7,050 matches
-
păstrător al memoriei sale. Analogii semnificative pot fi sesizate între gesturile sale și cele - s-ar putea spune - monastice, de asemenea între poziționarea sa politică și cea a profetului veterotestamentar. Există însă o moda litate de a justifica teoretic aceste analogii și similitudini? Poate flaneurul să ilustreze conceptul de „teologie“, în maniera în care a fost acesta definit în capitolul 2? După cum am încercat să arăt, „teologia“ nu trimite, în cazul lui Benjamin, la o doctrină anume și nici la un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acesta din urmă se confruntă cu sine în momentul „judecății“ istorice. La fel, indecizia politică a flaneurului este, în negativitatea ei infinită, corespondentul „secularizat“ al teo crației radicale specifice iudaismului. În mod implicit, flaneurul devine, prin experiența sa, un profet. Analogia dintre flaneur și istoric („profetul care privește în urmă“, cum îl numește Benjamin) poate continua pe mai multe coordonate: colportajul despre care vorbeam mai sus își găsește un corespondent în gestul „citării“ și în tehnica montajului, pe care autorul lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
orașului, cu mulțimile sale și cu amprentele memoriei colective recunoscute în forma străzilor sau a clădirilor. Col portajul ca principiu al percepției flaneurului poate fi reluat ca principiu metodologic al descrierii structurii experienței sale. 3.2. Interpretări O serie de analogii pot să ofere o imagine mai clară a ex perienței flaneurului. Un exemplu este cel oferit de Michael Opitz, în Lesen und Flanieren. Über das Lesen von Stäten, vom Flanieren in Büchern. Autorul pune în paralel descrierea flaneurului cu teoria
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a suprafeței în caracterul ei de urmă aflată într-o rețea infinită de similarități și corespondențe: „er [Benjamin] im Flaneur einen sozialen Typ sah, den er für geeignet hielt, eine Stadt magisch zu lesen“. Inte resantă este, în continuarea acestei analogii, și o notație a lui Benjamin cu privire la actul lecturii și care o așază pe aceasta într-o corespondență vădită cu experiența flaneurului, aceea că o carte nouă se începe, cel mai bine, într-un loc străin: în tramvai, în compartimentul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
timp către o artă aflată concomitent cu civilizația care a produs-o la apogeul ei. Anumite noțiuni relevante în acest context, au avut sursa lor în ideea de istorie ca un proces ciclic, a înălțării și căderii culturilor, și în analogia dintre ciclurile de viață a organismelor și natura ciclică a artelor. [...] Dacă metaforele pesimiste ale momentului erau legate de ideile de declin și de decadență, trebuia să existe în paralel o dorință pentru o neîntinată, pură vârstă a artei"69
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru a o transpune fotografic, ci pentru a-i surprinde "secretul său creator și a-l aplica ornamentului existenței noastre". Exemplele sunt edificatoare, un vas de Tifanny la New York care a ieșit din ideea unei cochilii, un flacon realizat prin analogie cu o trompă, Gallé de la Nancy copiază o fiolă după florile plantelor exotice, orhidee sau chiar plante carnivore, pornind de la ideea că prima farfurie a fost o frunză și primul pahar o corolă, așa cum un fruct ne dă ideea primelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1905-1906) "care și prin alegerea imaginii amintește într-o măsură de simbolism, mai ales de cel nordic, dat fiind interesul pentru lumea maladiei și suferinței"298 și tabloul Copil bolnav (1896) al lui Munch. Pentru a releva sensul unei posibile analogii, autoportretele lui Luchian din perioada accentuării maladiei sale fac loc unei anxietăți și trăiri nevrotice decelabile în tablourile lui Munch. Spre deosebire de acesta, intensitatea se concentrează nu în figurile de spaimă, relevând contururi de tigvă ale trecătorilor sau în climaxul unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a sculptorilor români în Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă 304, pe o dublă filieră, cea a influenței rodiniene și cea a influenței scesioniste în opera acestora. Acest fapt nu exclude câtuși de puțin diversificarea afinităților și analogiilor posibile pornind de la modelele clasice sau sculptura impresionistă către arta modernă, prin simbolism și secesionism. Cu un ton sarcastic, nelipsit însă de observații judicioase, Francisc Șirato așeza noua generație de sculptori, "terorizată de vedenii convulsionate", sub semnul unei paternități rodiniene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
detașează, sporită paradoxal de chiar lumina sfințeniei, complicitate care ține de estetica decadentă a supralicitării tensiunii dintre contraste. Putem împinge mai departe această situare într-o lectură verticală a tabloului, prin împărțirea sa între cele două volete, urmărind o altă analogie. În iconologia tradițională, la picioarele crucii pe care este răstignit Mântuitorul apare un craniu, alegorie a vechiului om, încarnat în persoana lui Adam, pe care, prin sacrificiul său, Iisus îl eliberează. Inversând ordinea de lectură a voletelor, avem în persoana
