KorAP: Find »[drukola/base=ara & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...110 111 112 ...115 >

2,860 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

Imperiul otoman s? pretind? din nou c? Ungaria �i apar? ine? Relativ la suporterii englezi sau americani ai preten? iilor revizioniste ale ungurilor, Iorga �i amintea interlocutorului s? u c? ace? tia ? tiau la fel de multe lucruri despre Transilvania că ? i despre Groenlanda sau ? ara de Foc. C�ț prive? te propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga �ntreba: cine ar urma s?? l prezideze? ? i (dat fiind c? bro? ură destinat? lui Kornis a fost scris? de Iorga �n 1940), el �ntreba dac? asemenea plebiscit ar rezolva problema

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Este adev? raț c? �n timpul Evului Mediu (mai ales �n perioadă domină? iei otomane) au avut loc numeroase migra? îi ale popoarelor balcanice ? i un flux de valahi din Macedonia ? i Albania spre �Dacia Traian? �, mul? i dintre ace? tia stabilindu? se �n ? ara Rom�neasc?. Au venit (�ntr? un num? r mai mic) ? i �n Moldova. Pu? ine dintre aceste migra? îi pot fi stabilite cu precizie că av�nd drept ? int? Transilvania (? i pornind direct din partea de sud a Peninsulei Balcanice). Mul? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
universal?: �(La �nceput a fost) antică provincie român? Dacia, care fusese izolat? de Imperiu �n secolul al treilea, devenind de atunci un fel de Atlantida, �n care oamenii au continuat s? vorbeasc? vechea limb? român? , spun�ndu?? i ? i acum rom�ni, ? ara lor fiind Rom�nia�212. Mai ales R. Roesler, �n lucrarea să Rum(nische Studien (1871), pornind de la ? i duc�nd mai departe teoriile unui istoric elve? ian, F.�J.�Sulzer, privind presupusa deportare a populă? iei dace de c? tre români, a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
satisfac? ie �n Elve? ia. F? c�nd o oarecare cump? r? tur? �ntr? un magazin, proprietarul magazinului respectiv l? a �ntrebat de unde vine. Iorga a r? spuns c? vine din Rom�nia, la care patronul a exclamat: �Ah! Asta? i ? ara profesorului Iorga! �216. Dar Sistemul Versailles se n? ruia. Nu mult dup? Conferin? a Mondial? de Istorie a urmat v�nzarea Cehoslovaciei la M�nchen, dup? care revizionismul maghiar s? a dezl? n?uit. �Lupta cu absurdul revizionism maghiar�217

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
m�ni, vreun oarecare agresor decis era �condus� undeva, �nso? it de o muzic? militar? zgomotoas? , de flori, urale ? i lacrimi, �ntr? o manifestare iluzorie de bucurie fă?? de remediul tuturor relelor ? i fă?? de Mileniu. Populă? ia derutat? din �? ara nim? nui a Europei� credea poate c? problemele lor vor fi rezolvate. Agresiunea energic? p? rea s? dea rezultate. Reocuparea Saarului ? i a ? inutului Rinului, r? zboiul din Etiopia, r? zboiul civil din Spania, agresiunea japonez? din Extremul Orient, ocuparea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
abuzuri capitaliste. Capitali? tilor evrei le p? să numai de bani, f? r? nici un respect fă?? de frumos. Oferea drept exemplu oră? ul Ia? i pentru felul �n care populă? ia evreiasc? modificase caracterul acestuia, ? i nu �n bine! �Evreii erau altfel �n ? ara lor. Monoteismul lor s? lbatic, dar nobil, i? au �n? l?at deasupra celorlal? i din jurul lor�, �ncheia Iorga, men? ion�nd C�ntarea c�nt? rilor a Regelui David. Observa cu triste? e c? evreii fuseser? izgoni? i de soart

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i! �n ceea ce �i prive? te pe evreii americani, trebuie s? rememor? m �nceputurile comunit?? îi evreie? ți din Statele Unite. Vom folosi drept document un apel al Pre? edintelui George Washington adresat comunit?? îi evreie? ți din Newport, statul Rhode Island: �? ara noastr? nu pedepse? te bigotismul, ? i nu sprijin? nici persecu? iile�. Astfel de �nceputuri au dus la formarea unei comunit?? i diferite de aceea din Rom�nia Mare. �n perioada aceasta, Iorga era partizanul boicot? rîi comer? ului evreilor, ca r? spuns

