KorAP: Find »[drukola/base=antecedent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...110 111 112 ...387 >

9,656 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

-se o cefalosporină de a treia generație, cu preferință pentru cefotaxim i v. 2g x2/zi, deoarece nu are acțiune nefrotoxică. Se mai recomandă tratamentul cu amoxicilină - acid clavulanic sau ciprinol i.v. urmate de administrare orală. La pacienții cu antecedente de peritonită bacteriană spontană sau la cei cu proteine în ascită < 1 g/dl se recomandă profilaxia cu norfloxacin 400 mg/zi. Prognosticul pacienților cu peritonită bacteriană spontană este rezervat; 50% decedează la primul episod, 69% din ceilalți recidivează în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

ca argument suprem al performanței chirurgicale o anastomoză perfectă, dar bolnavul avea infarct subendocardic întins, cu sindrom de debit cardiac scăzut, necesitând suport inotrop și asistare mecanică a circulației, deși funcția ventriculară preoperatorie era bună și nu avea infarct în antecedente. O anastomoză perfectă nu absolvă chirurgul de responsabilitatea eșecului. ̨ n urma actului medical la care consimte în deplină cunoștință, bolnavul se așteaptă la prelungirea supraviețuirii și îmbunătățirea calității vieții. Din acest motiv, anestezia, circulația extracorporeală, procedeul operator și terapia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a acesteia, mărimea ariei de miocard aflat la risc, complexitatea leziunilor coronariene, prezența bolii multivasculare, absența colateralelor (21, 22, 23, 24) și nu în ultimul rând starea clinică a pacientului care poate influența evoluția perioperatorie (vârsta avansată, infarcte miocardice în antecedente, disfuncția de ventricul stâng) (21, 22). O considerare specială se impune atunci când există un risc mare de ocluzie acută a unui vas coronarian după PTCA comparativ cu instalarea ocluziei acute. Aici cardiologul intervenționist trebuie să dea dovadă de mult discernământ

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
când se impune extragerea unui corp străin intracoronarian ce pune în pericol viața bolnavului (fragment de ghid metalic, stent neexpandat sau greșit poziționat la nivelul unei bifurcații importante left main). Indicațiile BAC la bolnavii cu revascularizare chirurgicală a miocardului în antecedente A doua intervenție de by-pass aortocoronarian la bolnavii cu revascularizare chirurgicală a miocardului în antecedente este rezervată în general situațiilor de angină invalidantă sau cazurilor pentru care există suficiente date care să ateste existența unor zone miocardice aflate la risc

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de ghid metalic, stent neexpandat sau greșit poziționat la nivelul unei bifurcații importante left main). Indicațiile BAC la bolnavii cu revascularizare chirurgicală a miocardului în antecedente A doua intervenție de by-pass aortocoronarian la bolnavii cu revascularizare chirurgicală a miocardului în antecedente este rezervată în general situațiilor de angină invalidantă sau cazurilor pentru care există suficiente date care să ateste existența unor zone miocardice aflate la risc suficient de mare încât să pună în pericol viața pacientului. Indicații: Clasa I Angină invalidantă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
majori de risc pentru boala coronariană: dislipidemia (2, 3, 4, 5), hipertensiunea arterială (6), fumatul (7, 8, 9, 10, 11) și diabetul zaharat (12, 13, 14). Pe lângă aceștia se mai adaugă lipsa activității fizice (15, 16, 17), obezitatea (18, 19), antecedentele familiale de boală cardiacă ischemică (20, 21), vârsta, sexul, homocisteinemia (22, 23), consumul de alcool (24), stresul, tipul A de personalitate (25, 26, 27, 28), factori ce intervin în hemostază fibrinogen (29), factorul VII (29), activitatea fibrinolitică (30), inhibitorul 1

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, precum și prin accelerarea degenerării ateromatoase a grafturilor venoase. Factori de risc pentru reintervenție după BAC Reintervenția

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Infecții profunde ale plăgilor Includ mediastinita acută cu dehiscență sternală și osteomielita sternului. Incidența lor variază între 0,4%-5% (18). Factori de risc asociați cu apariția acestor complicații extrem de severe au fost considerați obezitatea, operațiile pe cord deschis în antecedente, folosirea ambelor artere mamare interne, durata și complexitatea intervenției chirurgicale și prezența diabetului zaharat. Obezitatea pare să se coreleze strâns cu mediastinita după operația de by-pass aortocoronarian (19, 20, 21). Mecanismul prin care obezitatea conduce la acest tip de complicație

