16,557 matches
-
o formă mai accentuată, nemulțumirea nobilimii ungare în legătură cu transferul de bunuri și de demnități către aristocrația sosită din afara țării și năzuința autohtonilor de a-și elimina adversarii „venetici“ și de a se impune, în exclusivitate, la guvernare. Autorul cronicii determina apartenența la națiunea ungară de comunitatea de origine și de identitatea lingvistică și conferea prin aceasta termenului de natio semnificație modernă. Concepția lui Simon de Kézai va face epocă în Regatul Ungar, va fi inclusă în alte cronici, va deveni izvor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
contra născândului element fanariotic“, fiindcă „armenii au luat partea cea mai activă în această manifestațiune, și cei mai compromiși dintre dânșii, într-un număr foarte însemnat, au fost siliți apoi a fugi din țară“14. Tot Hasdeu va emite ipoteza apartenenței armene a lui Hâncu 15, idee preluată de Dimitrie Dan în studiul dedicat armenilor din Bucovina, fapt ce ar fi legitimat adeziunea lor la răscoală 16. Cu toate că cercetările ulterioare nu au confirmat prezumtiva origine armenească a conducătorului revoltei 17, ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
elitelor și a proiecției sale istoriografice, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 74. • Ibidem, p. 87. • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614. pregătire specială a acestuia 5. Pentru mulți dintre specialiști, însă, fundamental rămâne criteriul ierarhiei sociale, deci condiția apartenenței la una dintre clasele sociale superioare 6. De asemenea, s-a convenit asupra faptului că varietatea elitelor impune folosirea termenului la plural, atingând multiple sfere ale vieții: politică, economică, militară, culturală, religioasă etc.7 Vorbim despre elite sociale, indiferente, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la treburile politice ale statului. Firesc, ei sunt stăpâni de pământ. Și înalții clerici proveneau dintre boieri, având, în același timp, preocupări intelectuale remarcabile. Cu alte cuvinte, a existat o suprapunere a elitelor. Este, în opinia noastră, consecința faptului că apartenența la pătura boierească a determinat afirmarea celui înzestrat cu talent să se exprime liber, într-un climat politic propice manifestărilor de natură culturală. N. Iorga a sesizat un aspect revelator pentru condiția elitarului în epocă, atunci când scria despre operele mitropolitului-învățat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tuturor ce să află în părțile Ardialului ce sînteți cu noi într-o credință...“, este preambulul lucrării ce poartă semnătura clericului-cărturar moldovean, redactată în limba română, precum Cazania sa de la 1643 sau textul Noului Testament. Mai mult decât atât, conștiința apartenenței la același neam reiese cât se poate de clar din predoslovia către cititori a Testamentului, căci „cuvintele trebuie să fie ca banii, că banii aceia sînt buni carii îmblă în toate țărâle, așea și cuvintele acealea sînt bune care le
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aparte îl ocupau articolele din aceeași perioadă din „Națiunea“ (19 martie) aparținând dizidentului liberal D. Brătianu. Modul în care s-a desfășurat amintita reuniune europeană a însemnat pentru guvernul de la București o nouă dovadă a necesității luării unei decizii privind apartenența României la o alianță politică. Derutant a fost probabil mai ales faptul că tocmai statul german, de la care se aștepta un sprijin, a cerut excluderea reprezentantului român. Propunerea a fost aprobată, mai ales că, față de acest subiect, se manifestaseră doar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
amenință România din partea Rusiei sunt mai serioase decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești. România caută siguranță și ocrotire la Tripla Alianță“127. Era această declarație o dovadă a faptului că România înțelesese importanța unei apartenențe la o alianță politică puternică și că actul din 1883 nu mai era doar expresia simpatiei unor lideri politici. • Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit., p. 247. • Ibidem, p. 248. • Vasile Cristian, Diplomația..., în Gh. Platon ș.a., Cum s-a înfăptuit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
drepturi pentru națiunile mari și mici, o justiție internațională, precum și reafirmarea credinței în drepturile și valoarea persoanei umane. Întâmpinată cu încrederea unui început promițător, ONU transmitea o imagine simbolică de garant al noii ordini globale, caracterizate prin pace și stabilitate. Apartenența la ONU oferea oricărui stat siguranța atașării la micile favoruri ale taberei învingătoare, dar și iluzia unei protecții oferite de noua comunitate internațională. În condițiile postbelice, atunci când României i se refuzase statutul de cobeligerant iar Tratatul de pace fusese presărat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi singura carte câștigătoare dintr-o bătălie diplomatică postbelică pe trei sferturi pierdută. Admiterea în Națiunile Unite ar fi redat Bucureștiului credibilitatea internațională antebelică, garantând, măcar de fațadă, și o protecție în fața eventualelor pericole externe. Din perspectiva liderilor comuniști români, apartenența la ONU putea să aducă încă un vot important Uniunii Sovietice în arena mondială, consolidând indirect și destinul PCR în România. Campania diplomatică ce viza integrarea în ONU avea, așadar, pe lângă efecte ce țineau de prestigiul internațional, și o miză
