226,569 matches
-
de cei care critică lentoarea reformelor ori erorile de management. Ca să vezi! Dl Brezianu vede mesaje subliminale în punerea în pagină de către revista americană a eseului: dar afișul electoral care-i reunește pe Iorga, pe Vlad Țepeș și pe alții aparține celui de al doilea partid ca număr de voturi din România anului 2000 și nicidecum imaginației celor de la The New York Review of Books. Dl Brezianu reproșează politologului american cîteva ,,accente exagerate". De pildă acela pus pe participarea României alături de Germania
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
op. cit., p. 95 footnote>. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae menționează că „...toți scriitorii bisericești bizantini socotesc că ceea ce a avut atingere cu Hristos rămâne mai departe izvor de putere dumnezeiască. Faptul de a fi avut atingere cu Hristos nu aparține numai trecutului, ci are o permanentă actualitate. Iar mai intim a fost unit cu Hristos sânul Maicii Domnului. Bizantinii socotesc unirea aceasta permanentă, Fiul rămânând unit cu Maica și după naștere, cum rămâne veșnic unit cu Tatăl. De aceea, sânul
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Hristos mai mult În ea (În sens ontologic sau psihologic). (notă - Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Maica Domnului ca mijlocitoare, În rev. Ortodoxia, nr. 1-3/1952, p.79, 84) Strict vorbind, Maica Domnului nu ne Împărtășește harul ca pe ceva care-i aparține ontologic, căci atunci am nega puterea dumnezeiască a Mântuitorului și a Sfintelor Taine, nu este Hristos Înainte de Hristos, mijlocirea ei nu ne Împiedică să avem legături În mod direct cu Mântuitorul, Însă harul ce ne vine de la Hristos, ni se
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
fi o democrație a muncii, care nu cere de la libertate decît garanția rezultatelor obținute prin strădania fiecăruia." Aceste cuvinte, citate de Ioan Stanomir în chiar primul capitol (între oglinzi paralele) al cărții sale dedicate scrierilor politice ale lui Eminescu, îi aparțin lui P. P. Carp și au ceva mai mult de un secol. Cel care le reproduce le consideră reprezentative pentru atitudinea lui Carp, supus și el fascinației Engliterei cea "copleșită de secoli de libertăți". Benjamin Disraeli face însă figură aparte
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
spus," afirma Richard Wagner (n. 1952, la Lowrin/Banat) în volumul intitulat Un pronume fost arestat (Suhrkamp, 1992), redactat în colaborare cu foștii membri ai ,,Grupului de acțiune Banat" din Timișoara. Aici, în perioada studenției, R. Wagner înființează împreună cu colegi aparținând minorității germane, cenaclul literar-politic, interzis de Securitate în 1975. După ani de profesorat la un liceu din Hunedoara, va fi corespondentul săptămânalului Karpaten Rundschau din Brașov. De aici este concediat în 1983 din motive politice. În România îi apar poezii
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
Mircea Mihăieș Din când în când, parcă tot mai des, câte un neisprăvit se trezește vorbind, iar subiectul e același: cum ar pune el mâna pe pistol și cum ar face ordine. Patentul îi aparține, cel puțin cronologic, lui Vadim Tudor. în timpul campaniei electorale trecute, "tribunul" își propunea să guverneze cu mitraliera. Astăzi, din Oltenia, unul cu sprâncene înfiorătoare anunță că n-ar avea plăcere mai mare decât să-i împuște pe ziariști. Nenorocitul e
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
sînt amestecați și țigani, acest fapt ține de jocul numerelor mari. Din păcate, atunci cînd contabilizează infracțiunile, Poliția are grijă să precizeze numai etnia anumitor infractori - țiganii, încît astfel s-a creat impresia că tot ce e răufăcător în România aparține acestei etnii. Astfel că hoții din România sînt țigani, cerșetorii sînt țigani, bandiții sînt tot țigani etc. Chiar așa?!!! Prima întrebare provocată de această confuzie e cine a dat ordin sau a "sugerat" Poliției să facă astfel de precizări etnice
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
cine oprește un spirit abstras să le desprindă de eventual dezagreabilul acompaniament psihologic, de fortuitul biografic și, în loc de-a se ofusca, să le trateze ca atare? Pînă una-alta, plîngîndu-se că n-are audiență și că e minimalizat, că aparține categoriei de "autori foarte cunoscuți ca necunoscuți", Adrian Marino opune criticii românești ce l-ar repudia cel mai franc dispreț: "Critica literară românească, am mai discutat, a rămas încă la stadiul Lovinescu-Călinescu: parafraze lipsite de valoare, rezumate, formule fericite...". De unde
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
