11,096 matches
-
al Uniunii Tineretului Comunist (1973) și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1973, 1978). Adept în anii ’70 al ideii că integrarea culturii române în cultura universală a fost un proces firesc, realizat fără pierderea trăsăturilor definitorii, naționale, de multe ori anticipând momente creative importante, U. s-a numărat - alături de Dan Zamfirescu, Paul Anghel și de grupul din jurul revistei „Săptămâna”, condusă de Eugen Barbu - printre promotorii și susținătorii activi ai protocronismului autohton, transformat în teză ideologică. U. este un critic literar care
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
importante (un timp a lucrat și în Institutul de Istorie a Partidului). Un moment decisiv în cariera sa va fi participarea, în 1955, la excluderea lui Alexandru Jar din Partidul Muncitoresc Român și la sancționarea altor scriitori, împrejurări ce vor anticipa propria prăbușire: la Congresul Scriitorilor din iunie 1956 va cădea în dizgrație, fiind considerat nu doar un autor fără talent, ci și, mult mai grav, vinovat de absența totală de veridicitate a mediilor evocate, de sabotarea criteriilor realismului socialist. Debutează
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
pot fi câteodată neobișnuite. Astfel, în alt roman, Omul muntelui (tipărit în foileton la „Românul”, în 1857, apoi în volum sub semnătura Doamna L.), rod al colaborării cu scriitoarea Marie Boucher, poate fi descoperită o anume finețe a notației psihologice, anticipând - cum apreciază Nicolae Manolescu - stilul analitic prezent în scrierile de gen românești abia la sfârșit de secol. Cu Marie Boucher a mai scris nuvela Amelie Stefanesco („Zimbrul și Vulturul”, 1858) și microromanul Les Sept montagnes (histoire moldave), imprimat la Paris
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
procedeele realismului, între acestea descrierea detaliului și efectele de atmosferă pentru susținerea credibilului. Dintre povestiri, Neobișnuita călătorie a unui om însemnat, Portretul tinerei fete și Zile din viața unui „virtuoz” interesează îndeosebi prin relaționarea simbolurilor în configurarea unui protagonist care anticipează personajul central din romanul În căutarea miresei pierdute (1995), în vreme ce După-amiază dansantă sau La capătâiul copilei bolnave sunt exerciții de realizare a atmosferei. Provenind din redimensionarea epicii desfășurate în Zile din viața unui „virtuoz”, microromanul Strania pățanie a unui virtuoz
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
și dintr-o lume în alta, având „probleme” și în cotidian, și în imaginar, cu personaje care nu mor pur și simplu, ci dispar de cele mai multe ori. Rug și flacără (1977), într-o oarecare măsură singura excepție de la genul mitic-parabolic anticipat în nuvele și povestiri, este cel mai apropiat de romanul realist-istoric, dar permițându-și evadări utopice. Interpretând liber biografia revoluționarului pașoptist Alexandru Bujor (devenit aici Alexandru Bota), autorul urmărește cronologic evenimente cunoscute, fantazând însă pe marginea lor, ca în pasajul
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
Simbolul”, autorul plătea, pe urmele lui Albert Samain, Al. T. Stamatiad și Ion Minulescu, un tribut adolescentin recuzitei poetice simboliste, populată de „galere roze-n drum către Cythera”, „palizi matrozi” și „fantastici albatrozi”. Scrisă după numai un an, poezia Tuzla anticipează, în juxtapuneri sincopate și eliptice, o discontinuitate simptomatică pentru devenirea excentrică a omului modern: „Val pal, stâncile arse, / albastrul sat într-un inel de var. / Femeile țărmului au obraz de mărgean / și se vând pe stras și suliman”. Începând cu
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
și opera (1936), în care expune aserțiunile tradiționale privind evoluția moralistului de la stoicism la scepticism și de aici la epicureism, fiind printre primii exegeți europeni care explică sistemul gândirii montaigniene ca rezultat al acțiunii simultane a diferitelor idei. Concluziile le anticipează cu peste un deceniu pe cele ale lui Hugo Friedrich. Sublinierea valorilor morale întemeiate de Eseuri constituie principala contribuție a interpretării românești. Publicat din inițiativa lui C. Rădulescu-Motru, primul volum din Istoria filosofiei moderne (1937), cuprinzând secolele dintre Renaștere și
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
surprinde cu accente dramatice starea dezastruoasă a refugiaților și ostilitatea localnicilor față de pribegii aidoma lăcustelor. Ulterior luptele pentru domnie între Alexandru Suțu și Constantin Ipsilanti se duc la Constantinopol și prin intermediul diplomaților marilor puteri, prinse într-un conflict care îl anticipează pe cel beligerant. Din 1806 țara se transformă în teatru de luptă și furnizoare pentru oștile străine, încleștate în războiul ruso-turc, câștigat de Rusia în 1812, prin izbânzile unor comandanți ca bătrânul feldmareșal Prozorovski, generalii Bagration, Kamenski și Kutuzov, sugestiv
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
