2,914 matches
-
plenitudine. Marea este, În fine, și locul unde se sfîrșește, de regulă, aventura: mormîntul Îndrăgostiților fugari. TÎnăra sultană Leili fuge pe mare cu Ali-bei și moare, bucuroasă, cînd află că moartea poate s-o unească În eternitate cu dulcele-i amant (Leili). CÎșlar-agă dă Rabiei, sultana favorită a lui Mahomed al IV-lea, o rivală ce „arde-n frumusețe lumească și divină”, și sultana face ca tînăra baiaderă să piară În mare (Rabie). Scenariul se repetă În alte poeme: Întîlnirea amanților
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
amant (Leili). CÎșlar-agă dă Rabiei, sultana favorită a lui Mahomed al IV-lea, o rivală ce „arde-n frumusețe lumească și divină”, și sultana face ca tînăra baiaderă să piară În mare (Rabie). Scenariul se repetă În alte poeme: Întîlnirea amanților, fuga, urmărirea și pedepsirea celor care nesocotesc legile haremului. Marea este mormîntul pasiunilor tinere și imprudente. Este, totodată, promisiunea unei reîntîlniri, promisiunea unei răscumpărări În altă existență, mai pură, virginală, desfătătoare... O piedică (o imensă piedică) și o libertate care
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
O complicitate reciproc acceptată reglează aventura sentimentală și determină formele ei de manifestare. O imensă impostură care atinge Însă În poezie notele cele mai profunde ale senzualității. O senzualitate ce nu trece Însă dincolo de pragul decenței. Căci versurile acestor destrăbălați amanți sînt de o enervantă pudicitate. Abia dacă privirea Îndrăznește să atingă sînul, elogiul poetului se concentrează, de regulă, asupra ochilor și (s-a putut constata din citatele de pînă acum) asupra chipului dalb. Conachi manifestă oarecare Îndrăzneală vorbind, În cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sufletului, o atracție ce acționează dinafară noastră. Denis de Rougemont Îl definește (În L’amour et l’Occident) ca un „rapt indéfini de la raison et du sens naturel [...] «délire divină, transport de l’âme, folie et suprême raison. Et l’amant est auprès de l’être aimé «comme dans le cielă, car l’amour est la voie qui monte par degrés d’extase vers l’origine unique de tout ce qui existe loin des corps et de la matière, loin de ce qui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are nu spune ce gîndește cu adevărat. Are cuvinte pentru toate situațiile, nuanțele pasiunii, degeaba se plînge el! Scrisul Însuși este o petrecere și un instrument de seducție. Voi arăta mai tîrziu cît de complexă este retorica amoroasă a Încercatului amant. Să reținem pentru moment că, În războiul lui pasional, Conachi introduce și arma subtilă a literaturii, sub forma neputinței de a-și scrie pasiunea, de a trece năcazurile În literatură... Slabă viclenie: poetul nu face decît să scrie istoria propriei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lirică. Zarifopol credea că apariția, de pildă, a clavirului a revoluționat poezia română: „Clavirul a fost un element de modernism În poezia noastră de dragoste; Catincele, Marghioalele, Ruxandrele și celelalte amante, acum cu totul dezafectate, nu fuseseră pianiste. Ca și amanții lor, poeți, ele Își comunicau sentimentele pronunțate, de preferință prin lăutari. Nu aveau, probabil, Încă, sufletul prea artistic. Era În veacul de aur al eroticii fără complicații.” * O evoluție a obiectelor și a onomasticii există, negreșit, În poezie: ele urmează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sublimitățile și răul universului este o cale lungă. Poezia erotică românească o străbate În timpul a două generații. 21. Cu Anton Pann apare și critica erosului, adică morala erosului. O anume severitate față de femeie se observă, totuși, mai devreme În poezie. Amanții de profesie (Văcăreștii) arată uneori ceea ce În limba neșlefuită a epocii se cheamă scîrbire față de moravurile femeii. Matei Milu (1725-1801) este iritat de boala nouă ivită la femeile din timpul lui (istericalele), o boală de origine, crede el, grecească. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poeților români de la 1800-1830 se traduce prin „rabdă inimă și taci”. Adorația nu ține seama, s-a văzut, de timp și spațiu. Conachi suspină noaptea și ziua, iarna și primăvara. Perseverența și răbdarea Îl recomandă pentru categoria, restrînsă, a adevăraților amanți, așa cum o descrie În secolul al XII-lea Bernard Marti: nu este un adevărat amant cel care disprețuiește anumite luni ale anului, căci ianuarie nu valorează mai puțin decît aprilie sau mai, luni dulci și Înverzite: „L’amour vaut en
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
