4,171 matches
-
cu toate angajamentele sale (firesc, ontologice) prin reorizontalizarea tematică a mijlocirii înseși, adică prin distrugerea polilor, ființa și ființarea, în fapt prin trecerea lor în condiția de elemente ale unei unități originare foarte semnificative "temporal", cum ar fi persoana în antropologia lui Max Scheler sau în "onto-teo-logia" lui Zizioulas sau în cea a lui Yannaras.225 Deloc întâmplător, date fiind regulile stricte ale dictaturii judicativului, tocmai scenariile despre în-ființare, care trec în nelimitație cele două tipuri de mijlociri (categorială și direct
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Northwestern University Press, 2009. Schifirneț, Constantin, Formele fără fond. Un brand românesc, Editura Comunicare.ro, București, 2007. Schmitt, Richard, "Husserl's Transcendental-Phenomenological Reduction", în Philosophy and Phenomenological Research, Vol. 20, No. 2 (Dec., 1959); http://uk.jstor.org/. Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Smith, Robin, "Aristotle's Logic", în The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de misiune
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
informațiile astfel încât să nu fie obositoare. Ca urmare a calităților sale a devenit membru al Academiei Române și a primit numeroase distincții internaționale. Fiind una dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile a condus, în calitate de director, Institutul Român de Antropologie. De la cursul de Anatomie comparată a vertebratelor am devenit un împătimit al anatomiei comparate. Am abordat și eu probleme de anatomie comparată a animalelor nevertebrate; am avut ca manuale de bază, tratatele lui A. Lang și N. Beklemisev și cele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să predau astfel de cursuri și, totuși am fost nevoit; nu am cules impresiile studenților despre curs, așa că nu șiu în ce măsură a putut fi acceptat. Este o diferență radicală între un astfel de curs și cursul de Evoluționism sau de Antropologie. Am rămas, totuși, cu mândria că am făcut cursul cu profesorul Papp. Aureola sa de excelent sistematician, de mare briolog, cel mai mare briolog român din toate timpurile ne impresiona. Îmi amintesc că în anul al II-lea, am făcut
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de Entomologie. În 1971 am ocupat, prin concurs, postul de lector de la I.C.P.P.D. Perioada 1971-1979 a fost pentru mine o adevărată școală, deoarece a trebuit să acopăr foarte multe discipline: Zoologia nevertebratelor și a vertebratelor, Entomologie, Anatomia comparată a animalelor, Antropologie, Genetică și Metodica predării biologiei. Am fost nevoit să fac o analiză critică a tuturor manualelor de liceu, ceea ce mi-a folosit enorm, deoarece am luat lucrurile în serios. Pot afirma că în această perioadă mi-am format o cultură
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de lucrări Mircea Nicoară, astăzi profesor și decan al Facultății. Din perioada 1971-1979 m-am atașat de problema - Originea și evoluția omului. Am elaborat o prelegere pe care o țineam la cursurile de perfecționare. În timp am aprofundat problemele de antropologie, așa că datele acumulate nu mai puteau intra într-o prelegere, chiar dacă ajunsese la patru ore. După 1995 am propus introducerea unui curs de Antropologie, la disciplinele opționale. La Facultatea de Biologie a predat Antropologie unul dintre cei mai mari antropologi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o prelegere pe care o țineam la cursurile de perfecționare. În timp am aprofundat problemele de antropologie, așa că datele acumulate nu mai puteau intra într-o prelegere, chiar dacă ajunsese la patru ore. După 1995 am propus introducerea unui curs de Antropologie, la disciplinele opționale. La Facultatea de Biologie a predat Antropologie unul dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile, acad. prof.dr. Olga Necrasov. A și publicat cursul Originea și evoluția omului. Pe baza datelor acumulate și a literaturii de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
În timp am aprofundat problemele de antropologie, așa că datele acumulate nu mai puteau intra într-o prelegere, chiar dacă ajunsese la patru ore. După 1995 am propus introducerea unui curs de Antropologie, la disciplinele opționale. La Facultatea de Biologie a predat Antropologie unul dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile, acad. prof.dr. Olga Necrasov. A și publicat cursul Originea și evoluția omului. Pe baza datelor acumulate și a literaturii de specialitate, am reușit să redactez cursul de Antropologie și să