rezultatul scontat, mesajele directe pot favoriza apariția și dezvoltarea conflictelor, a schimburilor negative. Diversele aspecte ale comunicării se pot întări reciproc sau se pot opune unul altuia. Dacă verbalul și paraverbalul se desfășoară întotdeauna simultan, comunicarea nonverbală poate să le anticipeze și să le succeadă, să fie simultană sau să compenseze lipsa lor. Comunicative pot fi și spațiul pe care-l ocupăm distanțele la care ne plasăm față de interlocutor sau relațiile pe care le stabilim cu cei din jur. Funcțiile mai
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
din romanul Comăneștenilor: Alecu Zăgănescu, naiv, „milos până la risipă”, e înrudit nu numai cu Dinu Murguleț, ci și cu viitorul Pană Trăznea Sfântul al lui I. Al. Brătescu-Voinești; un dregător cu vederi generoase se confruntă cu un ciocoi nemernic, figură anticipându-l pe Tănase Scatiu. Locotenentul Sterie și mai ales Frica dobândesc relief prin ponderea crescută a elementului psihologic. Personajul central din Frica (replică, în intenție, la O făclie de Paște de I. L. Caragiale), un ofițer participant la Războiul pentru Independență
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
din aceea nordică -, amândoi se racordează la alte modele culturale decât acela presupus de francofonia tradițională a culturii române; apoi, ambii autori oferă o alternativă la structura metaforică a neomodernismului românesc, una care, acreditând prozaismul și discreditând metafizicul, ajunge să anticipeze, prin ironie, teatralitate și livresc, experiența creatoare a generației ’80; în fine, cei doi sunt preocupați în egală măsură de regăsirea „timpului pierdut” și de rătăcirea pe coridoarele obscure ale memoriei. Diferențele sunt însă la fel de semnificative: dacă la Mircea Ivănescu
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
cu pământ suficient pentru nevoile existenței și țărani înstăriți sau burghezia sătească (Costea, Larionescu, Tănăsescu, 1996, p. 341); cea mai interesantă contribuție teoretică a autorului neoiobăgiei, pusă în evidență de Ilie Bădescu, are în vedere stilul său de argumentare neoevoluționist, anticipând teoria lui E. Service a „efectului de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Gherea relaționează structura socială neoiobagă cu decalajul dintre stadiul de dezvoltare a societăți românești rămase în urmă și epoca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale. Diferența de răspuns se datorează formulării diferite a întrebărilor. Prima întrebare punea ajutorul acordat șomerilor pe același plan cu suportul financiar pentru servicii universale precum sănătatea și educația, care se bucură, evident, de mai mult suport din partea populației, așa cum anticipam anterior. A doua întrebare „îl forțează” pe respondent să aleagă dintre o serie de categorii sociale pe cei care necesită neapărat suport. În acest caz, nu mai este vorba despre combinarea sprijinului pentru șomeri cu niște beneficii universale, ci cu ajutorul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de menținere a coeziunii grupurilor (bonding social capital), care în absența celui de legătură se manifestă drept capital social de separare, cu efecte negative asupra dezvoltării globale. Influența asupra dezvoltării sociale și sărăciei Legătura dintre capital social și dezvoltare este anticipată de studiul extrem de influent al lui Banfield (1958) asupra satului Montegrano din sudul Italiei. Banfield a explicat dezvoltarea redusă a satului prin capacitatea redusă a comunității locale de a se organiza pentru producerea bunurilor publice. Explicația este clădită în jurul a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fi studiat. Elevii trebuie să stabilească, în perechi, legătura dintre termeni. Această tehnică activă de învățare are rolul de: -a focaliza atenția și interesul elevilor asupra unor termeni cu rol esențial în integrarea textului; -a-i determina pe elevi să anticipeze legătura posibilă dintre termenii dați, solicitandu-le gândirea și imaginația. Predarea reciprocă: elevii sunt puși să joace rolul de profesori. Când elevii predau colegilor, ei își exersează și iși dezvolta modul propriu de aranjare a strategiilor de predare. Predarea reciprocă
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
a se ajută unul pe altul și de a se baza unul pe celălalt oferind prime sau alte compensații mai mult pentru rezultatele colective decât pentru cele individuale. Acționați, nu vă mulțumiți doar să reacționați. Coeficientul emoțional va ajuta să anticipați probleme de ordin intern sau extern și să aplanați conflictele încă din fașa. Trebuie să vă dedicați timpul găsirii de idei inovatoare și nu cârpirii celor existente. Aveți încredere în intuiție. Intuiția de moment este produsul informațiilor emoționale adunate și
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
sancționate; În cursul procesului de Învățare diferențiată, oamenii pot selecta pattern-urile comportamentale optime. Teoria Învățării sociale diferă de behaviorismul pur, prin importanța pe care o acordă proceselor cognitive. Deoarece oamenii Își pot reprezenta mintal situațiile, ei sunt capabili să anticipeze consecințele propriilor acțiuni și să-și modeleze comportamentul În mod corespunzător. Mai mult, teoria Învățării sociale diferă de behaviorismul pur datorită accentului pe care Îl pune pe Învățarea indirectă (sau Învățarea vicariantă). Multe dintre pattern-urile comportamentale se Învață prin
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