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
plăgilor. Din acest motiv, respectarea cu strictețe a unui protocol având drept scop menținerea glicemiei sub 200 mg/dL prin administrarea continuă intravenoasă a insulinei s-a dovedit a reduce semnificativ incidența mediastinitei la bolnavii diabetici (23, 24). Existența în antecedente a intervențiilor chirurgicale pe cord deschis este un alt factor asociat cu dezvoltarea mediastinitei (20, 21, 25). Explicațiile pentru această asociere includ disecția laborioasă, durata prelungită a by-pass-ului cardiopulmonar, sângerarea și necesitatea pentru transfuzii. Volumul mare de sânge transfuzat se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
produșilor de sânge (51). Cu toate acestea, există o serie de factori de risc care predispun pacienții la transfuzie după revascularizarea chirurgicală a miocardului: vârsta avansată, anemia, terapia cu aspirină preoperator, durata circulației extracorporeale, terapia trombofibrinolitică recentă, by-pass-ul aortocoronarian în antecedente, diferențe în protocoalele de administrare a heparinei și protaminei (52, 53, 54, 55, 56, 57). Aspirina, frecvent întâlnită în medicația bolnavilor coronarieni, inhibă agregarea plachetară și crește sângerarea postoperatorie (58). Administrată preoperator, se asociază cu un risc crescut pentru transfuzie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Aprotinina (inhibitor de protează serică cu activitate antifibrinolitică) scade semnificativ sângerarea postoperatorie și necesarul de sânge transfuzat după by-pass-ul aortocoronarian la bolnavii la care nu s-a întrerupt aspirina și în mod particular în cazul pacienților cu by-pass aortocoronarian în antecedente (61, 62). Contrar unor opinii, se pare că aprotinina nu scade patența pe termen scurt a grafturilor (63, 64). Alte droguri cu activitate antifibrinolitică folosite sunt acidul ε-amino-caproic și acidul tranexamic, ambele eficiente în reducerea sângerării postoperatorii după revascularizarea chirurgicală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
înaintată s-a dovedit a fi cel mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt confirmat și de alte două studii recente (73, 74). Alți factori de risc pentru acest tip de tulburare de ritm supraventriculară sunt antecedentele de insuficiență cardiacă congestivă, fibrilația atrială preoperatorie și BPOC (78, 79, 80). Variabilele chirurgicale incriminate ca fiind asociate cu o incidență crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vasculare cerebrale după revascularizarea chirurgicală a miocardului incidența este de 1%-3% (101, 102). Într-o analiză multivariată au fost identificați doar doi factori predictivi pentru accidentul vascular cerebral post by-pass aortocoronarian: accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor în antecedente și fibrilația atrială postoperatorie (103). Se pare că riscul de accident vascular cerebral embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la începutul episodului de fibrilație atrială (104). Din acest motiv, pacienții cu fibrilație atrială post by-pass aortocoronarian

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
masajului cardiac extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
volemiei (presarcina), scăderea postsarcinii și creșterea contractilității. Suportul mecanic circulator crește semnificativ rata de supraviețuire a acestor bolnavi. Hipertensiunea arterială postoperatorie Hipertensiunea arterială se întâlnește în perioada postoperatorie de obicei la pacienții fără disfuncție preoperatorie a ventriculului stâng sau cu antecedente de HTA. Aceasta nu înseamnă că există bolnavi fără risc de apariție a HTA după revascularizarea chirurgicală a miocardului. Principala caracteristică a hipertensiunii arteriale postoperatorii o constituie vasoconstricția arteriolară, asociată cu diferite grade de hipovolemie intravasculară. Printre factorii incriminați în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
perioada postoperatorie (139), iar supraviețuitorii au o durată de spitalizare de două ori mai lungă. Au fost descriși o serie de factori predictivi dintre care unii se asociază puternic (ateromatoza aortei ascendente și a arcului aortic, accident vascular cerebral în antecedente, hipertensiunea arterială, diabet, folosirea balonului de contrapulsație intraaortică, angina instabilă, vârsta avansată), iar alții în mică măsură (hipotensiunea perioperatorie, ventarea ventriculului stâng) cu tipul I de deficit neurologic (140, 141). Este cunoscut faptul că pacienții cu infarct miocardic recent, localizat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care persistă anomaliile de motilitate ale peretelui anterior după intervenția chirurgicală li se vor administra anticoagulante pe o perioadă de șase luni deoarece s-a constatat că după două luni de tratament pot reapărea semne de tromboză intraventriculară. Prezența în antecedentele recente ale bolnavului a unui accident vascular cerebral care s-a dovedit a fi hemoragic în urma examinării prin tomografie computerizată impune amânarea intervenției chirurgicale cu cel puțin o lună dacă simptomatologia bolnavului permite acest lucru. Atitudinea este perfect justificată deoarece

