10,938 matches
-
deplasare. Acest procedeu tehnic permite realizarea unor aruncări puternice de la distanță (folosite de jucătorii de 9m), fiind obligatoriu În Învățarea mecanismului de bază al aruncării. De asemenea, mișcările premergătoare ale acestei aruncări oferă numeroase posibilități ca Întrerupte brusc să deruteze apărătorii. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Mers și alergare cu efectuarea pasului Încrucișat (În față sau În spate). Ex. 2. Executarea pasului Încrucișat cu ținerea mingii În mână. Ex. 3. Același exercițiu ca la 2, cu ridicarea brațului de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aruncările se vor efectua de la nivelul semicercului de 9m). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional; unul dintre jucători primește mingea și efectuează aruncarea la poartă cu pas Încrucișat. Variantă: Din aceeași formație de lucru, dar introducându-se jaloane, apărători pasivi sau semiactivi. d. Aruncarea la poartă cu pas adăugat Este o aruncare cu sprijin pe sol, pasul adăugat fiind un elan premergător aruncării. Mecanismul de bază este foarte asemănător cu cel al aruncării la poartă cu pas Încrucișat (pas
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și aruncare la poatră cu pas adăugat (fig. nr. 44). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional și, după pase sau dribling, aruncă la poartă cu pas adăugat. Pentru a se arunca prin culoare, se vor utiliza jaloane și apărători pasivi sau semiactivi. e. Aruncarea la poartă din săritură Deși considerat mai dificil, este procedeul cel mai eficient de aruncare, bazându-se pe mișcări naturale. Aruncările la poartă din săritură au apărut din necesitatea de a executa aruncări peste apărătorii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
apărători pasivi sau semiactivi. e. Aruncarea la poartă din săritură Deși considerat mai dificil, este procedeul cel mai eficient de aruncare, bazându-se pe mișcări naturale. Aruncările la poartă din săritură au apărut din necesitatea de a executa aruncări peste apărătorii plasați În fața semicercului, pentru reducerea distanței dintre aruncători și poartă, pentru creșterea timpului de observare a poziției portarului sau ale mișcărilor lui, pentru a mări unghiul de aruncare de pe extremă, pentru a evita călcarea semicercului, pentru creșterea eficacității aruncărilor libere
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
f. Aruncarea la poartă prin evitare Ca și alte procedee, aruncarea prin evitare se poate executa când jucătorul se află În posesia mingii, după efectuarea unui dribling sau primirea unei pase. Este un procedeu complex care permite derutarea atât a apărătorului direct, cât și a portarului. Când se aruncă prin evitare sunt esențiale trei momente: ducerea mingii prin rotație mult Înapoi pe lângă coapsă și apoi pe deasupra capului; executarea unei fandări laterale spre stânga; folosirea eficientă a trunchiului. Exerciții pentru Învățare și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
acesteia. Ex. 2. Aruncare la poartă prin evitare, precedată de dribling. Ex. 3. Același exercițiu, dar cu mențiunea că aruncarea va fi precedată de pasă. Obs.: după efectuarea unui număr mare de repetări ale acestor exerciții, se vor introduce și apărătorii semiactivi și activi, În fața jucătorilor care aruncă prin acest procedeu; În aceste situații, va fi indicat să se utilizeze și fentele (În special, cele de pasare și de aruncare). g. Aruncarea din plonjon (pașii pivotului) Fiind un procedeu de finalizare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jucătorul amortizează șocul căderii prin sprijinirea brațelor pe sol (pentru aruncarea de pe loc), prin rularea sau rostogolirea pe coapse, spate, abdomen, etc. (pentru aruncarea din săritură). În momentul În care se găsește În posesia mingii, fiind marcat și de un apărător, jucătorul poate să creeze o situație de aruncare la poartă folosind "pașii speciali ai pivotului", cu ajutorul cărora se poate demarca de adversar. Acești pași sunt În număr de patru, dar noi vom prezenta În acest semestru doar doi dintre ei
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
primește pasă de la unul din interi sau de la centru și finalizează prin aruncare la poartă din plonjon, după unul din cei doi pași specifici. Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În teren astfel: un inter stâng, un inter drept și un apărător corespunzător acestuia, iar restul jucătorilor se află pe extrema stângă, fiecare cu câte o minge În mână. Extrema stângă pasează interului stâng și se pleacă În circulație pe semicercul de 6 m; Între timp, interul stâng pasează celuilalt inter, care
