2,777 matches
-
reprezentării scenice a unei comedii. Printr-un neprevăzut efect de bumerang, Emițătorul poznaș, preocupat de subminarea constantă a așteptărilor Receptorului, este la rândul său deconcertat de reacția stârnită, devenind astfel un "păcălitor păcălit" neînțeles și neînțelegător. Profund tragică, prin sugestia apocalipsei cuvântului ce anunță disoluția totală a umanului, noncomunicarea este percepută, astfel, paradoxal, prin comic. Nu este vorba, însă, de comicul de factură tradițională, declanșator al râsului vesel, plin de voioșie, ci de un comic al absurdului, asociabil pe de o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
intrarea Pungei-publice să-ncerce a sătura pe nesăturabilul monstru; nici tăierea limbei din jurisdicțiunea voastră. Vouă, ceaiul și opiul să vi se dea... și'ncolo, pace! O, de trei ori fericiți muritori!!!150 În același sens, Caragiale reușește să profetizeze apocalipsa limbajului, prin evidențierea stadiului agravant de sclerozare, denaturare și absurdizare a acestuia. Surprins în practica discursului la personaje pe cât de infatuate, pe atât de agramate, limbajul este sufocat de șuvoaie nestăpânite de incoerențe, inadvertențe, paralogisme, poncife, sintagme prefabricate inserate mecanic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În favoarea societății capitaliste (Coreea de Nord) și de evaziune fiscală (Coreea de Sud). Biserica Prezbiteriană din Coreea consideră opiniile sale incompatibile 566 cu religia creștină și l-a excomunicat. Moon pleacă În SUA unde Începe opera de prozelitism pentru doctrina sa. Predica despre venirea Apocalipsei, În conformitate cu care toți adepții trebuiau să-și vândă averile personale, să le dăruiască pentru purificarea sufletului. Dezamăgiți că această profeție nu s-a Împlinit, unii adepți au părăsit comunitatea. În 1984 este arestat În SUA pentru evaziune fiscală și Închis
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
oxymoron, de la oxys, ascuțit, pătrunzător și moros, - tocit, prost) este vorba de un procedeu stilistic care constă în a apropia, în aceeași expresie, termeni cu o semnificație contradictorie și, în cazul nostru, probează posibilitatea de a concilia imagini derutante ale apocalipsei, care evocă răvășiri cosmice, războaie, temeri, sânge, moarte, cu tema nonviolenței și lansează o sfidare: în pofida prezenței violenței sub diferitele forme din Cartea Apocalipsului, mesajul său este de speranță și nonviolență. În spatele (background-ul) acestei teme există o dezbatere reală
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
tocmelile ei desăvârșite. În Soarele și Luna, Dumnezeu, constrâns de răzvrătirea celei mai mândre dintre făpturile sale, hotărăște, pentru a nu se nega pe sine, să nimicească lumea și să o rezidească, încorporând în noua izvodire fapta contestatoare. Reunind o apocalipsă și o geneză, dramaturgul subliniază coincidența și continuitatea simbolică dintre sfârșit și început, moarte și înviere, și conferă, totodată, jertfei un sens activ. Dacă descinderea Soarelui în Infern este o călătorie inițiatică în căutarea luminii ce sălășluiește în întunericul sinelui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
de Jurnalism și Științele Comunicării. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Introducere în istoria și studiul mass media; Textul jurnalistic; Mass media, astăzi; Tehnici de colectare a informației; Comunicare și publicitate; Genuri și specii; Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă; Jurnalistul Camil Petrescu. LIVIU ANTONESEI, este prof. univ. dr. la Universitatea ,,Al. I. Cuza", Iași, la Catedra Științele Educației. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Semnele timpului; Căutarea căutării; Jurnal din anii ciumei, 19871989; Scriitori ieșeni contemporani. Dicționar biobliografic; Paideia
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
umană. Omul are să fie ras de pe fața pământului. Dintr-o jonglerie cu convențiile povestirii (în Modernism) trans-romanul a alunecat într-un tragism sumbru. Mulți romancieri de la acest început de mileniu au sentimentul că trăiesc sub semnul unei iminente nenororciri planetare. Apocalipsa bântuie trans-romanul. Tragismul e semnul distopiei și e lucru știut că romanul Desperado este în esență distopic. Povara spaimei că nu mai există un acasă, că orice spațiu și orice timp poate deveni o fatală amenințare, este pentru Era Desperado
