9,542 matches
-
apuc de călcat. Nu-mi displace să le calc. Simt chiar o plăcere nebună în a netezi toate cutele... și mă și pricep. Normal că la început eram jalnic, făceam cute și acolo unde nu erau. După o lună de antrenament, am învățat să fac treabă bună. Deci, duminica este ziua mea de spălat și de călcat. Azi n-am apucat. Păcat! Ar fi fost o zi bună pentru uscat rufe. Nu-i nimic, o să mă scol mâine dimineață devreme. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ales un tac, și-a scos o agrafă din geantă și și-a prins părul într-o parte ca să nu o deranjeze la joc. Am jucat două partide. Hatsumi era într-adevăr foarte bună, dar pe mine, pe lângă lipsa de antrenament, m-a încurcat și bandajul de la mână, așa că am mâncat o bătaie zdravănă. Ești nemaipomenită! am exclamat eu, admirativ. Aparențele pot fi înșelătoare, nu? spuse ea, zâmbind, în timp ce-și alegea cu grijă poziția pentru lovirea mingii. Cine te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
aș vrea să stau pe capul tău, știi, să-ți suflu-n ceafă, Îi spuse taică-său. Dar dacă vrei, pot să-ți fac un set de exerciții legate de lucruri pe care le știm amîndoi. Ar fi bune ca antrenament. Cred că mă descurc bine. Atunci nu-mi arăta decît cînd o să vrei. Ți-a plăcut Far Away and Long Ago? — Da, foarte mult. — Uite la ce fel de exerciții mă gîndeam: mergem amîndoi În piață sau la o luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
povestirea aia și cu scrisul băiatului. Cu tot talentul incredibil pe care-l avea, băiatul n-ajunsese să tragă așa cum trăgea de capul lui, fărĂ să fie Învățat și disciplinat. Acum părea că uitase cu totul de cum stă treaba cu antrenamentul. Uitase cum, atunci cînd nu nimerea vreo pasăre, taică-său Îi scotea cămașa și Îi arăta vînĂtaia de pe braț care demonstra că nu-și fixase bine patul puștii. Reparase asta obligîndu-l să se uite mereu În spate, să vadă dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de-a patra coaste. Medalie de argint. În ’43... să zicem că am ales să fiu de partea celor Învinși și am pierdut tot, afară de onoare. Am avut curajul să o iau din nou de la capăt. Legiunea străină. Câmp de antrenament. În ’46 sergent, În ’58, colonel, cu Massu. Evident, aleg tot partea celui care pierde. Prin venirea la putere a funestului de Gaulle, m-am retras și m-am dus să locuiesc În Franța. Îmi făcusem cunoștințe bune la Alger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
profesorului evoluționist, în care acesta susținea că îl implorase pe Leo să-l ia și pe el o dată la sala de sport. Deși Leo nu pomenește de o asemenea escapadă (nevrând probabil să stârnească suspiciunile Sabinei), sorbonardul descrie cu minuțiozitate antrenamentul respectiv. Beligrad mai susținea în mesaj că își dorise să meargă la sală doar pentru a vedea pe viu modificările masei musculare pe parcursul unui antrenament, în niciun caz din alte considerente. Antrenamentul era descris de Abis-Uican la modul oarecum liric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pomenește de o asemenea escapadă (nevrând probabil să stârnească suspiciunile Sabinei), sorbonardul descrie cu minuțiozitate antrenamentul respectiv. Beligrad mai susținea în mesaj că își dorise să meargă la sală doar pentru a vedea pe viu modificările masei musculare pe parcursul unui antrenament, în niciun caz din alte considerente. Antrenamentul era descris de Abis-Uican la modul oarecum liric, subiectiv: Intră în vestiar, izbește tenișii de perete. Înjură și se lățește pe banca de lemn cu urme de tălpi. Baang! un picior în ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să stârnească suspiciunile Sabinei), sorbonardul descrie cu minuțiozitate antrenamentul respectiv. Beligrad mai susținea în mesaj că își dorise să meargă la sală doar pentru a vedea pe viu modificările masei musculare pe parcursul unui antrenament, în niciun caz din alte considerente. Antrenamentul era descris de Abis-Uican la modul oarecum liric, subiectiv: Intră în vestiar, izbește tenișii de perete. Înjură și se lățește pe banca de lemn cu urme de tălpi. Baang! un picior în ușa batantă care sare în zid. O bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se uita pe fereastră. Într-un asemenea moment într-o zi o zărește pe Teofana îmbrăcată sportiv îndepărtându-se spre parcul din apropiere, în pas alergător. O mai văzuse el antrenându-se și altă dată. Se gândește că un asemenea antrenament i-ar prinde bine și lui. Se echipează și fuga spre parc. Zărind-o pe Teofana, o strigă: — Teofana, Teofana, stai puțin! Teofana se oprește din alergat și văzându-l este surprinsă. — Ce cauți, Cezar, la ora asta aici? — Am