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a predat Antropologie unul dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile, acad. prof.dr. Olga Necrasov. A și publicat cursul Originea și evoluția omului. Pe baza datelor acumulate și a literaturii de specialitate, am reușit să redactez cursul de Antropologie și să public, în două ediții, Originea și evoluția omului. Spectrul larg al preocupărilor mi-a permis să devin titular și a altor cursuri opționale sau de la master: Biodiversitatea în mediile acvatice; Productivitatea mediilor acvatice; Dăunătorii plantelor ornamentale și legumelor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
l-a susținut și l-a publicat ulterior. A mai introdus și susținut și un curs de Saprobiologie, după ce în 1990 introdusese primul curs de Monitoring ecologic. Urmându-și spiritul înnoitor, în 1995 a reintrodus în programa biologiei, cursul de Antropologie susținut altădată de renumita Acad. Prof. OLGA NECRASOV. Dar, pregătirea și competența multilaterală și pluridisciplinară a profesorului i-a permis în decursul activității didactice, să țină și alte cursuri, opționale sau de master: Biodiversitatea în mediile acvatice, Productivitatea mediilor acvatice
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
domeniile Zoologia nevertebratelor, Entomologie, Hidrobiologie, Biologie marină, Ecologie, titularul cursurilor: Biologia dăunătorilor animali, Biogeografie, Hidrobiologie, Biologie marină, Biodiversitatea în mediile acvatice, Productivitatea mediilor acvatice, Dăunătorii plantelor ornamentale și a legumelor, Filogeneza animală, Strategii evolutive în lumea animală, Saprobiologie, Monitoring ecologic, Antropologie și cel mai drag sufletului lui, Origine, evoluție și evoluționism. La Institutul Central de Pregătire și Perfecționare Didactică a susținut cursuri de perfecționare și pregătire pentru gradele didactice din învățământul preuniversitar, acoperind disciplinele Zoologia nevertebratelor, Zoologia vertebratelor, Entomologie, Anatomia comparată
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Facultății și de afirmare a ei. Astfel: la ciclul de Licență a înființat specializarea Biologie-Geografie iar la ciclul de Master a înființat unele Specializări; a îmbogățit planurile de învățământ ale facultății prin introducere de noi discipline, moderne (Saprobiologie, Monitoring ecologic, Antropologie) adaptându-le la cerințele timpului; a recuperat Laboratorul de Ecologie Acvatică de la Piatra Neamț și cel de la Potoci, înființând Stațiunea Biologică „Petre Jitariu” Neamț, care a trecut-o sub coordonarea științifică a Facultății de Biologie; a recuperat Stațiunea de Cercetări Ecologice
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lucrări practice cu studenții pentru disciplina de Hidrobiologie. Ca o încununare a activității creatoare a profesorului Gheorghe Mustață menționăm elaborarea și publicarea a 30 de cărți pe diverse teme: filozofie și teme biologice, evoluție și evoluționism, relația între creștinism și antropologie etc. Sunt cărți valoroase, care îmbogățesc literatura românească în domeniile abordate. Activitatea de cercetare și de creație științifică a profesorului Gheorghe Mustață este extrem de bogată prin numărul de publicații și diversitatea temelor abordate, am putea afirma că este un caz
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cvasiabsentă, iar problemele legate de Biserică se reduc la o necatehizată „veghe civică“. Intelectualitatea laică nu pare preocupată de marile teme ale gândirii religioase. În cel mai bun caz, apar deschideri, mai mult sau mai puțin exotice, spre „istoria religiilor“, „antropologie religioasă“, „fenomenologie“ și comparatistică inter-religioasă și interconfesională. Dar reflecția consistentă, analitică și creatoare, asupra credinței, asupra marilor „încercări“ teoretice și existențiale cu care se confruntă teologia e rarisimă și privită cu neîncredere sau stupoare. Nu avem o tradiție consolidată a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
CLAUDE LÉVI-STRAUSS (1908-2009), considerat „părintele antropologiei moderne”, a urmat studii de drept și filozofie înainte de a se orienta către etnologie și antropologie. A fost profesor la S²o Paulo (cercetările etnografice de aici constituie sursa volumului Tropice triste, care i-a adus celebritatea), iar mai apoi, pînă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
CLAUDE LÉVI-STRAUSS (1908-2009), considerat „părintele antropologiei moderne”, a urmat studii de drept și filozofie înainte de a se orienta către etnologie și antropologie. A fost profesor la S²o Paulo (cercetările etnografice de aici constituie sursa volumului Tropice triste, care i-a adus celebritatea), iar mai apoi, pînă la pensionarea din 1982, director de studii și profesor la Collège de France, precum și director adjunct
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de studii și profesor la Collège de France, precum și director adjunct la Musée de l’Homme. A fost membru al Academiei Franceze din 1973. Dintre numeroasele sale lucrări, menționăm : Rasă și istorie (1952), Mitologice (4 vol., 1964, 1966, 1968, 1971), Antropologia structurală (2 vol., 1958, 1973), Gîndirea sălbatică (1962 ; Polirom, 2011), Antropologia și problemele lumii moderne (2011 ; Polirom, 2011) și Cealaltă față a Lunii. Scrieri despre Japonia (2011 ; Polirom, 2013). îi mulțumesc lui Monique Lévi-Strauss, care a însoțit cu egală atenție