decenii ca "depășită", emisă de un autor care "nimănui nu putea să îi placă"? În legătură cu Mircea Eliade, sînt așezate în prim plan cîteva aspecte jenante ("Am descoperit cu stupoare șapte articole de Eliade, printre care și faimosul text, care îi aparține în întregime, De ce cred în biruința Mișcării Legionare?, plus vreo patru articole net antisemite, în care protesta că teatrul bulevardier din București și din alte orașe este infestat cu piese evreiești. Am scos fișele acestea, i le-am comunicat lui
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
că Valentin Ceaușescu a dat în judecată statul pentru a-și revendica bunurile confiscate în 22 decembrie 1989. În proces a intervenit însă Muzeul Național de Artă care cere ca Valentin Ceaușescu să facă dovada că bunurile solicitate i-au aparținut. Asta deoarece Valentin Ceaușescu locuia la data aceea într-un imobil al protocolului de stat. Cu alte cuvinte Valentin Ceaușescu trebuie să probeze că obiectele pe care le revendică, "tablouri, porțelanuri și alte lucruri mărunte" au fost cumpărate de el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
nu făceau parte din dotarea de protocol a locuinței în care l-a găsit revoluția. * Național își anunță cititorii că Viorel Cataramă a primit titlul de cetățean de onoare al orașului Beiuș, unde se află o fabrică a companiei Elvila aparținînd lui Cataramă. Acest titlu - spune Național - îi dă dreptul lui V. Cataramă să participe gratuit la toate manifestările economico-sociale și cultural-sportive din oraș. Pînă aici toate bune, dar ce e confidențial în această știre, cum vrea să ne convingă cotidianul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
disperată - de la primul cadru, când nu vrea să părăsească fabrica de unde a fost concediată, până la ultimul, când se luptă cu neputința și lacrimile, ținând o butelie de aragaz în brațe - o face să semene cu o mică vietate încolțită -, ce aparține, mai degrabă, de regnul animal ci, care, aproape nu mai are nimic uman. Frații Dardenne - cu o solidă experiență de documentariști, în special în cartierele defavorizate - au creat-o pe Rosetta, au imaginat-o, au modelat-o bucată cu bucată
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
motive exterioare, cum ar fi, de pildă, boicotul din perioada comunistă, care avea în vedere faptul că pictorul a fost literalmente unul de curte, adică apropiat, măcar ca portretist, Curții regale și aristocrației românești, acelei aristocrații căreia, de fapt, îi aparținea el însuși, cvasianonimatul său postum poate fi înțeles în termeni relativ corecți. Dar dacă Eustațiu Stoenescu nu a reușit să trăiască deplin în istoria vie a artei și s-a supus mai degrabă unor norme formale și unor modele mentale
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16148_a_17473]
-
care vorbea Bergson. Roger Cailliois - Mitul și omul, traducere din limba franceză de Lidia Simion, cu o prefață a autorului, Editura Nemira, București, 2000, 139 de pag., f.p. Partea literaturii Tot Editura Univers ne propune două volume de eseuri filozofice aparținînd lui Richard Rorty, despre care, în România literară a scris Andreea Deciu, apariție editorială ce poate fi considerată, fără nici o exagerare, un eveniment. Prea puțin familiarizat cu teoriile pragmatistului american, publicul din România are acum ocazia să se inițieze în
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
pe ceilalți, care își chinuie familia în numele titlurilor sale. Acest bătrîn obosit și hachițos este viu și extrem de pragmatic. Habar n-are de lucrurile practice, dar știe să-și facă un plan perfect pentru vinderea moșiei, care nici nu-i aparține. Căpușa apare pe scenă cu grafice care să vorbească (atît de sofisticat!) despre strategia sa. Aceasta este opera lui: periclitatea vieții celorlalți. Totuși, nu-i iese pînă la capăt. Pe scenă se și tace. Adînc, teatral, rusește. Tăcerea este un
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
că e de rîs sau nu, în sală se rîde. Dramatica lui frămîntare este deslușită puțin mai cu întîrziere decît e cazul. Descifrarea imposturii lui Serebreakov înseamnă descifrarea propriei irosiri. El o iubește de-adevăratelea pe Elena Andreevna, dar ea aparține "somității" aproape mumifiate. Asta n-ar fi, poate, nimic (deși, e de ajuns). O surprinde cochetînd și sărutîndu-se cu doctorul Astrov. E sfîșietor. Kordonski nu-l îndrumă spre zona melodramatică. Împănează și aici, și în multe alte momente, cu spirit
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
Paris, din tulburatul an 1989, era constrînsă vamal, așa că totul trebuia să se reîntoarcă. Cea de la Veneția, de anul trecut, s-a întrupat din suita de "Uși celebre, uși umile", care era deja proprietatea unei firme. Lucrările nu-mi mai aparțineau. Știu dintr-o legendă locală că ai vîndut cîteva tablouri bodyguarzilor din suita lui Mitterand. Așa e? O fi. Îmi place legenda. Dacă șeful de-atunci al Centrului Cultural Francez din Iași, băiat drăguț, căruia i-am vîndut cîndva tablouri