s-a văzut, de timp și spațiu. Conachi suspină noaptea și ziua, iarna și primăvara. Perseverența și răbdarea Îl recomandă pentru categoria, restrînsă, a adevăraților amanți, așa cum o descrie În secolul al XII-lea Bernard Marti: nu este un adevărat amant cel care disprețuiește anumite luni ale anului, căci ianuarie nu valorează mai puțin decît aprilie sau mai, luni dulci și Înverzite: „L’amour vaut en effet en toute saison...” Primii noștri poeți nu fac Însă deosebirea Între fin ’amor și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iubești sincer, să-ți servești cu noblețe Stăpîna, să fii discret, să nu clevetești, să ceri iertare și să fii recunoscător față de binele și răul pe care ți-l aduce iubirea. Pèire de Monlasur recomandă umilința cea mai mare: „L’amant véritable doit donc s’humilier, implorer et supplier le bon secours de sa dame, être humble, soumis, et lui obéir entirèrement, consentant à mourir plutôt que de contrevenir à ses commandements...”. Dăm foaia și vedem că la 1820 protocolul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mic pieptene, pe care își puse buzele fierbinți". Plăcuta reverie, amintind de răsfățurile rafinat senzuale ale doctorului Codrescu, se spulberă însă o dată cu mărturisirea lui Cehi, un amic mai puțin visător, care fusese primit fără nicio pudoare în intimitatea doamnei, ca amant de ocazie, și de la care Bizu află că toate femeile... "numai să vrai și îți cad în brațe". Dar fiul armurierului nu e capabil să-și însușească asemenea vulgară filosofie de viață. De aceea, născută fiind și din "spaima de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
personajului lovinescian, era de la sine înțeles că această confruntare va lua în chip fatal forma unui conflict ireconciliabil și, cu voia autorului, melodramatic. După cum ne așteptam, Bizu trebuia să joace în melodramă rolul inocentului-victimă, al inadaptatului social, dar și al amantului mistic și pur, îndrăgostit de femeia ideală. Pentru a completa triunghiul și a dezvolta intriga, era necesară intrarea în scenă atât a femeii de care eroul să se îndrăgostească, cât și a personajului negativ, "ticălosul" cu gânduri rele. 1.7
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Incompatibilitatea dintre cei doi pare totală, iar Bizu îi mărturisește într-un târziu insatisfacția de a n-o fi găsit (în realitate) pe potriva plăsmuirii lui ideale, într-o secvență de o artificialitate greu tolerabilă. Astfel, la neavenitele mărturisiri ale nefericitului amant virtual ("-Te doresc când nu te văd, și nu te doresc de îndată ce te văd", "-Nu te văd când te văd, și te văd când nu te văd" etc.) placida și versata femeie se conformează din instinct situației și, când propria
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
momentului și izbucnește în lacrimi în prezența femeii, impresionat atât de gândul inevitabilei despărțiri, cât și de melodia sfâșietoare a unei romanțe sentimentale executate tocmai atunci, în apropiere, la o flașnetă. "Valul muzicii" precizează cu claritate raporturile dintre cei doi amanți, limpezind, după spusa naratorului, "apele sufletului". Nesigur pe el, cu toate că simte imboldul unor atingeri mai îndrăznețe, Bizu ezită s-o sărute pe Diana, căreia îi explică metodic mobilurile comportamentului său (face teoria amânării necesare). Femeia, în schimb, recunoscătoare, îi mângâie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se confesează totuși Rosinei și-i cere sfatul, ca unei prietene de încredere, iar femeia nu pierde ocazia de a lucra în propriul avantaj și crede că-l poate convinge definitiv, punându-l să asculte convorbirea telefonică dintre cei doi amanți. Dar inginerul nu-i atât de ușor de convins cu astfel de mijloace. Mult mai abilă se dovedește a fi cealaltă femeie, care, cunoscându-l mai bine, știe să-i spulbere îndoiala cu dovezi de altă natură. Ministrul îi invită
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
definiția stendhaliană a "cristalizării" amoroase)125. Însă prezența efectivă, reală a unui rival "nu-i necesară în dorința sexuală, pentru a putea califica această dorință drept triunghiulară", și asta deoarece "ființa iubită se dedublează în obiect și subiect sub privirea amantului"126. Pe scurt: cel ce iubește la modul romantic (cu ochii, adică) e un fel de "voyeur" ce "se leagă de un mediator pe care dorința sa îl transfigurează", și, chiar dacă e încredințat "că-și cucerește personalitatea dorind această ființă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui parteneră într-un joc mai periculos, nebunesc chiar e vorba de nebunia lecturii, a lecturii îndrăgostite, care îndeamnă la imitație. Dar aici raportul e invers: nu lectura cărții generează impulsul apropierii periculoase, ci apropierea (sărutul) îl obligă pe cutezătorul amant să deschidă cartea taman la episodul cu pricina semn că, pentru Eminescu, "realitatea" nu-i decât un "prilej" de reverie, ce reclamă refugiul în imaginar, în bibliotecă, în "carte" 146. Total opacă la starea sufletească a adoratorului ei, și totuși