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sa, exista deja un precedent - cazurile Ungariei și Italiei - iar acest gest ar fi confirmat atât respectul pe care România îl acorda Națiunilor Unite, cât și speranța revenirii între statele decente ale lumii. Avantajele integrării în ONU erau prezentate succint: apartenența la „International Emergency - Food Council“ în acele vremuri când România se confrunta cu o gravă criză alimentară, cooperarea cu Fondul Monetar Internațional pentru obținerea unor împrumuturi consistente și utilizarea UNESCO pentru reluarea relațiilor culturale cu alte țări5. Tătărescu a confirmat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
S. Cucu, România - Considerații geopolitice (I), în Geopolitica, I, p. 361. Preocupat de definirea procesului de integrare europeană, Andrei Marga subliniază că: „Geografia și istoria sunt condiții indispensabile, dar unificarea europeană fiind un proces în primă linie instituțional și cultural, apartenența europeană se judecă considerând instituțiile și cultura. Situarea în geografia și istoria europeană nu generează automat o europenitate culturală, după cum o europenitate culturală poate fi găsită și în țări care nu aparțin geografic și istoric, în sens strict, Europei...“7
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Hoover stopase aprovizionarea Ungariei pentru a nu oferi astfel provizii românilor; Arthur Balfour aducea în discuție ruperea relațiilor cu România și propunea chiar instituirea unei blocade împotriva statului român; în sfârșit, se relua chiar o discuție mai veche privitoare la apartenența României la tabăra Aliată 29. Deși românii au dezmințit imediat orice implicare a lor în lovitura de stat de la Budapesta 30, Aliații aveau nevoie de un „țap ispășitor“ pentru a prelua responsabilitatea aducerii la putere în Ungaria a unui guvern
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nota despre Bucovina următoarele: „Aici moldoveanul este indigen, la care aparține și nobilimea, și oamenii de la țară. Această populație dunăreană își are aici la Prut și Ceremuș granița sa de nord; este separată pronunțat față de vecinul slav de la nord prin apartenența la religia ortodoxă și prin limba valahă“14. Acest articol prezintă interes prin faptul, că hotarul etnografic de nord dintre români și ruteni este plasat de către autor pe râurile Ceremuș și Prut. Date mai concrete despre numărul românilor și rutenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
electorale, noua lege electorală provincială împărțea deputații aleși în Dieta Bucovinei în șase curii naționale, care țineau cont și de principiul confesional și de cel al reprezentării intereselor, într-un mod oarecum asemănător celui din Moravia, cu deosebirea că aici apartenența la o curie sau alta era dinainte stabilită și nu depindea de opțiunea deputatului 42. În componența curiei întâi a marii proprietăți și a Fondului bisericesc ortodox intrau opt persoane, anume un virilist, mitropolitul ortodox al provinciei, deputatul ales de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
răpește și neagă prin presă și discuțiuni, în mod intenționat sau din ignoranță, pur și simplu, toate rosturile și părțile de fapt ale existenței românimii de peste Prut, Nistru și Bug“37. Articolul se încheia cu sublinieri deosebit de semnificative referitoare la apartenența Basarabiei la spațiul etno-lingvistic românesc: „Și când veți mai pronunța acest cuvânt, Basarabia, vă rog să nu mai cugetați la un popor abstract și la o țară abstractă. Nu! Să închideți ochii și să vă închipuiți așa simplu - un frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
avea în vedere „un nume care sună caracteristic pentru o provincie sau precizarea provinciei ori a originii italice“22. În temeiul acestor considerații, Pârvan identifica patru tipuri de „naționalități“: I. italicii; II. provincialii deveniți romani prin cetățenie sau prin însăși apartenența la statul roman; III. „grecii veritabili”; IV. orientalii de diferite origini, dar aparținând sferei culturale grecești 23. După cum se poate observa, Pârvan îmbina criteriul etnogeografic cu cel juridico-cultural. Dificultatea stabilirii „naționalității“ diverșilor negotiatores din provincii este o chestiune pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să le încaseze fără însă a vrea, vreo dată, să-și asume exigențele îngrozitore și consecințele funeste ale acesteia“. Propunându-și să reziste „terorii istoriei“ prin „metode de camuflare“29, intelectualitatea românească sub comunism pare să-și fi compromis „spiritul apartenenței și al responsabilității în chiar mișcarea istoriei“30. Comunismul a reeditat un principiu dramatic din epoca războaielor religioase: cuius regio, illius religio. Principiul juridic, metamorfozat în conduită și atitudine. Intelighenția românească din anii regimului comunist nu a negat în substanța
