succes rămân În așteptarea „știrilor fălticenene”. Maria-Luiza Ungureanu 713 De fapt, Mihai Gafița s-a născut În comuna Baia, de lângă Fălticeni. 1041 3 București, 29 mai 1972 Mult stimate Domnule Dimitriu, A trecut mult timp de când am primit amabila și plăcuta Dstră scrisoare, dar eu nu am fost În stare să Vă răspund, așteptând să Vă pot comunica ceva precis În legătură cu problema care Vă interesează, atât pe Dstră, cât și pe Dl. prof. Popa: teza Romildei Persiani. Era vorba
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scrisori. Dar Vă asigur de tot devotamentul și entuziasmul meu pentru „tot ce este fălticenean”. Cu toată stima, Maria-Luiza Ungureanu 1043 4 București, 13 iulie 1972 Mult stimate Domnule Dimitriu, De abia acum am găsit puțin răgaz pentru a răspunde amabilei Dstră scrisori din 15 iunie. Multe și felurite obligații m-au Împiedicat de la plăcutele mele Îndeletniciri. Examenul de admitere, dar mai ales boala mamei mele, mi-au răpit mult timp. și pe deasupra problemele gospodărești pe care trebuie să le rezolvăm
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Vasiliu era , cred , inginer. 717 Viitoarea „Galerie a oamenilor de seamă” din Fălticeni. 1052 VASILIU-FALTI, Vasile 718 1 București, 13 ianuarie 1973 Tovarășe Dimitriu, Rog să primești din partea mea și a soției mele, cele mai vii și călduroase mulțumiri pentru amabilele urări, cu ocazia anului nou 1973. Cu deosebită considerație și cu aceleași bune urări, V. Vasiliu-Falti Str. Brezoianu 26, et. II, ap. 30 Tel. 13.89.70 București, Sector 7 2 București, 20 aprilie 1974 Stimate tovarășe E. Dimitriu, Cred
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Stat, Consiliul de Miniștri, ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Marea Adunare Națională și Procurorul general. De la aceste organe nu a primit niciun răspuns timp de cinci ani. Mergând a doua oară în audiență la Comitetul Central, găsește acolo un domn amabil care îi spune să se întoarcă la Constanța, unde i se va rezolva problema. Când a ajuns în gara Constanța, a fost arestat de miliție, pălmuit de procurorul militar și predat unui colonel de la serviciul de pază și ordine al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
înseamnă a deveni complice. Dorin Tudoran, septembrie 1983, difuzată la 30 octombrie 1983 Domnule director, Mai întâi vă mulțumesc pentru difuzarea textelor trimise dvs. În luna martie a acestui an, sperând că puținele și scuzabilele inexactități de lectură de exemplu, amabil în loc de admirabil n-au avut darul să modifice cu nimic mesajul paginilor respective. în al doilea rând, sunt obligat să apelez din nou la bunele oficii ale postului de radio ce conduceți. Motivul este același ca și în cazul textelor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
datorez o mie de pagini restaurate până acum o lună aproximativ și speranța de a o duce tot așa, dacă balanța sănătății nu mi se va strica de tot. Nu am avut cum mulțumi până acum Domnului Mircea Iorgulescu pentru amabila invitație de a participa la discuția din România literară. Intervenția Dumneavoastră atrage atenția asupra posibilității unei stări nedorite - pe care alții văd că o aplaudă anticipat, cu satisfacția unor solide speranțe, Întemeiate probabil pe la fel de solide argumente ale prezentului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Dumneavoastră călătorie. Soția mea a fost plăcut impresionată de dedicație și vă rog, la rându-mi, să prezentați onoratei Doamne Manea omagiul meu. Radu Petrescu ș14ț București 26 noiembrie 1980 Mult stimate Domnule Norman Manea, Am primit acum patru zile amabilele Dumneavoastră rânduri despre Condiția. Sunt tot atât de bucuros de interesul pe care vi l-a suscitat, pe cât de mâhnit am fost de contrarietatea pe care v-a provocat-o Ocheanul Întors. La vremea jurnalului din Transilvania aveam douăzeci și cinci de ani, știam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-mi spunea nimic. - Sunt poștașul dumneavoastră. O, da! Aha, desigur, da, da. Am tresărit, luminat. M-a Întrebat din ce țară vin, pentru cât timp, cum mă simt la Berlin. O, foarte drăguț, da, da, foarte drăguț din partea acestui domn amabil să se intereseze de mine! I-am mulțumit. Zâmbea, voia să adauge ceva. M-a Întrebat cum se pronunță numele meu. Dacă accentul cade pe primul a sau pe al doilea. Azâmbit, apoi, din nou. - Am observat că primiți multă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În care locuiesc. Poate pentru că aici trăiesc mai mulți oaspeți din străinătate, deci scrisorile sunt mai multe. Ziua Începe În jurul orei zece. * Micuța mașină galbenă, parcată chiar În fața casei, sub fereastra mea. „Schreib mal wieder”2, scrie pe portieră. Domnul amabil și pedant iese, vioi, dar fără grabă, din mașină. Ar putea fi orice: profesor, inginer, Steuerberater, violoncelist, orice. Scoate teancul de plicuri, Își aranjează geanta pe umăr. Se mai uită o dată În mașină, dacă n-a uitat ceva. Închide portiera
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