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Dac? el se a? tepta la un �regim creativ�, Dictatură Regal? nu avea s? fie a? a ceva. A cooperat totu? i cu ea, deoarece identifica acest regim cu supravie? uirea Rom�niei Mari. Dar nu guvernul, ci camarila conducea ? ara. Pe l�ng? Carol ? i Madam Lupescu, esen? a acesteia era constituit? din Ernest Urd? reanu (cel mai nepopular membru al ei) ? i din ministrul de Interne, C? linescu, un veritabil desperado, poate felul de om de care avea regele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
incluse mesaje m? gulitoare de loialitate (telegrame ? i scrisori) fă?? de rege. Iorga d? dea pe urm? o descriere a rom�na? ului, pierdut acum cu triste? e �n secolul al XX-lea. El nu voia comunism, ci ceva nou pentru ? ara lui. Rom�na? ul acesta se sim? ea asuprit ? i inutil, �un obiect inert al unei vie? i pe care nu o �n? elege�. �ntr? un asemenea vid, Ortodoxia ar fi putut avea un rol firesc, dar (dup? p? rerea lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a acestuia. Iat? titlul unui editorial din �Angriff� (ziarul SS? ului): Regele ? i amantă lui evreic?. Analogia istoric? se referea la Persia antic? ? i la regina Esther. Povestea din Biblie avea un sf�r? it extrem de nebiblic. �Evreii i? au contaminat ? ara ? i din Persia s? a ales praful�, scria �Angriff�82. Prin decembrie 1938, C? linescu a devenit prea egocentric ? i scrupulos fă?? de puterea să. Trebuia s? se �nfrunte cu un individ dualist de talia lui Iorga. Acesta scria c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
isp?? easc? faptă. �Neamul rom�nesc� a ap? rut cu chenar negru. �Un om care a sacrificat totul pentru lini? tea ? i pacea Rom�niei�, scria Iorga, �a fost asasinat ieri de ni? te fanatici care �l urm? reau de mult? vreme. ?ara va condamnă aceast? fapt? �. �P�n? chiar �n ultimul moment al vie? îi sale�, scria Iorga, �[C? linescu] a avut grij? s? fereasc? Rom�nia de r? zboi ? i s? o p? streze �ntreag?. Dac? exist? cineva care urm? re? te un alt ? el

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
se sting? ? i nu se va stinge! � Fran? a a pierdut b? ț? lia, dar Fran? a nu a pierdut r? zboiul! Guvernan? îi de circumstan?? au putut capitula, ced�nd panicii, uit�nd de onoare ? i l? s�nd ? ara prad? servitu? îi. Cu toate acestea, nimeni nu este pierdut. Nimic nu este pierdut, pentru c? r? zboiul acesta este un r? zboi mondial�6. �n ultim? instan?? , Charles de Gaulle (? i Iorga!) vor fi cei reabilită? i �n fă? a istoriei. La

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii a fost abolirea reformei agrare f? cut? de rom�ni. Pe m? sur? ce armata rom�n? se retr? gea, ? ara �? i ? inea r? suflarea. Care va fi mi? carea urm? toare a lui Antonescu? Va apela la metoda lui De Gaulle (a? a cum mul? i se a? teptau plini de speran??) ? Nici m? car Maniu nu dorea acest lucru. Dar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Era un du? man �nver? unat al Legiunii, iar Iorga era pentru el �marele nostru Iorga� (�), scria despre �sufletul lui mare�, numindu? l �Apostolul, un scriitor str? lucit dotat cu inspiră? ie politic? �. Afirmă c? �nici o dragoste (ar? tat? de) ? ara noastr? nu poate fi considerat? destul de mare atunci c�nd este vorba de Iorga�. Odat? cu instituirea Statului Na? ional Liberal, R? dulescu a schimbat registrul ? i s? a repezit s?? l sf�? ie pe Iorga, aflat acum f? r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din r? sputeri s?? l �mboldeasc? ? i s?? l conving? pe Iorga s? plece din ? ar? ? i s? se duc? �n Italia la ? coală lui de la Vene? ia. Pe moment, Iorga nu s? a g�ndit cu seriozitate la aceast? propunere. �?ara mea ar putea s? aib? �nc? nevoie de mine! �, spunea el. �C�nd va sosi momentul acesta, vreau s? fiu aproape că s?? mi slujesc ? ara! � Ne putem da seama de c�ț de dezinteresat �? i iubea el patria, pentru care era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Vene? ia. Pe moment, Iorga nu s? a g�ndit cu seriozitate la aceast? propunere. �?ara mea ar putea s? aib? �nc? nevoie de mine! �, spunea el. �C�nd va sosi momentul acesta, vreau s? fiu aproape că s?? mi slujesc ? ara! � Ne putem da seama de c�ț de dezinteresat �? i iubea el patria, pentru care era gata s? fac? orice sacrificiu. S?a spus c? nu po? i dec�ț s? fii crucificat pentru credin? a ta. Autorul c? r? îi de fă