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pentru sesiunea de examene, dar tot mai dădeau o fugă în parc să se întâlnească. În una din zile, au zăbovit mai mult. Era cald și bine și atmosfera era încărcată de parfumul florilor de trandafir. Pe primul loc fiind antrenamentul, au început să alerge pe aleile mai lăturalnice. Cum le era în fire, dintr-o mică neînțelegere, s-au luat la harță. Cezar îi luase o bentiță de pe cap care-i ținea strâns părul. — Dă-mi bentița, Cezar, că-mi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
parc până seara tîrziu, făcându-și planuri de viitor. La plecare, Cezar i-a propus. — Teofana, nu prea mai ești ahtiată după sport cum te știam înainte. Nu prea mai am timp, dragă Cezar. — Nu vrei să începi de mâine antrenamentul? — Etse o idee bună. La mine va fi mai dificil că trebuie să mă programez în funcție de orele de activitate. — Eu mă programez după tine. Ți-amintești cum tu te-ai programat după mine în facultate? — Cum nu? Că nu mai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
este vorba să plecăm iar în turneu și-atunci fertig. — Să pleci din oraș? — Cum crezi? Și eu, și nunta? — Nu plec definitiv. — Teofana! Teofana! Cu tot programul încărcat în ultimul timp al Teofanei, tot se întâlneau în parc pentru antrenament, pe care-l mai neglijau în favoarea discuțiilor, a vorbelor frumoase, a alintărilor, trăind într-o adevărată lună de miere,deși nu-și oficiaseră căsătoria. Când rula un film bun în oraș se duceau să-l vadă. ]într-o zi, după ce
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
șut în cur, e și-un pas înainte! Pa! E beat! S-a caciolit! constată și Buletin. Pe el să nu contați. A picat testarea! Pentru că e un bou, un animal josnic, un caltaboș fără vână-n el și fără antrenament suficient. Un pastramagiu pișăcios, un nemernic care se dă grande și un specimen jegos, sub orice nivel. Aia e...! Atunci, Îngerul se saltă ușor de pe scaun, învăluit în aceeași tăcere adâncă, merge în fața Crocodilului agitat și-i cuprinde mâinile, în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a petrecut o întâmplare mai deosebită. Recruții, după o lună de instrucție în tainele intervențiilor, au depus jurământul că vor fi pompieri de nădejde în urbea sau în împrejurările acesteia, unde li se va cere situația. Execută zilnic simulări și antrenamente pentru cazuri reale în poligon. Comandantul de echipaj, majurul Babuloi, un tip cam plinuț de vreo 45 de ani, cu o față rotundă și roșie, cu o mustață aranjată sub un nas coroiat, a primit ordin de la comandantul unității să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
fabricii. Tot el m-a îndemnat să fac sport. Și nici la două săptămâni de la angajare, m-am prezentat la clubul sportiv să practic atletismul. Un antrenor de la aruncarea discului și a ciocanului mi-a spus să mă prezint la antrenamentele lui. Ceea ce am și făcut. După vreo lună de zile, cam pe la începutul lunii iunie 1958, a luat ființă echipa de rugby Laminorul Roman și antrenorul căuta tineri care să-i antreneze în sportul cu balonul oval, deoarece din toamnă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
luat ființă echipa de rugby Laminorul Roman și antrenorul căuta tineri care să-i antreneze în sportul cu balonul oval, deoarece din toamnă echipa participa la campionatul diviziei B, adică a doua ca valoare după divizia A. Văzându-mă la antrenamentul de atletism, a venit la mine și m-a întrebat dacă nu vreau să vin la echipa de rugby pe care o antrenează, afirmând că la atletism performanțele se obțin greu și că voi participa doar la concursuri locale, până
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
răcnete și icnete, se pare că alții nu sînt la fel de norocoși ca noi. Ne furișăm și tragem cu ochiul: un veteran zelos face judo cu un răcan, pe care spaima l-a transformat Într-o păpușă neînsuflețită. Se vede că antrenamentul e mai degrabă invenția spontană a musculosului, care acum Înhață un alt nefericit, pe care Îl răstoarnă În iarbă cu un șut În spate. Dar alunecă pe iarba umedă și cade și el, apoi se ridică cu un aer victorios
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sînt În pivniță, ci umblă printre noi. Doamne ferește să ajungi În pivnița lor! Toată lumea știe, dar nimeni nu vorbește despre asta. Așa că, de fapt, nimeni nu știe nimic. Despre ce vorbim? Hmmm... Bateria noastră merge sus În platou, unde facem antrenament cu pistolul-mitralieră, luăm poziții de tragere spre o țintă imaginară, instrucție pentru trageri. Ne sapă gîndurile, trîntiți pe iarbă, crăcănați, căznindu-ne să nu se vadă cum ne tremură ca la șoareci. Dar caporalul nu ne lasă În pace, ne
