1,733,188 matches
-
Moderator a fost directorul României literare. Din numerele 660 și 661 ale revistei 22 (noiembrie), reținem punerea în discuție a Legii Pruteanu, continuarea studiului (la care ne-am mai referit) al dlui Mircea Martin despre literatura (și cultura) română în anii comunismului, un interviu cu dna Gabriela Melinescu și un lucid comentariu al dlui Andrei Cornea la dezvăluirile pe care le face dl Radu Ioanid după ce și-a citit dosarul. Ideea principală din articolul dlui Cornea merită a fi reținută: motivele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
primarul dat în urmărire a fost mai înainte membru PNȚCD. O fi fost, dar - riscurile racolării! - acum e la PSD. Despre alte riscuri aflăm dintr-o știre RomNET apărută în mai multe ziare din Capitală. O italiancă de 96 de ani care venise în vizită la niște prieteni din Bacău a căzut într-o gaură de canal descoperită. Dacă știrea e adevărată, nici că se poate închipui ghinion mai mare pentru o turistă străină, de o asemenea vîrstă. A mai trecut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
A învățat ce să discute și cu cine, ce înseamnă neutralitate (și cît de subiectivă este ea), a cîștigat în seriozitate, dar și în umor. După una mie emisiuni (cinci în fiecare săptămînă: asta face două sute de săptămîni, adică patru ani, în realitate, scăzînd vacanțele, cinci), este cel mai bun talk-show man pe care-l avem. Îi dorim să continue. Durata este un lucru esențial în mass-media, în presa scrisă. Cei mai celebri gazetari de t.v., radio sau din presă
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
-l avem. Îi dorim să continue. Durata este un lucru esențial în mass-media, în presa scrisă. Cei mai celebri gazetari de t.v., radio sau din presă și-au legat numele de o emisiune sau de o rubrică vreme de ani sau chiar de decenii. La noi, au rezistat puțini, mai ales la t.v. Ni se par extraordinare astăzi timpurile în care îi aveam, săptămînal, pe ecran, pe D. Tinu, O. Paler, C. T. Popescu, Florin Călinescu, Ion Cristoiu, Sorin Roșca
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
Mircea Morariu De origine latino-americană, stabilit la Las Vegas, deținător al unor importante premii de dramaturgie, Luis Alfaro intră în circuitul teatral românesc cu Drept ca o linie, scrisă în 1999 și declarată drept cea mai bună piesă a anului de prestigioase publicații precum Los Angeles Times sau Frontiers. A tradus-o cu un remarcabil simț al scenicități replicilor foarte tânarul regizor Radu Apostol care, de altminteri, i-a asigurat și o provocatoare punere în scenă la Teatrul "Maria Filotti
Debut pe o scenă românească by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14577_a_15902]
-
Elena Zottoviceanu Deschiderea stagiunii la Operă", chiar cuvintele acestea sugerează ceva sărbătoresc, freamătul evenimentului artistic și monden, un spectacol atrăgător pe scenă și în sală; dar anul acesta prima seară de operă a avut mai degrabă o atmosferă de austeritate: s-a cântat "Werther" de Jules Massenet (care nu s-a mai auzit la noi de multe decenii) prezentată sub formă de concert, fără magia spectacolului în fața
Atmosferă de austeritate by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14578_a_15903]
-
străine de sensibilitatea de astăzi, însă ele nu sînt deloc lipsite de virtuți literare și, în orice caz, întregesc fericit un portret al autoarei, socotită în mod curent drept o poetă a melancoliei, a urîtului, a pustiului. Prozele datează din anii '70 (una singură e din '81-'84) cînd Florența Albu scria o literatură confesivă, la limita dintre poezie și jurnal; în aceste pagini se pot regăsi atît suflul liric al poetei, cît și obiectivitatea, directețea, duritatea diaristei din Zidul martor
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
Pavel Șușară Anul acesta s-au împlinit patruzeci de ani de la dispariția lui Ion . în absența oricărui eveniment care să marcheze momentul și a oricărui semnal mediatic în măsură să-l semnaleze, readucerea pictorului în memoria noastră imediată nu se poate sprijini decît
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
Pavel Șușară Anul acesta s-au împlinit patruzeci de ani de la dispariția lui Ion . în absența oricărui eveniment care să marcheze momentul și a oricărui semnal mediatic în măsură să-l semnaleze, readucerea pictorului în memoria noastră imediată nu se poate sprijini decît tot pe o rememorare: anume pe invocarea
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