convorbirea. „Am reușit niște fotografii foarte bune cu el. Catastrofal de bune.” Catastrofal?? Da: Cioran le contemplase, Încântat, și le rupsese, apoi, pe toate. „Așa nu se poate! Cioran zâmbind? Nimeni nu trebuie să-l vadă pe Cioran zâmbind”, decretase, amabil și decis, malițiosul care se vroia contemplat doar pe „culmile disperării”, În perpetua insomnie a lucidității, În poza absolutei dezabuzări. N-am mai fost În contact cu Cioran, după vizita la Paris, dar l-am reîntâlnit, aproape săptămânal, În 1995
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și nu se puteau menține granițele ei. Discuțiile cu ei erau inutile. în calitatea lor de jandarmi erau părtașii unui regim scelerat pentru neamul românesc. Spre seară a venit din nou Bengliu să-i ureze noapte bună. Se purta foarte amabil, îmbrăcat civil părea un salonard, capabil de flirturi, dar nici într-un caz de crimele groaznice pe care le săvârșise. Cu aceste gânduri tulburi a adormit și dormi fără vise în seara aceea. Dimineața primi ziarele cu ultimele știri: dizolvarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
s-a mai petrecut un fapt foarte grav cu grecul care l-a ucis pe Maiorul Döring, azvârlind suspiciunea direct asupra Colonelului Rioșeanu. Acesta intrase în țară cu un pașaport turc, care îi expirase cu câteva luni în urmă. Rioșeanu, amabil, s-a grăbit să i l prelungească, procurându-i timpul necesar ca să-și pregătească atentatul. Lui Rioșeanu, Generalul nu i-a aplicat nici o pedeapsă, în timp ce pe un om nevinovat și total în afară de problemă, pe generalul Petrovicescu, l-a sancționat cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un rol decisiv în educația și istoria neamului. Totul se va petrece pe arii întinse de dor și de dragoste după cum va voi Bunul Dumnezeu. Cât a fost printre noi a fost un om Adevărat, era un legionar prietenos și amabil. Era abordabil oricui când situația o cerea. Acum s-a convertit într-o Forță Spirituală, sfidând de sus Cazimca de la Jilava și Rugul de la Aiud. Analizând Fenomenul Legionar și calitatea jertfei lui Nicolae Petrașcu, Omul, îmi stăruie acum din amintire
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
clădirea. Toate seamănă între ele, zise ea punând dosarul lângă clame. Aici n-are voie să intre decât Cititorul-de-vise vechi. Intrarea este interzisă altcuiva. — Am venit să citesc vise... Asta mi s-a spus să fac. — Nu te supăra, ești amabil să-ți scoți ochelarii? Mi-am scos ochelarii cei întunecați și am ridicat privirile. S-a uitat atentă la pupilele mele. Își schimbaseră puțin nuanța, semn că aveam dreptul să citesc vise. Am avut senzația că mă privea până în străfundul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
interiorul copertei din spate. Așa se proceda în copilăria mea și mie îmi plăcea sistemul. În timp ce ea manevra meniul cu multă îndemânare, i-am admirat spatele și părul lung și frumos. Nu știam ce să cred despre ea. Era frumușică, amabilă, părea inteligentă, fusese capabilă să mă impresioneze cu intonarea titlului. Ca pe o poezie. Nu găseam nimic care să nu-mi placă la ea. Mi-a scos la imprimantă datele culese și mi-a întins hârtia, spunându-mi: Aveți nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am înapoiat portofelul. — Vă mulțumesc mult! Dar ce mă fac acum? M-au plătit și eu nu le pot da obiectul cerut. Nu știam ce să zic. Simbolatorii - ei își vârâseră nasul aici, băgam mâna-n foc! - nu erau prea amabili de felul lor. Nu știai niciodată la ce să te aștepți. Făceau doar ce le trecea lor prin cap. Puteau foarte bine să-i scoată ochii individului sau pur și simplu să-i dea și restul de cincizeci de mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
domnișoara de la secția de împrumut, vă rog. După vreo zece secunde am auzit vocea fetei cu părul lung. — La telefon Atlasul ilustrat al mamiferelor. — Mulțumesc mult pentru înghețată. — N-ai pentru ce. Aș mai avea o rugăminte. — Rugăminte? Depinde... — Ești amabilă să vezi dacă există cărți despre unicorni în bibliotecă? — U-ni-corni? repetă ea, apăsând pe fiecare silabă. — Mai bine mă las păgubaș? Tăcere la celălalt capăt al firului. Cred că-și mușca buza. Ce anume te interesează în legătură cu unicornii? întrebă ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
bărbia înainte și capul sus, fără să fie însă câtuși de puțin agresiv. În lunga sa carieră de militar învățase ce înseamnă corectitudinea și se deprinsese cu regulamentele. Amintiri legate de ea avea o grămadă. Pentru mine era vecinul ideal. Amabil, liniștit și un foarte bun jucător de șah. — Paznicul avea dreptate, continuă Colonelul. N-ai cum să-ți mai recuperezi Umbra. În nici un caz. N-ai dreptul la Umbră atâta vreme cât locuiești în orașul acesta, dar nici nu există posibilitatea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vă rog să luați. E mai bine să le țină cineva care le folosește. Își ciuli urechile. Trebuie să verific mașinăria aia, să văd dacă funcționează ventilatorul și transformatorul. Trebuie să fac asta din jumătate în jumătate de oră. Sunteți amabil să mă așteptați în camera cealaltă? M-am întors în sufragerie și am băut cafeaua pregătită de bibliotecară. — Acela-i instrument muzical? mă întrebă ea. — Un tip de instrument. Există mai multe feluri și fiecare scoate sunetele lui specifice. — Arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]