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de păr i- au ieșit de sub bonetă și Îi stau lipite de fruntea lucioasă, aburită, chipul gușat ar putea fi efectul unei boli degenerative. S-a urcat pe platforma tunului și răcnește la noi să scoatem lăzile cu muniție de antrenament, după care muncește cu conștiinciozitate să-și pescuiască un muc - am senzația că vîrful degetului, dacă nu cumva e bont, a ajuns undeva aproape de ochi și o să-l Împingă afară. Chiar și așa, lipsite de praful de pușcă, lăzile cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ambii membri ai Asociației sf. Iacob de Compostela și responsabili ai unei anumite porțiuni a acestui drum, Davide pentru partea nord-vestică italiană, iar Alain pentru zona franceză de la Mentone până la Arles. Pregătirea acestei călătorii a cuprins în același timp și antrenament fizic pe drumul din pădurea de la Dobrovăț, ajungând adesea la mănăstirea călugărilor de aici, care mă priveau uneori puțin nedumeriți, văzându-mă că intru des în biserica lor și mai eram și cu pantaloni scurți. Au fost plăcute în aceste
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
avut rezultate de excepție la Vancouver, 2010, la patinaj artistic). Există două tipuri ale solidarității sociale, și anume: solidaritatea mecanică, ce are la bază asemănarea indivizilor între ei (sportul în institutele armatei, în institutele școlare, în institutele de detenție, similar antrenamentului războinic), și solidaritatea organică, ce se manifestă în condițiile deosebirii dintre indivizi (sportul din societatea contemporană). Distanța între cele două tipuri de solidaritate: mecanică, organică devine expresia diferenței dintre societăți, în raport cu densitatea socială sau dinamică a populației, sportul contemporan depinde
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
o anumită influență asupra altui sportiv/alter ego, un partener al său; coechipier, adversar, în prezența unui arbitru și a unui public. Sportivul/ego, poate fi individual și/sau colectiv/echipă, capabil să producă efecte de victorie în competiție, datorită antrenamentului fizic, psihic și a relației cu hazardul, activitate motrică cu semnificații estetice (așadar comunicarea este simbolică). Prin urmare, schema acțiunii sociale sportive are următoarea structură: sportiv, ego - alter ego, sportiv, în competiție, în relație dintre sportiv/echipă, sub semnul controlului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
mișcare sacră, de credință, jocul sportiv atrage magia și superstițiile (alchimia, astrologia, magia, medicina, mantica, știința talismanelor), -ca formă a științei sportul atrage inițiații, ce utilizează instrumente noi și tehnici aparent secrete, poate ca misterele să fi fost la temelia antrenamentului prin hipnoză; -ca artă religioasă, sportul presupune costumație (regalia), anumite paramente și simboluri sau ritualuri. Începând cu anul 776 î. H., Jocurile Olimpice s-au susținut timp de 12 secole. Probele erau desfășurate timp de cinci zile, odată la patru ani
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
fost față de echipa Unirea Urziceni, convingător, autoritar, tolerant, cu un caracter puternic). Practic, în cadrul sportiv mai larg, există și o categorie de spectatori, suporteri fideli, angajați și neangajați, o solidaritate de tip organic, partizani în funcție de circumstanțe, care pot participa la antrenamente, la meciuri, pot purta însemnele echipei, se pot manifesta spontan sau organizat și pot participa la jocuri de tip/pronosticuri sportive, intrând în grupuri mari, mijlocii, mici, cu grad de devianță, extrem sau pașnic, cu activitate continuă, sezonieră sau întâmplătoare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
treceri posibile simultan, în sus sau în jos, dar finalul unui concurs se repartizează conform calculului probabilităților, întrucât de fiecare dată, în condiții egale, experiența unui dansator pe gheață nu se reproduce identic cu ea înseși, oricând este altceva, chiar dacă antrenamentul este automat. Științele umane, empirice sau nu, de tip sportiv au drept program conducerea prin intermediul voinței și al logicii pentru a afla adevărul, virtutea și pentru a reuși comunicarea interioară și exterioară, această comunicare interioară între oameni cu natura depinde
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]