absența oricărui eveniment care să marcheze momentul și a oricărui semnal mediatic în măsură să-l semnaleze, readucerea pictorului în memoria noastră imediată nu se poate sprijini decît tot pe o rememorare: anume pe invocarea amplei expoziții de acum trei ani de la Muzeul Național de Artă. Dar și acea expoziție, în ciuda marilor sale calități discutate la momentul potrivit, avea un viciu. Unul aparent mărunt, dar, la o analiză mai amănunțită, hotărîtor pentru înțelegerea mesajului profund al picturii lui Țuculescu: absența datării
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
amănunțită, hotărîtor pentru înțelegerea mesajului profund al picturii lui Țuculescu: absența datării, adică suspendarea cronologiei. Or, pentru privitorul obișnuit, dar și pentru specialist, mult mai important decît tehnica, de altfel ușor de recunoscut, și decît coordonatele fizice ale tabloului este anul realizării, fie el și aproximativ. Reperul cronologic, în cazul unei expoziții de o asemenea anvergură, este un prim indicator de lectură și unul dintre factorii cei mai importanți în încercarea de a determina dinamica unei opere. Fie că această cronologie
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
ispitiți să-i atribuie mereu alte conținuturi. Am constatat eu însumi o astfel de schimbare. Acum trei decenii și jumătate, fostul nostru profesor de teoria literaturii de la Filologia bucureșteană, Silvian Iosifescu, publica o carte despre Literatura de frontieră. La finele anilor '60, frontiera literaturii se afla mult mai aproape decît astăzi de centrul cercului: altfel spus, literatura era un cerc cu o rază mult mai scurtă. La frontieră ori dincolo de ea roiau o mulțime de genuri și specii pe care astăzi
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
m-a anunțat că noua directoare a revistei e Carmen. Apoi, pe neprevenite - în contul unei vechi prietenii - zice: Ia vorbește cu ea!" Era Carmen Mihalache, cronicarul dramatic al revistei, pe care n-am mai văzut-o de vreo zece ani - poate mai bine - aceeași voce, același ton calm zîmbitor de camaraderie feminină din timpuri mai îndepărtate. Asta a fost pentru mine tranziția la Ateneu, cu Sergiu Adam pe post de maestru de ceremonii. Am o rubrică de sport la această
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
m-ar lega de Ateneu cîteva întîmplări din viață. Prima, poate cea mai importantă, s-a întîmplat în 1981. Ia nevastă-mea a doua repartiție, adică ne uitam amîndoi pe hartă unde s-o ia, doctoriță stagiară. Scosese în acel an Ministerul Sănătății la concurs niște locuri prin dispensare comunale, în toată țara, dar numai prin județele mai aproape de București nu. Cine a avut de-a face cu acel soi de repartiții își amintește că principiul de lucru era eliminarea treptată
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
șef de atunci al revistei Genoiu și, Carmen care m-a plimbat prin oraș, ajutîndu-mă să învăț Bacăul, cu acea grijă pe care numai femeile o pot avea. M-au invitat la zilele revistei prietenii mei de acolo. În fiecare an fac planuri cu Sergiu despre asta, și apare ba una, ba alta, de rămîne întîlniriea pentru anul următor. La fel s-a întîmplat și acum. (Să mă ierte cititorul că l-am făcut martorul nostalgiilor mele în acest microscop. Poate
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
Bacăul, cu acea grijă pe care numai femeile o pot avea. M-au invitat la zilele revistei prietenii mei de acolo. În fiecare an fac planuri cu Sergiu despre asta, și apare ba una, ba alta, de rămîne întîlniriea pentru anul următor. La fel s-a întîmplat și acum. (Să mă ierte cititorul că l-am făcut martorul nostalgiilor mele în acest microscop. Poate însă că unii dintre dvs veți recunoaște aici ceva din sentimentul straniu, amestec de ură tardivă și
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
carton. Da, da și paloarea aceea, eram destul de slab, de bolnăvicios..." - pag. 138. Autorul ne mai anunță că obișnuia să se joace în iarba din fața Televiziunii, cu antena, și visa inaccesibil la o dirigintă, pe care a căutat-o, peste ani, și a găsit-o. "Încă e frumoasă, încă e profesoară. Întoarcerea în timp, încă posibilă..." - pag. 157. La un moment dat, Răsvan Popescu se preface că ne dă cheia: "Jurnalul... O reglare de conturi cu mine însumi. Celelalte personaje sunt
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