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dorință nerealizată", preia inițiativa și izbutește să-și impună în cele din urmă voința (din glasul ei "țâșnea atâta hotărâre, încât înțelese că nu mai putea da îndărăt: sosise momentul"). Înainte de despărțirea inevitabilă, "fata moașei" îl conduce pe nefericitul ei amant undeva, într-o odaie mizeră, la "hanul lui Năstăsache" (loc rău famat), pentru a-și lua rămas bun așa cum se cuvine unei femei îndrăgostite, gata să consimtă la marea jertfă. Preliminariile actului amoros repetă ceremonialul cunoscut: Veronica îi sărută mâna
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
între cele două femei" devine "tot mai adânc", mai ales după episodul nefast al posesiunii fizice care consfințea, ca o consecință firească, despărțirea definitivă. În acest climat sufletesc întâlnește Eminescu pe Mite femeie mai educată, pe lângă care poetul joacă rolul amantului tolerat, asemeni lui Werther. Dar nici Mite nu reușește să se conformeze pe deplin "idealului" (pervers-decadent) din mintea poetului. Oricum, optând doar pentru postura de "muză", fără alte pretenții, "nemțoicuța" a putut lăsa impresia unei femei superioare. Ca atare, Gabriela
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fost generoasă și de a fi putut împăca pasiunea (erotică și artistică, deopotrivă) cu îndatoririle burghez-matrimoniale. Mulțumită de sine, după lectura nuvelei inspirate de idila cu genialul poet, femeia își sărută din nou soțul, ca-n vremurile bune, iar nefericitul amant pleacă la fosta lui iubită cu lacrimi în ochi și cu durerea despărțirii în suflet, fără să știe că "dragostea de dragoste va mai renaște în el, căci fără dânsa nu putea trăi". Trecerea de la un roman la altul al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care au pus bazele unei mari întreprinderi metalurgice, tentativa de istorie socială cu privire la muncitorii din Bacău, cu proveniența lor, cu problemele pe care le-au cunoscut în perioadă, cazul de onoare al unui ofițer care-și împușcă soția și pe amantul acesteia, un ofițer superior, dar care este achitat sau alte felii consistente de viață cotidiană băcăuană, demonstrând diversitatea noii comunități la nivel social, al preocupărilor, al petrecerii timpului liber și mentalităților colective. De asemenea, demnă de reținut este și una
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
multă vreme se dădeau practicelor nepermise. Examinate, din cele 9 fetițe - a căror vârstă începe de la 8 ani și nu este mai mare de 14 ani -, 7 au fost găsite deflorate, iar 4 din ele sunt pline de boli venerice. (...) <<Amanții>> lor, spre surprinderea tuturora, sunt și ei copii între 9 și 15 ani”. În pofida eforturilor Poliției, prostituția a rămas până la sfârșitul perioadei interbelice una din plăgile sociale majore ale orașului Bacău. Mai mult, anii ’30 au consfințit drept loc predilect
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cheltuiesc prea mult energia ca să mai aibă destulă grăsime. Cît despre odraslele pe care le zămislesc, ele trebuie să-și poarte singure de grijă sau, în cel mai bun caz, să se bizuie doar pe ajutorul matern. Căci, aidoma altor amanți omnivori și vagabonzi, domnul Cașalot nu se dă în vînt după leagănele de prunci, oricît i-ar plăcea alcovul; și, fiind un mare călător, își lasă pruncii anonimi în lumea întreagă, fiecare din ei fiind, astfel, o făptură exotică. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ori simbolică, drama povestită e una a singurătății și a dragostei. Ramses Ferdinand Sinidis (alter ego al scriitorului) este străpuns, din spate, în inimă, cu o frigare și omorât pe o rampă de gunoi de către Omul cu ciocul de aramă, amantul Zittei Gloria, soția mărginită de care nu se putea despărți; jurnalul lui, tipărit, este romanul Bagaj... În trei părți (Cartea despre carne, Cartea despre vin, Cartea despre suflet), romanul Pensiunea doamnei Pipersberg întregește transcrierea sensibilității ciudatului personaj. Eșecul în căsnicie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
costat Rom�nia at�ta v? rsare de s�nge. Madam Lupescu (sau, a? a cum Carol ? i lingu? itorii lui o numeau Duduia) era la fel de rece, de calculat? ? i egoist? că ? i Carol. Ea a fost cea mai influent? amant? regal? a anilor �30 ? i cea mai detestat? persoan? din Rom�nia. De? i este dificil s? ne �nchipuim o diferen?? mai astronomic? dintre mediile de provenien?? a dou? fiin? e umane, �ntre ea ? i Carol domnea, �n ciuda distan? ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]