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
semicercul și, prin ducerea genunchiului drept spre piept, de a realiza un zbor mai lung (pentru a-și crea un unghi cât mai convenabil de aruncare); după ce a ajuns sus, brațul cu mingea va cădea În lateral (În jos, În spatele apărătorului) În dreptul umărului, de unde se continuă aruncarea; aterizarea se va face pe piciorul drept. Obs.: foarte important este pasul sărit, efectuat cât mai lung și orientat spre linia de la 7 m. Aruncarea la poartă de pe extrema dreaptă Jucătorul (ne raportăm tot
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
executa o fentă de pasă spre interul care i-a pasat și abia apoi va arunca la poartă. Ex. 5. Jucătorul centru pasează extremei aflată În pătrundere spre poartă, care aruncă din săritură pe primul culoar dintre de cei doi apărători (pasivi și apoi semiactivi) (fig. nr. 48). II.2.7. Driblingul Driblingul este elementul de tehnică, prin a cărui procedeu, jucătorul se poate deplasa cu mingea În teren. Este indicat ca driblingul să nu se execute În mod exagerat, pentru că
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
multiplu În linie dreaptă. Ex. 4. Dribling multiplu executat sub formă de suveică (fig. nr. 49). Ex. 5. Pe perechi, dribling În luptă cu adversarul (Încercări de a scoate mingea din driblingul executat de adversar). Ex. 6. Dribling șerpuit printre apărătorii răspândiți pe teren În mod neregulat; se efectuează mai Întâi din mers și apoi din alergare ușoară (fig. nr. 50). Ex. 7. Dribling printre jaloane, executat din alergare ușoară. Recomandări: driblingul se va efectua atât cu mâna stângă, cât și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jaloane drEx. 8. Ștafete cu dribling În linie dreaptă și cu ocolirea unui jucător fix (fig. nr. 52). Ex. 9. Dribling simplu și multiplu legat de alte elemente de tehnică, cu mișcare În teren și fente. Ex. 10. Dribling printre apărători pasivi, semiactivi și activi, care sunt răspândiți În spațiu delimitat. Ex. 11. Ștafetă cu dribling și aruncare Jucătorii sunt Împărțiți În două sau mai multe echipe, așezați pe șiruri Înapoia liniei de plecare. La o distanță de 10-15m se trasează
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
care a Înscris mai multe goluri; următorul jucător pleacă numai după ce mingea a depășit linia de poartă (fig. nr. 55). Ex. 15. Contraatac scurt sau intercepții continuate cu dribling multiplu și aruncări la poartă sau pase. Ex. 16. Depășirea unui apărător prin dribling multiplu; schimbarea mâinii cu care Împinge mingea În sol, după schimbarea de direcție. Driblingul În fazele I și a II-a ale atacului Constituind un element de tehnică, prin a cărui procedeu, jucătorul se poate deplasa cu mingea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ale atacului Constituind un element de tehnică, prin a cărui procedeu, jucătorul se poate deplasa cu mingea În teren, driblingul se poate utiliza din punct de vedere tactic, În următoarele situații: când Între atacant și poarta adversă nu este nici un apărător (contraatac, intercepție); În depășirea adversarului, folosindu se driblingul alternativ, driblingul cu schimbări de direcție și cu schimbări de ritm; când atacantul pătrunde spre poartă pe un culoar, Între doi apărători situați la distanță mai mare; când atacantul primește mingea și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
situații: când Între atacant și poarta adversă nu este nici un apărător (contraatac, intercepție); În depășirea adversarului, folosindu se driblingul alternativ, driblingul cu schimbări de direcție și cu schimbări de ritm; când atacantul pătrunde spre poartă pe un culoar, Între doi apărători situați la distanță mai mare; când atacantul primește mingea și se află În imposibilitatea de a pasa, deoarece coechipierii săi sunt strânși marcați; când jocul cere reducerea ritmului (calmarea) acțiunilor de atac (final de meci și scor favorabil, schimbări de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
teren Într-un anumit loc), iar acesta, la rândul lui va transmite mingea extremei. Intrând În posesia mingii, jucătorul va efectua dribling și va arunca la poartă din alergare sau din săritură (fig. nr. 57). Ex. 4. Dribling șerpuit printre apărătorii răspândiți pe teren În mod neregulat și finalizare prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 58). Obs.: exercițiul se va efectua cu accent pe viteză, alternându-se În mod obligatoriu mâna cu care se efectuează driblingul; dacă este necesar