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
prima hotărâre a fost cea de a scrie ori de a nu scrie, de a publica ori de a nu publica, apoi cea cu privire la ce scrii... Scriem, desigur, într-un anumit loc, într-o anumită limbă, într-un moment anume, aparținem în mod obligatoriu unui proces, istoriei literare, iar lucrul cel mai interesant în scris este să încerci ceva nou, care să nu semene decât cu sine. Și, desigur, înainte de a fi scriitor ești cititor și ții, evident, seama într-o
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
nu-i poate pedepsi. Dar corolarul acestei dezumanizări este și o profundă individualizare a făpturii umane. Nimeni nu poate ști ce-i trece prin cap unei victime, ce simte în timp ce e ucisă sau siluită. Soluțiile, cînd există, sînt personale, ele aparțin individului și nu pot fi judecate sau uneori chiar înțelese de grup. "Omul" și "oamenii" devin concepte fundamentalmente disjuncte. Perspectiva Slavenkăi Drakulic, așa cum o înțeleg eu, e sumbră: chiar și pe cei nevinovați, chiar și pe victime, războiul, genocidul îi
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
dinadinsul în acest ritual al cotidianului vizat de Faulkner; gesturile sunt însăși lumea unui nemărginit plictis." (traducere spontană după un articol din aceeași lucrare Dicționarul biografic al autorilor). * Am stăruit asupra opiniilor celor trei mari europeni, mai ales asupra textului aparținînd lui Sartre, spre a face și mai evidentă diferența dintre vederea lor literară și a prozatorului american ce avea să primească Premiul Nobel în 1949, cu mai puțin de un sfert de veac înainte de a muri, la fel de însingurat și de
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
Scurta istorie a literaturii române pe care a publicat-o după 1989, se compune - așa scurtă cum i se pare autorului - din patru volume masive. Iar "atotcuprinzătoarea sa Istorie a literaturii române (de la creația populară la postmodernism) este - caracterizarea îi aparține lui Gabriel Dimisianu - un corpus istorico-literar cu dimensiuni de frescă". În mod curios și dezamăgitor pentru un cititor de bună-credință al scrierilor lui Dumitru Micu, tot acest efort rămâne fără ecou în conștiința literară a epocii. Ion Rotaru cel puțin
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
luna încheierii războiului, când nu mai putea fi vorba de nevoile frontului, părții române i s-au pretins 55.000 de vagoane și 115 locomotive. În aceeași lună s-au capturat ca "trofee de război" 67 de fabrici și uzine aparținând industriei alimentare, ușoare și petroliere. Numai din industria petrolieră au fost ridicate 51.173 tone de material tubular. Scrie în carte: "Valoarea bunurilor aparținând căilor ferate, aviației și marinei române rechiziționate de trupele sovietice fără nici o formă s-a ridicat
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
locomotive. În aceeași lună s-au capturat ca "trofee de război" 67 de fabrici și uzine aparținând industriei alimentare, ușoare și petroliere. Numai din industria petrolieră au fost ridicate 51.173 tone de material tubular. Scrie în carte: "Valoarea bunurilor aparținând căilor ferate, aviației și marinei române rechiziționate de trupele sovietice fără nici o formă s-a ridicat la suma de 338 miliarde de lei." Dacă ne gândim că leul din 1945 era cel puțin de o sută de ori mai puternic
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
Cerul emisferei sudice sub care stăteam perplex nu era cerul meu. Era la fel de adevărat și de uluitor, la fel de real în toate detaliile, dar era altul. Tot așa și cu ficțiunea din cărți, cu poveștile pe care ni le spun ele: aparțin unei lumi paralele, poate însă singura adevărată, reală, fiindcă este nemuritoare. "Știu eu dacă acel Augusto Pérez din romanul meu Negura nu avea dreptate atunci cînd pretindea a fi mai real, mai obiectiv decît mine, care credeam că-l inventasem
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
și unul generat de notele de subsol unde intervin alte voci, a autoarei dar în alt registru (povestind, de pildă, o anecdotă plină de tîlc despre "politica struțului") și cele ale surorii și verișoarei sale: " Notele sînt ale autoarei. Cele aparținînd celorlalte două nepoate ale lui M. au mențiunea (N.S.), sora sau (N.V.), verișoară autoarei". Devenite personaje, sora și verișoară contribuie la producerea textului, iar acest artificiu este și o iscusita punere în abis a întregii cărți. Punctul lor de vedere
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]