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Autorii Desperado imaginează șiruri de detalii, lumi de toate culorile și mărimile. Distopiile Desperado sunt: politice (cel mai accesibile și evidente câtă vreme a existat Cortina de Fier), științifico-fantastice (coșmarul tehnicii, spre deosebire de idealul SF), moral-filozofice (natura umană, violența adolescenților), apocaliptice (apocalipsa atomică), îmbătrânirea, criza civilizației (moartea viitorului). Teroarea imaginată de distopiile Desperado are și un rol pozitiv: ea reabilitează hidosul într-o manieră mai concretă decât o făcea T.S. Eliot prin estetica urâtului în 1922. Autorul imaginează orori cu frenezie, se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în dispoziția distopică a autorului Desperado. Decât să imagineze o acțiune în viitor, el preferă să-și pună ștreangul de gât, să se vadă într-un spațiu negativ, să se înconjoare cu distopie. Huxley vede apogeul fatal al tehnicii sau apocalipsa atomică (Brave New World, Ape and Essence), Orwell își ucide eroii într-un comunism generalizat la întreaga omenire (1984), Burgess acoperă Londra cu adolescenți criminali care vorbesc pe jumătate rusește (A Clockwork Orange), Lessing vede absurdul protestului anticapitalist (The Good
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ungaria, cu o săgeată care zicea, "Tu". Poate că așa e. În ultima parte a unicului poem lung, cel mai lung, din următorul meu volum (25 de poeme în 5 secțiuni, toate în terza rima), Anglia e distrusă de cinci apocalipse. Nu știu nici eu însumi cum să înțeleg aceste texte, dar le-am scris, chiar le-am scris cât am putut de bine, așa că trebuie să aibă un înțeles pentru mine. LV. Întocmai ca în tablourile lui Chagall, deși nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
semnează Ioan Groșan, Traian T. Coșovei, Florin Sicoie, Gheorghe Iova); Cornel Ungureanu, Țepeneag și ai săi, O, 1992, 20; Corin Braga, Onirism estetic și onirism halucinatoriu, RL, 1992, 21; Florin Manolescu, Miorița în versiunea postmodernă, LCF, 1992, 21; Ioan Urcan, Apocalipsa mioritică, APF, 1992, 5; Mihaela Ursa, Exerciții de zbor și arta fugii, APF, 1992, 5; Fevronia Novac, Singurătatea autorului, RL, 1992, 26; Gheorghe Iova, La est de Țepeneag, CNT, 1992, 50; Mihai Dragolea, Tiparul și urmarea, F, 1993, 2; Florin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
În escatologia iraniană rodul unor speculații și dezvoltări succesive care ar fi putut să nu fi primit influențe străine elenistice și iudeo-creștine. Totuși, este greu de presupus, după cum s-a propus (Gignoux, 1986a; 1986b; 1985-1988) pe baza unei definiții a apocalipsei ca gen literar care s-a afirmat În Iran Într-o perioadă relativ târzie, că raportul Între lumea religioasă iraniană și cea iudaică ar putea fi inversat. Într-adevăr, apocalipsa presupune o formă de escatologie individuală și generală și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
propus (Gignoux, 1986a; 1986b; 1985-1988) pe baza unei definiții a apocalipsei ca gen literar care s-a afirmat În Iran Într-o perioadă relativ târzie, că raportul Între lumea religioasă iraniană și cea iudaică ar putea fi inversat. Într-adevăr, apocalipsa presupune o formă de escatologie individuală și generală și nu există dubii că gândirea gathică a reprezentat În Iran și, În general, În Orientul antic, primul nucleu al unei fecunde și incisive idei escatologice, anterioară Începutului secolului VI Î.Hr
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și revelații ale evenimentelor viitoare și finale, este un subiect care, În zoroastrism, a furnizat material pentru un gen literar cu rădăcini de netăgăduit În tradiția iraniană, de la G³th³ la Yașt 19 (cf. infra, subcapitolul 2.4), deși influențat de apocalipsa iudaică și creștină (Duchesne-Gillemin, 1982). Pe lângă mărturii Împrăștiate În literatura pahlavi, există două opere citate mai sus, care aparțin acestui gen: Ay³dg³r ș J³ms³pșg, păstrată doar parțial În pahlavi (versiunea principală este În pazand) și Zand ș Wahman Yasn, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Românească, 1987; Humanitas, 1996); Apel către lichele (Humanitas, 1992, 1996); Cearta cu filozofia (Humanitas, 1992, 2005); Despre limită (Humanitas, 1994); De la limite. Petit traité à l’usage des orgueilleux (Éd. Michalon, Paris, 1997); Itinerariile unei vieți: E.M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri — 1990 (Humanitas, 1995); Itinéraires d’une vie: E.M. Cioran suivi de Les continents de l’insomnie (Éd. Michalon, Paris, 1995); Apocalypsen enligt Cioran (Dualis Förlags, Ludvika, Suedia, 1997); Declarație de iubire (Humanitas, 2001); Ușa
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Jurnal de idei (în colaborare, Humanitas, București, 1990); Alexandru Dragomir, Crase banalități metafizice (în colaborare, Humanitas, 2004); Cinci plecări din prezent. Exerciții fenomenologice (Humanitas, 2005). FILME — Exercițiu de admirație (în colaborare cu Constantin Chelba, 1991); Eugène Ionesco. Ultimul interviu, 1992; Apocalipsa după Cioran (în colaborare cu Sorin Ilieșiu, 1995). CĂRȚI ÎN FORMAT AUDIO — Ușa interzisă (Humanitas Multimedia, 2003); Noica (Humanitas Multimedia, 2003); Apel către lichele (Humanitas Multimedia, 2006); Declarație de iubire (Humanitas Multimedia, 2006); Sebastian, mon frère. Scrisoare către un frate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Grigurcu, Un maiorescian: Mihai Șora, VR, 2001, 11; Cătălin Ghiță, Filosoful și memoria sa afectivă, APF, 2001, 11; Cristian Preda, Doi liberali dezamăgiți, „22”, 2001, 49; Adrian Marino, România viitoare, „22”, 2001, 50; Popa, Ist. lit., II, 1062-1063; Mircea Iorgulescu, Apocalipsa după Șora și Antohi, „22”, 2002, 4. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