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fost o ț? cere la?? , cu excep? ia Pre? edintelui acesteia, Constantin R? dulescu? Motru, care s? a ridicat ? i a spus urm? toarele: Nicolae Iorga nu mai este printre noi. Este tot ce putem spune �n acest moment tragic pentru ? ara noastr?. R? m�ne pe seama viitorului, cu o stare de spirit mai calm? , s? judece �mprejur? rile mor? îi sale. Dar noi, care am fost destul de apropia? i de el, s�ntem aproape incapabili s? ne adun? m g�ndurile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
frustr? rilor ? i a nelini? tilor lui, nu putem p? trunde sensul vie? îi lui Iorga. Nu este u? or s? �n? elegi un asemenea na? ionalism dintr? un avantajos punct de vedere american (sau occidental). Oliver Wendell Holmes spunea odat?: �E ? ara mea, fie c? este dreapt? sau nedreapt? �. Magistratul Holmes nu se referea la o �purificare etnic? �. Dar � protejat de dou? oceane, suveran pe continent ? i �nzestrat cu bog?? îi de nedescris ? i cu institu? îi democratice � na? ionalismul Statelor Unite

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i nici de Diderot. Pentru atingerea unui asemenea ? el al secolului al XXI-lea, va trebui s? lucr? m �ntr? o Europ? (?i o lume) �n care secolul al XIX-lea este �nc? prezent �n mare m? sur?. Iorga nu ? i?a putut ajuta ? ara �n atingerea acestui ? el �n timpul secolului al XX-lea. Dac? este a? a, atunci de ce �i venereaz? rom�nii memoria mult dincolo de respectul cuvenit unui gigant intelectual? �Iorga este un vulcan incandescent. Ne �nc? lzim l�ng? el, noi (cei) care s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ec Libre! � (�Tr? iasc? Qu�bec-ul liber! �), ? inut �n Canada francez?. De Gaulle descria supravie? uirea francezilor canadieni, condu? i de preo? îi din satele lor, care i-au ajutat s? -?i p? streze identitatea 136 Neamul rom�nesc �n Ardeal ? i ? ara ungureasc? , Bucure? ți, 1906 ? i Scrisori ? i inscrip? îi ardelene ? i maramure? ene, Bucure? ți, 1906. 137 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 22 ? i 36-37, 47 138 Theodorescu, op. cît. , p. 62 ? i Scrisori

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
59 �Neamul rom�nesc�, 3 aprilie 1917 60 Aceasta este p? rerea unanim? a familiei Iorga 61 Ideea c? regimul de la Bucure? ți s-ar l? să mai cur�nd m�nca? i de c�ini dec�ț s? p? r? seasc? ? ara nu le-a pl? cut tuturor: cei care inten? ionau s? plece �n Rusia, i-au cerut lui Iorga s? elimine pasajul la reeditarea discursului, dar Iorga a refuzat. O via?? de om... , vol. ÎI, p.�254 62 Memorii, vol. I, p.

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
emorii, vol. IV, p. 106; vezi ? i Theodorescu, op. cît. , p. 286 152�O via?? de om... , vol. III, p. 120 153�Iorga notă �n mod caracteristic faptul c? la dineul inaugural un coleg francez a avut cuvinte frumoase de spus despre ? ara noastr? �. Memorii, vol. III, p. 108 154�BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 305, doc. 117. Vezi ? i Memorii, vol. IV, p. 77 155��Neamul rom�nesc�, 26 ianuarie 1928 156�Memorii, vol. V, p. 244 157�BARSR, Coresponden

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
187�Cele mai importante dintre numeroasele jurnale de c? l?torie ale lui Iorga din aceast? perioad? s�nt: C�teva zile prin Spania, Bucure? ți, 1927; O mic? ? ar? latin?: Catalonia ? i expozi? ia din 1929, Bucure? ți, 1930; ?ara latin? cea mai dep? rtat? �n Europa: Portugalia, (Bucure? ți, 1928); ?? ri scandinave: Suedia ? i Norvegia, Bucure? ți, 1929; �n Șerbia de dup? r? zboiu, V? lenii de Munte, 1927; Priveli? ți elve? iene, V? lenii de Munte, 1930 188��Neamul rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
emorii, vol. V, p. 163 191�Pot fi g? site dovezi multiple �n acest sens. De exemplu, �n volumul al cincilea al memoriilor lui Iorga, din martie 1925 p�n? �n iunie 1930, paginile 262, 278, 286, 287, 303, el a? tepta mereu că ? ara s? apeleze la el 192�Memorii, vol. V, p. 23 193�Istoria comer? ului rom�nesc, Bucure? ți, 1925 ? i Istoria industriei la rom�ni, Bucure? ți, 1927 194��Le Matin�, Paris, 5 martie 1926 195��nsemn? rile noti? e

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu trebuie s? constituie un obstacol �n calea autodetermin? rîi na? ionale 196�Iorga, Lupta, ? tiin? ific? �mpotriva dreptului rom�nesc, Conferin?? la adunarea �Astra� ? inut? la Abrud la 1 septembrie 1938, Bucure? ți, 1938 197�Iorga, O c? l?torie �n ? ara Ha? egului, Bucure? ți, 1906 198�Dom�novszky, op. cît. , pp. 272-276 199�Dom�novszky a scos �n eviden?? fermă pozi? ie promaghiar? a lui Michelet �n aceast? privin?? 200�F.�Glatz, Dom�novszky S�ndor h�lye a magyar torten�lemben, �Szaz

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]