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
viteză, alternându-se În mod obligatoriu mâna cu care se efectuează driblingul; dacă este necesar, jucătorii vor Ex. 5. Intercepții, continuate cu dribling multiplu și aruncare la poartă (fig. nr. 59). Ex. 6. Contraatac scurt cu un vârf, depășirea unui apărător semiactiv prin utilizarea driblingului multiplu și aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 60). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși pe perechi, unul pe extrema stângă și celălalt pe extrema dreaptă; lângă portar, În spațiul de poartă, sunt așezate mai multe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
celălalt jucător, care va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații de aruncare la poartă; depășirea unui apărător; crearea unor situații favorabile angajării surprinzătoare a jucătorilor de la semicerc; aglomerarea a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații de aruncare la poartă; depășirea unui apărător; crearea unor situații favorabile angajării surprinzătoare a jucătorilor de la semicerc; aglomerarea a doi apărători la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații de aruncare la poartă; depășirea unui apărător; crearea unor situații favorabile angajării surprinzătoare a jucătorilor de la semicerc; aglomerarea a doi apărători la un atacant cu minge, ceea ce ar determina crearea unui raport supranumeric În altă zonă de teren. Pentru a fi eficientă, fenta trebuie să Îndeplinească următoarele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații de aruncare la poartă; depășirea unui apărător; crearea unor situații favorabile angajării surprinzătoare a jucătorilor de la semicerc; aglomerarea a doi apărători la un atacant cu minge, ceea ce ar determina crearea unui raport supranumeric În altă zonă de teren. Pentru a fi eficientă, fenta trebuie să Îndeplinească următoarele condiții: să corespundă fazei de joc; să fie executată Într-un mod cât mai
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pretențios, se face după ceîn prealabil s-a consolidat prinderea și pasarea mingii, aruncarea la poartă și driblingul. Obs.: pentru Învățarea fentelor se va utiliza metoda globală; de asemenea, fentele trebuie repetate numai În prezența adversarului, esențială fiind sesizarea reacției apărătorului la mișcarea Înșelătoare executată de către atacant. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Jucătorii sunt dispuși În formație de suveică, pe lungimea terenului, iar la mijloc aflându-se alți doi jucători, spate În spate. Primii pasează simultan celor doi de la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
trei șiruri: se va efectua deplasare În teren (pe lungime) cu mingea În mână, fente de aruncare urmate de dribling (fig. nr. 63). Ex. 3. La o poartă, jucătorii sunt așezați pe perechi, unul fiind atacant (cu minge) și celălalt apărător. Fiecare atacant Încearcă să ajungă Într-o situație de aruncare la semicerc, utilizând o fentă de corp simplă sau dublă, În relația sa cu apărătorul direct (fig. nr. 64). Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În șir câte unul. Pe mijlocul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
La o poartă, jucătorii sunt așezați pe perechi, unul fiind atacant (cu minge) și celălalt apărător. Fiecare atacant Încearcă să ajungă Într-o situație de aruncare la semicerc, utilizând o fentă de corp simplă sau dublă, În relația sa cu apărătorul direct (fig. nr. 64). Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În șir câte unul. Pe mijlocul terenului sunt plasați doi apărători câte doi, iar În lateral sunt doi distribuitori (jucători ficși care pasează mingile celorlalți jucători). Din deplasare, jucătorul pasează primului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ajungă Într-o situație de aruncare la semicerc, utilizând o fentă de corp simplă sau dublă, În relația sa cu apărătorul direct (fig. nr. 64). Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În șir câte unul. Pe mijlocul terenului sunt plasați doi apărători câte doi, iar În lateral sunt doi distribuitori (jucători ficși care pasează mingile celorlalți jucători). Din deplasare, jucătorul pasează primului distribuitor, aleargă și execută o schimbare de direcție În fața primului apărător, reprimește mingea și pasează din săritură celui de-al
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]