102. În ultimă instanță, Iorga a recunoscut că adevărata problemă era numărul exagerat de pseudointelectuali sortiți șomajului. Iorga continua să se opună nazismului. Numai nevoile de zi cu zi contează pentru Hitler". Ceea ce vrea Hitler este Lebenreaum. "Sună ca trîmbițele Apocalipsei... care se apropie"103. Venirea lui Hitler la putere a stîrnit o reacție puternică în rîndul minorităților din Europa de sud-est; Iorga era îngrijorat de sași și de șvabi. Jickeli, liderul sașilor din Transilvania, i-a făcut o vizită lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era propice, ci și locul. Viena anului 1989 era un palimpsest al trecuturilor complicate și Întrepătrunse ale Europei. În primii ani ai secolului XX, Viena era Europa: lăcașul fertil, excentric și autoamăgit al unei culturi și civilizații aflate În pragul apocalipsei. Între cele două războaie, transformată dintr-o glorioasă metropolă imperială În capitala secătuită și Împuținată a unui stat-reziduu minuscul, Viena a intrat pe o pantă descendentă, sfârșind ca bastion de provincie al unui imperiu nazist căruia majoritatea vienezilor i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
LA, 1988, 37; Ioan Holban, [„Linia de plutire”], „Moldova socialistă”, 1988, 212; Constantin Cubleșan, „Vămile”, ALA, 1991, 91; Mihai Cimpoi, Fenomenologia inerției, RL, 1991, 26; Dan Mănucă, Un romancier și trei personaje, LCF, 1991, 32; Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
artistic din jur de 1900 care nu încetează să fascineze gândirea europeană de vreo câteva decenii încoace. Un moment de vârf al acestui interes se plasează în preajma finalului de mileniu doi, când mai ales cultura vieneză din jur de 1900, "apocalipsa veselă" cum a numit Hermann Broch acel climat de nepăsare de dinaintea sfârșitului, a alimentat un număr considerabil de cercetări pe care Mitchievici le cunoaște și discută dintr-o perspectivă mereu atentă și la evoluțiile artistice românești. Dacă explozia modernității fusese
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
formă simbolică deosebit de expresivă"353. Artistul evidenția latura simbolică a reprezentării ororilor războiului prin plasarea într-un context alegorico-narativ a simbolului central, în acest caz divinitatea tutelară. Oricum, integrat acestui ansamblu, Zeul războiului își relevă latura morbidă de cavaler al apocalipsei. Capitolul VII VII.1. Spectrul decadentismului: la Femme Fatale Atât în literatură cât și în arta plastică, discursul decadent se configurează în jurul acestei alterități virtual punitive, a feminității, iar în centrul său se află ambiguitatea sexuală. Figurile tipice ale femeii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lor, ele fuzionează într-o figură complexă. Geniul are acum înzestrările artistului printre care și capacitatea vizionară. Melancolia se încarcă și cu o anume capacitate de predicție în context decadent, afiliată unui milenarism care scoate la suprafață imaginea somptuoară a apocalipsei civilizației europene. Poetul melancolic contemplă sfârșitul grandios al civilizației europene pe care iminenta sosire a "barbarilor" albi urmează s-o pulverizeze. Verlaine publica celebrul poem "Langueur" (Melancolie) în 1883, în revista Le Chat noir și ulterior în volumul Odinioară și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ultime Elade, "alba-dreapta Isarlâk" la Ion Barbu, separată însă de orice contingență istorică și redusă la o insulă utopică a fericiților esteți de unde se poate contempla în voie, neimplicat și securizat, spectacolul atrocităților, aflat întotdeauna pe "celălalt mal". În ecuația apocalipsei decadente, rolul barbarilor este jucat de slavi, de popoarele orientale și, prin extensie, la Alexandru Bogdan-Pitești, și de cele balcanice. Nu este exclus ca patricianul estet, patron al artelor, să-i fi avut în vedere și pe ruși, însă este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și convingerea țăranilor să nu își vândă pământurile străinilor. Daca însă pământurile vor încape cumva în mâna streinilor, ele nu se vor maĭ putea rescumpăra în veciĭ vecilor de românĭ, și atuncĭ, finis Romaniæ" (Melidon, 1874, p. 130). Sfârșitul României, apocalipsa românismului, vin prin alterarea spiritualității ortodoxe, prin coruperea purității etnice, și se desăvârșește prin înstrăinarea pământului strămoșesc românesc. Sub biciul evenimentelor succedate pe scena geopolitică a Europei, care au constituit amorsa pentru prima conflagrație mondială, discursul naționalist și-a accelerat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]