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
direcții noi. Prin el, L. își revendica drept tradiție pașoptismul (privit în epocă și chiar mai târziu ca o țintă a criticii junimiste) și opunea pozitivismului junimist atașamentul față de religie. Acuzând Junimea de „germanism” și de „pesimism schopenhauerian”, poetul susținea apartenența noastră la spiritualitatea tonică a lumii latine. Criteriul latinității, ferment al spiritului național, va deveni argumentul cel mai utilizat și mai specific antijunimist. În virtutea lui, Macedonski reabilita lirica de influență franceză (D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, Al. Depărățeanu, Al. Sihleanu), iar
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
De aici, nevoia de dreptate, de echitate socială, de cultură și democrație. Sub influența ideilor revoluționare din Franța, temperate de moderația ideologilor germani studiați în perioada berlineză, K. a fost adeptul evoluționismului social, al reformelor „blânde și graduale”. În condițiile apartenenței la o națiune asuprită, lipsită de independență și de posibilitatea unei organizări sociale adecvate, crezul lui K. va cuprinde emanciparea națională și socială a românilor, progresul economic și cultural. Istoria constituia, în viziunea sa romantică, temeiul înțelegerii destinului unui popor
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
importante ale calității vieții și oportunitățile de Împlinire personală stagnînd. Stresul și informația cu care vă confruntați zilnic și cărora trebuie să le faceți față ar fi de neimaginat pentru stră-străbunicii noștri, la aceeași vîrstă ca a noastră. Sentimentul de apartenență la lume și al locului nostru În univers, care odată rămînea nemodificat din generație În generație, acum se schimbă cu fiecare deceniu, iar sentimentul de securitate se micșorează progresiv. Un psiholog pediatru mi-a spus recent că, În medie, copilul
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
nu vorbește despre ei. Sunt aproape 2 milioane de tineri care vor Împlini 18 ani până În 2004, care vor schimba balanța electorală. Ei toți sunt trecuți la „nu se exprimă”, la cei 50% dintre cei care nu Își afirmă o apartenență În sondajele oficiale. Sanda Cordoș: Operatorii care fac sondaje nu-i au În vedere și pe ei? Doru Pop: Nu ai cum să pătrunzi În profunzimea schemelor lor imaginare. Putem afla numai informații statistice: „da”, „nu” sau „nu știu”. Mulți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu totul noi, ce deschid câmpul larg al unei antropologii literare. Humboldt, triada actanților ontologici și alteritateatc "Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea" Cornel Vâlcutc "Cornel Vâlcu" Exercițiu de lectură Voi Începe cu un citat: Putem examina mai detaliat chestiunea apartenenței stricte a gândirii la limbă. Activitatea subiectivă dă formă unui obiect În gândire. Căci nu există nici măcar un singur tip de reprezentare care să poată fi considerat drept pura receptare a unui obiect deja dat. Activitatea simțurilor trebuie să aibă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
occidentale - mai precis, cele euroatlantice - au fost și sunt puse de alte culturi decât cele euroatlantice sub semnul Întrebării. Nu Însă de cultura română care se recunoaște ca aparținând celei europene, deși nu numai În afara României există Îndoieli asupra acestei apartenențe, căci acestea apar exprimate Încă de la teza maioresciană a formei fără fond, până la capacitatea unei integrări europene rapide. Critica europenității noastre cuprinde atât din sursele ei exterioare, cât și din cele interne, ce-i drept, foarte puține, democratizarea ineficientă a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de credința religioasă. Mai multe argumente conduc spre relevarea unei dependențe Între credința religioasă creștină și conceptul modern de proprietate, În cele din urmă ca definire a acelui „eu” rogator (exprimat tacit În rugăciune față de „noi”, „nouă”, cuvinte care desemnează apartenența insului la poporul lui Dumnezeu). Pentru acest „eu” care se roagă, care Își organizează fie și sumar, poate doar momentan, o atenție personală asupra sa atunci când se roagă, când constată separarea dintre planul uman căruia Îi aparține și cel neuman
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rând. Sintagma conștiință a crizei e poate ușor demodată. Conștiința trimite la subiect, interioritate, structură, morală, arată un model tare. Aici apare un aspect al crizei, În reprezentarea unui asemenea model, care nu mai poate fi Închegat cu certitudinea unei apartenențe identitare. În același timp, nu poți trăi fără o anumită modelare ori fără să realizezi că o asemenea „modelare” se face. E o criză Între două situații liminare. Pe de o parte, modelele tari, structurale, sunt subminate de criticile antiesențialiste
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]