2,792 matches
-
Deva, 1947 (6 pag.) ; 4. SOCIALISMUL ȘI COOPERAȚIA, Deva, 1948 (13 pag.) ; 5. ALEXANDRU PETOFI, 1823 - 1849, Deva, 1948 ; 6. SZECSZ MARIA VENUS DE MURANY, FAIMOASA CASTELANA A DEVEI, Deva, 1950 (4 pag.) ; 7. CÂTEVA DATE DIN TRECUTUL MINEI DE ARAMA DIN DEVA, Deva, 1957 (3 pag.) ; 8. DOI FRUNTAȘI HUNEDORENI : DR. IOAN MIHU (1854-1927) ȘI FRANCISC HOSSU LONGIN (1847-1935) Deva, 1968 (9 pag.) ; 9. DIN TRECUTUL TEATRAL AL DEVEI, Deva, 1968 (4 pag.) ; 10. PAGINI DE ISTORIE ȘI DEZVOLTARE A
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
și marnă galbenă din Jurasic, iar acestea din urmă se aseamănă cu calcarul și marna din zona Madjdal Shams de la poalele Muntelui Hermon, care se află pe partea de nord-est a depresiunii, cu 110 km mai la nord. Așa și arama de la Timna, care își găsește replica în cea de la Funun, la 110 km mai la nord pe teritoriul Iordaniei. În zilele noastre se măsoară o deplasare constantă de circa 1 centimetru pe an a părții estice în raport cu partea vestică. Pe parcursul
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Arlecchino" în spectacolul "Bădăranii" ("I quatro rusteghi") după Carlo Goldoni la Operă Națională din București, regia Peter Pavlik; 2010 "Pantalone" în spectacolul "Îndrăgostiții" la Teatrul "Mască" ; scenariu și regia Michelle Modesto Cassarin; 2010 "Soldatul" în spectacolul "Prințesa din Castelul de arama" la Teatrul "Mască", regia Marius Pepino; 2010 - "Pantalone" și regizor secud al spectacolului "Anselmo" la teatrul Nottara din București, regia Mihai Gruia Sandu; 2009- "Arlecchino" în spectacolul „Don Pasquale” la Operă Națională din București; 2006 - "Jules Verne" în spectacolul „Marginea
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
este un muzeu județean din Târgoviște, amplasat în Str. Justiției nr. 7. Lângă poarta mare, folosită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pe latura de sud-est a Curții Domnești, foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află , găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Compusă din pivniță, parter și etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poți admira monumentele Curții Domnești, Casa Aramă este un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale din zonă. La parterul clădirii, a fost amenajat Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, ce adăpostește mărturii ale civilizației unui popor, exprimată printrunul din cele mai profitabile meșteșuguri - tiparul. Circuitul expoziției
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
Târgoviște, amplasat în Str. Justiției nr. 7. Lângă poarta mare, folosită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pe latura de sud-est a Curții Domnești, foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Compusă din pivniță, parter și etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poți admira monumentele Curții Domnești, Casa Aramă este un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale din zonă. La parterul clădirii, a fost amenajat Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, ce adăpostește mărturii ale civilizației unui popor, exprimată printrunul din cele mai profitabile meșteșuguri - tiparul. Circuitul expoziției
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
decorativă, etnografie (ceramică, țesături, unelte, covoare românești din secolul al XIX-lea), cărți rare în ediții de lux, picturi din secolul al XIX-lea, faianță, mobilier stil din diverse epoci, artă orientală și extrem-orientală (vase și stampe japoneze, vase de aramă, mobilier), icoane și arme din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Mobilierul expus a aparținut aproape în totalitate familiei Bellu. Tot din colecția Bellu sunt tablourile: Portret de bărbat de Pavel Dincovici, Țărancă de Eugen Maximovici (1857-1926), Bătrân
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