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orfelinatele românești era arhicunoscută, dar nimeni nu explicase mecanismul din spatele acestei tragedii. Niciunul dintre autorii occidentali care au abordat tema asta n-a reușit să treacă de câteva clișee și locuri comune. Era un subiect care putea fi "vândut" prin analogie cu experiența nazistă: aceștia au avut un program de a crea o nouă generație de tineri, cu anumite caracteristici rasiale și ideologice. La noi, mulți dintre cei care au participat la Revoluția din '89 au fost crescuți și educați sub
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
al naturii [...] al cărui mecanism să fie comparabil cu mecanismul celui mai dezagreabil membru al celui mai demn de milă animal; și există incomparabil mai multă artă exprimată în structura labei câinilor decât în cea a vestitului clopot din Strasburg.“ Analogia dintre Dumnezeu și artizan, producătorul de artefacte, analogie care stă în centrul scrierilor de teologie naturală ale lui William Paley, ilustrează foarte bine acest gen de raționamente. În artefacte, de exemplu într un ceasornic, observa Paley în cartea sa Natural
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu mecanismul celui mai dezagreabil membru al celui mai demn de milă animal; și există incomparabil mai multă artă exprimată în structura labei câinilor decât în cea a vestitului clopot din Strasburg.“ Analogia dintre Dumnezeu și artizan, producătorul de artefacte, analogie care stă în centrul scrierilor de teologie naturală ale lui William Paley, ilustrează foarte bine acest gen de raționamente. În artefacte, de exemplu într un ceasornic, observa Paley în cartea sa Natural Theology, publicată în 1800, există un principiu al
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Augustin Pyrame de Candolle despre lupta indivizilor și a speciilor pentru resurse disponibile. Acestor observații le-a asociat pe cele privitoare la influența distrugătoare a colonizării asupra populațiilor indigene, cu deosebire pe cele privitoare la exterminarea indienilor din America de Sud. Tocmai analogia dintre competiția speciilor în natură și cea dintre oameni a reținut atenția spiritului lipsit de prejudecăți al lui Darwin. Preocupările sale de cercetător al naturii vii l-au pregătit să-l citească pe Malthus altfel decât îl citeau cei care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acceptau totuși că rase foarte diferite de porumbei sau câini derivă dintr-un strămoș comun, Darwin răspundea că ceea ce refuză ei „este însumarea în minte a micilor deosebiri acumulate în multe generații succesive“. De îndată ce acest obstacol mental a fost înlăturat, analogia dintre rezultatele acumulării în timp a efectelor selecției artificiale și a efectelor selecției care acționează în natură devine frapantă. Într adevăr, principiul divergenței caracterelor va atrage atenția celui care examinează sistematic practicile selecției artificiale. Dacă în multe generații la rând
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
crescători, urmărindu-se accentuarea acelorași caractere, atunci formele intermediare dintre rase vor dispărea. Reflecția lui Darwin a fost orientată astfel asupra modului cum acționează selecția în natură în producerea unor forme de viață diferite, pornind de la un strămoș comun, în analogie strânsă cu modul în care se realizează divergența caracterelor prin practicile selecției artificiale. Este adevărat că rase domestice foarte diferite din punctul de vedere al constituției și al comportării se încrucișează în stare domestică, spre deosebire de speciile în stare sălbatică. Și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
între aceste specii care nu se încrucișează nu există diferențe mai mari decât cele între rase domestice care se încrucișează. Dacă acceptăm însă presupunerea că încrucișarea unor rase diferite de animale domestice se datorează vicierii instinctelor în procesul domesticirii, atunci analogia între efectele în timp ale acțiunii selecției artificiale și ale celei naturale ne va apărea drept pe deplin convingătoare. Darwin a socotit plauzibil că varietățile în stare sălbatică, spre deosebire de varietățile în stare domestică, au devenit specii încetând să se încrucișeze
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Dincolo de aceste deosebiri, producerea unor varietăți și specii este, și într-un caz, și în celălalt, rezultatul acțiunii acelorași principii: variația spontană a caracterelor, selecția caracteristicilor utile sau adaptative și transmiterea lor urmașilor. Darwin a considerat pe bună dreptate că analogia dintre selecția naturală și selecția artificială constituie cea mai frumoasă parte a teoriei sale. În Originea speciilor, el afirma că cercetarea variațiilor în condițiile vieții domestice i-a oferit „cheia cea mai bună și cea mai sigură“ a explicației schimbării