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a stenozelor carotidiene cu leziunea de left main pledează însă pentru investigarea pacienților cu stenoza trunchiului de arteră coronară stângă indiferent de vârstă în vederea depistării prezenței leziunilor carotidiene. Același lucru este valabil și pentru bolnavii cu atac ischemic tranzitor în antecedente. Mai mult decât atât, bolnavii cu simptomatologie caracteristică insuficienței circulatorii vertebrobazilare este bine să fie investigați folosind rezonanța megnetică nucleară cu substanță de contrast. Factori predictivi pentru tipul II de deficit neurologic includ alcoolismul cronic, fibrilația atrială, hipertensiunea arterială, by-pass-ul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
decât atât, bolnavii cu simptomatologie caracteristică insuficienței circulatorii vertebrobazilare este bine să fie investigați folosind rezonanța megnetică nucleară cu substanță de contrast. Factori predictivi pentru tipul II de deficit neurologic includ alcoolismul cronic, fibrilația atrială, hipertensiunea arterială, by-pass-ul aortocoronarian în antecedente, boala vasculară periferică, insuficiența cardiacă (140, 141). Modificările de tip encefalopatic par a fi datorate schimbărilor survenite la nivelul microcirculației cerebrale apărute, cel mai probabil, după perioade de hipotensiune sau perfuzie inadecvată. Funcția neurocognitivă este frecvent afectată preoperator la bolnavii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la această categorie de bolnavi este recomandată luarea în considerare a altor opțiuni terapeutice pentru boala coronariană. Factorii de risc preoperatori (227, 228, 229) pentru disfuncția renală postoperatorie includ vârsta avansată, insuficiența cardiacă congestivă moderată sau severă, by-pass aortocoronarian în antecedente, diabet zaharat tip I, afectare renală preexistentă (creatinină serică 1,4-2,0 mg/dL). Insuficiența renală acută se caracterizează prin oligurie (volum urinar < 400 ml/zi), creșterea creatininei serice > 5 mg%, rata de filtrare glomerulară < 30 ml/min/mp sau

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mari baze de date cuprinzând peste 172.000 pacienți la care s-a practicat revascularizare chirurgicală a miocardului (241) a identificat o serie de șapte variabile predictive în ceea ce privește mortalitatea postoperatorie: operația în condiții de urgență, vârsta, sexul, by-pass aortocoronarian în antecedente, fracția de ejecție a ventriculului stâng, leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian în antecedente s-au dovedit a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mortalitatea postoperatorie: operația în condiții de urgență, vârsta, sexul, by-pass aortocoronarian în antecedente, fracția de ejecție a ventriculului stâng, leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian în antecedente s-au dovedit a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană au avut puterea predictivă cea mai mică. În mică măsură mortalitatea a fost influențată de alte variabile cum ar fi PTCA în cursul internării (anterior

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și 2,0). Ca explicații au fost avansate suprafața corporală mică (245), diametrul mic al arterelor coronare (246), vârsta avansată și gravitatea comorbidităților întâlnite la femei (247). Cu toate acestea, rezultatele pe termen lung sunt favorabile (248). Chirurgia coronariană în antecedente este considerată a fi un factor de risc pentru deces după o nouă intervenție de revascularizare miocardică (riscul relativ 3,0) (249). Riscul crește suplimentar dacă următoarea operație de by-pass aortocoronarian are loc la mai puțin de un an de la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
intervenția chirurgicală are loc după 3-42 zile de la infarctul miocardic sau chiar la 2%-3% când by-pass-ul aortocoronarian se realizează după un interval și mai mare de timp, ajungând să fie comparabilă cu mortalitatea la pacienții fără infarct miocardic în antecedente (12). By-pass-ul aortocoronarian ca primă intenție de revascularizare miocardică la un bolnav cu infarct miocardic acut nu se justifică în condițiile terapiei trombofibrinolitice și a metodelor perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale. Revascularizarea chirurgicală a miocardului va fi luată în considerare la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
revascularizării arteriale totale, abordul cu metode moderne al leziunilor grafturilor venoase (stent autoexpandabil cu teflon, reducerea hiperplaziei intimale și ameliorarea vascularizării peretelui venos prin folosirea noilor tipuri de stent nonrestrictive, porous external stent) (44). La bolnavii cu by-pass aortocoronarian în antecedente, la care s-a utilizat drept conduct vena safenă internă și la care s-au detectat stenoze semnificative la nivelul graftului venos, plasarea unui stent la acest nivel este asociată cu o eliberare mai mare de CPK și cu o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]