au relevat rolul major al reprezentării În comportamentul uman, fiind o călăuză mai fidelă a relațiilor omului cu mediul său existențial. Ca element fundamental și comprehensiv al vieții mintale, reprezentarea evocă legătura existenței cu esența sa, precum și capacitatea de a anticipa consecințele comportamentului (una din cele mai specifice trăsături ale reprezentării) care a desprins omul de lumea animală. Numai omul ce are reprezentări anticipează. Astfel, reprezentarea se manifestă și În condiții deviante, pentru că numai omul acționează premeditat. Reprezentarea este deci modul
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
fundamental și comprehensiv al vieții mintale, reprezentarea evocă legătura existenței cu esența sa, precum și capacitatea de a anticipa consecințele comportamentului (una din cele mai specifice trăsături ale reprezentării) care a desprins omul de lumea animală. Numai omul ce are reprezentări anticipează. Astfel, reprezentarea se manifestă și În condiții deviante, pentru că numai omul acționează premeditat. Reprezentarea este deci modul cuprinzător de organizare al cunoașterii unui act social, atât În amonte (prin anticipare) cât și În aval (prin justificare), această simultanietate având rol
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
vârstei mintale de 7 - 9 ani). Subiecții din această categorie sunt capabili de achiziții școlare corespunzătoare vârstei lor mintale și pot ajunge la un grad de autonomie socială, însă fără posibilitatea asumării totale a responsabilității conduitei lor, fiind incapabili să anticipeze urmările și implicațiile acestora (Cozma, 2000). Această categorie de subiecți evidențiază următoarele caracteristici definitorii: Majoritatea subiecților prezintă tulburări ale psihomotricității, în special cei care suferă de leziuni la nivel cerebral, evidențiate viteza și precizia mai scăzută a mișcărilor (în special
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
accent mai deosebit pe încrederea în sine. În societatea modernă se resimte din ce in ce mai multe necesitatea că procesul de predate-invatare să ajute la formarea judecății individuale și a simțului responsabilității fiecărui individ, astfel încât să le permită elevilor dezvoltatea capacităților de a anticipa schimbările din jur și de a se adoptă la ele. Atuul principal al profesorilor îl constituie exemplul pe care îl dau, curiozitatea, spiritul dechis și tolerant, disponibilitatea de a accepta că afirmațiile lor să fie puse la îndoială și tăria
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
de probleme de ordin comunicațional, de lipsa mijloacelor materiale și de ostilitatea băștinașilor; etnicii care se confruntă cu problema integrării sociale din partea lor, și a discriminării rasiale din partea majoritarilor; indivizii normali dar cu inteligența redusă, nu au capacitatea de a anticipa rezultatele acțiunilor lor în raport cu influențele mediului; indivizii temporar deprimați la care prezența scopului în plan mental este redusă datorită lipsei de voință și a sentimentului de inferioritate; Îmbinând criteriul gradului de responsabilitate a victimei în comiterea infracțiunii cu cel al
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
3. Conștientul, inconștientul și stilul victimal Conștientul victimal. Acțiunea-inacțiunea victimei, rezultat al raportului dintre instinct și inteligență, prezintă caracteristici diferențiate de la individ la individ, aflate într-o structură unitară, generalizatoare. În esența comportamentală victimală se constată încercarea victimei de a anticipa rezultatul acțiunii agresionale a infractorului. Inconștientul victimal. Fixat în ereditate, inconștientul comportamental stabilește forma concretă de asimilare și de integrare a individului în mediul social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
perspectivă estetică, subliniază convergența deosebirilor față de modelul inițial, modificările produse prin îmbogățirea sau reducția semnificațiilor. O notabilă schimbare a abordării atestă studiul Trei poeți preeminescieni, deși finalitatea investigării rămâne aceeași. Îngustând aria comparatistă în favoarea expunerii istorico-literare, T. analizează ipostazele care anticipă poetica începuturilor eminesciene, autorii avuți în vedere fiind Cezar Bolliac, Ioan Catina și Al. Sihleanu. În reveria în stil bachelardian Eminescu. Poezia elementelor, interpretarea, îndeosebi a postumelor de tinerețe, demontează simbolurile și redefinește elementele primordiale din care s-au înălțat
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
ruinarea sa și înlocuirea cu numeroase curricula postmoderne. Dar și acestea se dovedesc mult prea extravagante pentru a nu stârni noi suspiciuni. Mai ales tendința gândirii postmoderne de a înlocui obiectivitatea cu subiectivismul și raționalitatea cu iraționalismul generează spaime. Astfel încât anticipăm că doar sinteze îndrăznețe, „ultramoderne” vor putea conduce la apariția de curricula polivalente, pentru formarea lui multidimensional man, a „omului total”... În paginile care urmează vom urmări această devenire descriind curricula implicite, curricula clasice, curricula moderne și curricula postmoderne. Apoi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]