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
treptat caracteristici cu valoare adaptativă sau folositoare oamenilor. Atenția acordată de Darwin selecției artificiale și utilizarea ei euristică în elaborarea principiului selecției naturale a conferit contururi clare viziunii sale gradualiste. Dacă utilizăm o terminologie consacrată ulterior, putem spune că această analogie a întărit convingerea lui că microevoluția - acumularea micilor variații adaptative - reprezintă cheia pentru înțelegerea macroevoluției, a apariției și dispariției speciilor. Darwin era, totodată, perfect conștient că acest mod de a privi lucrurile i-a fost inspirat de profunda sa familiarizare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
metalogicul. Obținem, astfel, un concept nou, îmbogățit și comprehensiv pe care îl denumesc ideologicul "bine temperat". Îmbogățit și comprehensiv, ideologicul "bine temperat" nu rămâne doar un concept rece și abstract. El se exprimă prin stări, atitudini și direcționează acțiuni. Prin analogie cu arta "clavecinului bine temperat", în care J.-S. Bach explora, pentru prima dată în istoria muzicii, întreaga gamă tonală și multitudinea intervalelor muzicale, ideologicul "bine temperat" avându-și baza în paralogic explorează, la rândul său, gama celorlalte ipostaze ale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
instituționalizarea partidelor și instituționalizarea sistemelor de partide, iar autorii par să cadă treptat de acord că una nu o implică în mod necesar pe cealaltă (Casal Bertoa 2007). În acest capitol mă voi referi în principal la instituționalizarea ideologică, prin analogie cu instituționalizarea partidelor, cu amendamentele prezentate mai sus, și nu voi încerca să fac inferențe cu privire la instituționalizarea sistemului de partide pe baza concluziilor acestei cercetări, chiar dacă și aceasta va fi inevitabil atinsă pe parcursul textului. Cu toate acestea, premisa pe care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe cont propriu sau în cadrul unor alianțe electorale. Pe baza acestui număr, voi calcula nivelul volatilității electorale pentru fiecare familie de partide de la o rundă de alegeri la următoarea. Volatilitatea electorală a unei familii ideologice este definită și calculată prin analogie cu definiția și formula oferite de Birch (2001). Vt = Ifi,t-fi,t-1I/Ifi,t+fi,t-1I (1) Vt = volatilitatea electorală a unei familii ideologice la momentul t (alegerile actuale), fi,t = procentajul de voturi obținute de familia ideologică i
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
își cunoaște mai bine propria ignoranța, cu atât va fi mai mare învățătură să" (1979, p. 9), Nicolaus Cusanus ajunge la concluzia că adevărul absolut nu poate fi aprehendat de intelectul uman. Formula "docta ignorantia" devine încă mai transparentă în analogia pe care teologul o trasează între punctele de maxim și de minim, acestea fiind, în esență, identice. Următorul citat se poate aplica și în cazul ideii de "coincidentia oppositorum": "Cantitatea maximă este infinit de mare, în timp ce cantitatea minimă este infinit
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poemului blakean Europe (1992, p. 85). 29 Una dintre trăsăturile caracteristice ale bardului este sagacitatea divină. Ca atare, el incarnează arhetipul înțeleptului, a cărui expresie este, printre altele, profetul. Toate aceste figuri pot fi reunite sub aceleași auspicii. Pentru o analogie interesantă, cf. Bodkin, 1951, pp. 125-135. 30 Un gest căruia iubitorii de poezie din România îi pot găsi un corespondent insolit în poezia lui Mihai Eminescu. 31 Astfel crede și M.H. Abrams (1973, p. 375). 32 Cu privire la caracterul secret al
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ei absolut. Totuși, trebuie precizat că echivalarea blakeană a poetului cu un arhitect nu este un trop original. Un autor medieval mai puțin cunoscut, Geoffrey de Vinsauf, în Poetria Nova, o lucrare compusă în secolul al XIII-lea, dezvoltă o analogie similară între artă construirii unei case și cea a scrierii unui poem. Pentru mai multe amănunte, cf. Preminger, Hardison, Jr., si Kerrane, 1974, pp. 388-389. 204 Trebuie avut în vedere faptul că, în Milton, Golgonooza este imaginata că înglobând întreaga
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Cadrul didactic poate contribui la prezentarea sarcinilor sub o formă cu un grad de dificultate aparent mai scăzut, pentru că se poate apela la cunoștințele, deprinderile și legăturile pe care elevul le are fundamentate din clasele anterioare. Imaginile concrete, lumea intuitivă, analogiile cu noțiunile și achizițiile precedente nu trebuie să lipsească și este chiar necesar ca ele să devină liantul pentru formarea gândirii matematice. Orice nouă cunoștință este în conexiune și interacțiune cu conținuturile însușite anterior și de cele mai multe ori apare și
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]