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
la Musée de l’Homme. A fost membru al Academiei Franceze din 1973. Dintre numeroasele sale lucrări, menționăm : Rasă și istorie (1952), Mitologice (4 vol., 1964, 1966, 1968, 1971), Antropologia structurală (2 vol., 1958, 1973), Gîndirea sălbatică (1962 ; Polirom, 2011), Antropologia și problemele lumii moderne (2011 ; Polirom, 2011) și Cealaltă față a Lunii. Scrieri despre Japonia (2011 ; Polirom, 2013). îi mulțumesc lui Monique Lévi-Strauss, care a însoțit cu egală atenție și generozitate fiecare etapă din publicarea acestui volum. M.O. Cuvînt-înainte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
amețeala în fața acestor interpretări contra dictorii care se desființează unele pe altele. Or, atunci cînd faptele pot fi făcute să spună orice, în zadar încerci să construiești pe baza lor o explicație. De un secol încoace - și chiar în Statele Unite - antropologii au făcut eforturi să introducă în disciplina lor puțină prudență, seriozitate și rigoare. Cum să nu fie mîhniți văzîndu-și cîmpul de studiu invadat, ba chiar ocupat în întregime (mai ales dincolo de Atlantic, unde vechii maeștri sînt repede renegați, deja în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
relativismului contemporan 68. AleÍ Debeljak - în căutarea nefericirii 69. * * * - Evanghelia după Toma 70. Adrian Marino - Pentru Europa. Integrarea României. Aspectele ideologice și culturale 71. Paul Ricœur - Despre traducere 72. Adrian Marino - Libertate și cenzură în România. Începuturi 73. Claude Lévi-Strauss - Antropologia și proble mele lumii moderne 74. Umberto Eco - Confesiunile unui tînăr romancier 75. Claude Lévi-Strauss - Cealaltă față a Lunii. Scrieri despre Japonia 76. Moshe Idel - Evreii lui Saturn. Despre sabatul vrăjitoarelor și șabatianism 77. Claude Lévi-Strauss - Toți sîntem niște canibali
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
psihologi se vor putea iniția într-o disciplină sinteză, care nuanțează și adîncește semnificativ cunoașterea de specialitate, îndeosebi în aria tematică a psihologiei sociale. Volumul dorește, de asemenea, să devină un ghid conceptual și metodologic util pentru studenții de la Sociologie, Antropologie, Asistență socială, Științe politice, Științele educației, Filosofie ori Jurnalism, care abordează în cadrul traseului lor profesional problematica interculturală. Apoi, cei care parcurg diferite stadii de specializare, îndeosebi la nivel de masterat sau doctorat, în domenii precum psihologia organizațională, managementul resurselor umane
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se ocupă cu studiul căilor prin care oamenii sînt influențați de normele culturii de apartenență, psihologia interculturală compară diferite societăți, căutînd atît asemănările cît și diferențele culturale (J.W. Berry et al., 1997; Glăveanu, 2009). Ambele orientări se întîlnesc cu antropologia culturală, care are ca obiect de studiu explorarea comportamentelor, atitudinilor și valorilor unei unități culturale văzute ca întreg. Potrivit lui M.H. Segall, P.R. Dasen, J.W. Berry și Y.H. Poortinga (1992), psihologia interculturală se preocupă de examinarea științifică a comportamentului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
expresive sociale informale, complet diferite de procedeele pedagogice "moderne" (de exemplu, societățile care nu cunosc scrisul sau în care majoritatea populației este analfabetă își au propria învățare culturală, pe căi "ocolite", dar nu mai puțin influente). "Cultura" este conceptul-cheie în antropologie, în particular, și în științele sociale, în general, în pofida aurei de ambiguitate care o însoțește și a definițiilor multiple care s-au articulat în ce o privește, la fel cum este conceptul de "energie" pentru fizică și științele naturii. De
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
elementelor culturale de către subiecții individuali și colectivi în cadre sociale, istorice, politice, dar și ecologice determinate. Paradigma psihologiei interculturale examinează modul în care variabilele socioculturale influențează comportamentul uman, generînd conduite diferite în culturi diferite, situîndu-se epistemologic între psihologia tradițională și antropologia culturală (Segall et al., 1999). Mai mult, ceea ce individualizează lectura științifică proprie psihologiei interculturale este maniera înglobantă, care depășește abordările canonice monodisciplinare. Astfel, o diagnoză eficace a prefacerilor identitare din lumea contemporană trebuie să depășească vechile abordări strict psihologice (P
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]