liniște pentru Occident. E un târg în urma căruia Vestul primește asigurări că măcar în această parte a lumii va avea liniște. Iar după cum merg lucrurile, n-ar fi exclus ca noi să intrăm într-un N.A.T.O. care peste câțiva ani va arăta cu totul abracadabrant: dominat, la Vest, de Statele Unite, iar la Est de Rusia! Foarte bine, Occidentul nu se formalizează de felul în care arată, moralmente vorbind, România. însă există și un alt punct de vedere: dar dacă românii
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
splendida sa arhitectură barocă și churriguerescă - creații ale arhitectului spaniol José Benito Churriguera, ca Templul Valenciana sau Bazilica Nuestra Señora de Guanajuato - prin construcțiile sale neoclasice, ca Teatrul Juárez, dar și prin Festivalul Cervantino, care în luna octombrie a fiecărui an reunește artiști din toate colțurile lumii. Teatrul Principal găzduiește în 10, 11 și 12 octombrie primele trei reprezentații. Până atunci avem ocazia să ne familiarizăm cu atmosfera aparte, care degajă o anumită poezie și să încercăm să înțelegem sufletul viitorilor
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
Până atunci avem ocazia să ne familiarizăm cu atmosfera aparte, care degajă o anumită poezie și să încercăm să înțelegem sufletul viitorilor spectatori. O rețea de tunele ajută la fluidizarea traficului, mașinile numite invariabil "camiones" seamănă cu autobuzele noastre din anii '50, casele din centru, deși viu colorate sunt multe într-o stare de avansată degradare, oamenii beau sucuri și lapte din pungă, cu paiul, stau pe jos la taclale, la masă ești întrebat dacă te interesează "la lectura de tu
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
stabilit în Statele Unite a venit la Guanajuato: revedere emoționantă cu actorii, cu tehnicienii, cu piesa după mai bine de 17 luni; scenografa Elena Dmitrakova, venită și ea de departe, din St. Petersburg mai revăzuse Unchiul Vanea în urmă cu un an la Festivalul Uniunii Teatrelor de la Palermo. Regizorul și trupa sunt invitați apoi la o conferință de presă, Kordonsky mărturisește ziariștilor mexicani cât de fericită a fost întâlnirea cu Teatrul Bulandra, cu actorii săi profesioniști, cum l-au "citit" împreună pe
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
Mexicului. Tot aici, după triumful Republicii în 1867, s-a pus capăt celui de-al doilea Imperiu Mexican, prin împușcarea împăratului Maximilian de Austria. În prezent, centrul istoric al orașului, declarat patrimoniu al umanității, pune la dispoziție călătorului 460 de ani de istorie prin monumentele, templele și palatele sale, făcând din Queretaro unul dintre cele mai frumoase orașe coloniale ale țării. Oraș care în 2010 va găzdui Expoziția Universală. Casele sunt mai îngrijite ca în Guanajuato, se simte bunăstarea în mașini
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
mașini, în clădiri, în hainele oamenilor. În librării, descoperim cu emoție ultimul roman al scriitorului columbian Gabriel García Márquez: Vivir para contarla ("Să trăiești ca să-ți povestești viața"). Aflăm că s-a stabilit în Mexic, unde și locuiește de câțiva ani, că duce o viață discretă, că a plecat definitiv din Columbia, unde ar fi fost amenințat cu moartea. Teatrul care ne găzduiește singura reprezentație, pe 15 octombrie, se numește Teatro Mexicano del Seguro Social. Regăsim imaginea finală, cu chioșcul cald
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
celor trei culturi: un templu aztec (aztecii fondând orașul Mexico Tenochtitlan în 1325), o biserică catolică construită - cu piatra templului aztec - de cuceritorii spanioli în 1521 și edificiile moderne, ridicate în secolul nostru. Chiar în acest loc, în octombrie 1968, an al mișcărilor studențești, peste o mie de studenți au manifestat împotriva guvernului; au fost omorâți, a doua zi, piața era curățată, presa și televiziunea n-au pomenit nici un cuvânt despre incident și la puțin timp începeau Jocurile Olimpice, de parcă nimic nu
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
îngenuncheată de pseudo-modernizarea comunismului"", populată de indivizi care începeau să răzbată prin magma mentalităților, prin "fatalism, mită și înșelăciune", prin "cultura ca o ceapă" (mult comentatele "straturi fără sâmbure"), prin tiparele ortodoxiei - Kaplan o vede depășind impasul. Impresiile de la sfârșitul anului 1997 - față de o vizită anterioară - sunt optimiste, deși eclectice. De observat că dialoguri dintre cele mai relevante rămân totuși expediate la subsolul paginii, de pildă această excepțională remarcă a părintelui Iustin Marchiș, pe care Kaplan își sprijină de fapt analiza
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]