la Regensburg, 1522-1525, München, Alte Pinakothek), fiind totodată și cea mai înaltă expresie a Școlii dunărene. A mai realizat Frescele Băii imperiale din Regensburg (1525, astăzi fragmente în muzeele de la Budapesta și Regensburg), ca și numeroase desene și gravuri pe aramă (peisaje, compoziții cu tematică religioasă, studii de arhitectură ș.a.), contribuind de asemenea - dar într‑o proporție încă neelucidată - la executarea comenzilor, cu specific artistic, lansate de Maximilian I (Carul de triumf, Poarta triumfală, Cartea de rugăciuni a împăratului Maximilian). Alte
Albrecht Altdorfer () [Corola-website/Science/334186_a_335515]
-
bazată pe cuvântul latin pentru „clopot”, "tintinnabulum". Seria de ecouri ale „clopotelor” imaginează sunetele diferitelor clopote, de la zinghetele clopoțelelor de argint purtate de cai, la „dong, ding-dong” al clopotelor de aur și de fier, la scârțâitul „whee-aaah” al clopotelor de aramă. Seriile sunt întotdeauna patru, urmate de trei, începând întotdeauna și sfârșindu-se cu o silabă subliniată. Modificările metrice de la iambic în trei linii cu repetatele „clopote”, aducând cititorul în ritmul lor. Cea mai mare parte a poemului este un tetrametru
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
Shew”. Prima formă a poemului cuprindea numai două strofe cu opt și respectiv nouă versuri. Varianta finală a fost dezvoltată după ce prima variantă fusese respinsă de editori, iar clopotele au devenit de argint (simbolizând copilăria), de aur (simbolizând nunta), de aramă (simbolizând neliniștea matură) și de fier (simbolizând moartea), probabil în urma unei sugestii din poezia „Lied der Glocke” de Friedrich Schiller. Diferența între versiunea inițială și cea finală este atât de mare, încât mai mulți critici consideră că este vorba de
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
fațadă cu frunze de laur și ghirlande care încadrează câte un mănunchi de obiecte simbolice: o vioară, un arcuș, o tolba cu săgeți (descrie arhitectul Dan Ionescu în studiul Institutului Național al Monumentelor Istorice). Lucarnele mansardei, executate din tablă de arama, scara din fier forjat care e o capodoperă în sine. Casă a aparținut Academiei Comerciale, fiind donata în 1940 de văduva Nanu-Muscel pentru a adăposti profesori pensionari ai Școlii și studenți. Regimul comunist a cedat ulterior casă altor instituții. Inițial
Ion Nanu-Muscel () [Corola-website/Science/331608_a_332937]
-
1991). La Opera Maghiară din Cluj a dansat în piesele „Fântâna din Bahcisarai” de Boris Asafiev, „Macul roșu” de Reinhold Glier (NOTĂ Iorga, 107), „Romeo și Julieta” de Prokofiev (NOTĂ Cursaru, p. 114). La București, a dansat în „Călărețul de aramă” de Glier (1953 și 1954) (NOTĂ Cursaru, p. 115). A obținut premiul I la concursurile naționale de balet din 1953, 1955, 1957, alături de Irinel Liciu și de Valentina Massini (NOTĂ Cursaru, p. 116). După pensionare (1977) (NOTĂ Cursaru, p. 113
Larisa Șorban () [Corola-website/Science/335664_a_336993]
-
Se află acolo, alături, două mici scaune de rugăciune, 6 bănci, două banchete, două scaune ornate, o catedră portativă pentru predică, cu o scăriță pentru urcat, două confesionale. Erau și un Crist mare, deasupra intrării corului, și o lampă de aramă, care atârna. Atât cât a existat abațiala, acolo se celebrau, în fiecare an, câte o slujbă în memoria Doamnei de Livron și o alta în amintirea celor 12 călugărițe care, cu ea, restabiliseră reforma în mănăstirea de la Juvigny. În capela
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
ea, restabiliseră reforma în mănăstirea de la Juvigny. În capela Fecioarei Maria, inventarul din 1790 enumeră, între altele, 7 tablouri fără rame, 5 cu rame aurite, o cunună de spice, 30 de buchete de flori, o lampă și un sfeșnic din aramă, 4 sfeșnice de lemn aurit și 6 de faianță, două crucifixe de lemn, dintre care unul aurit, 4 racle mici de carton acoperite cu stofă, 4 fețe de altar cu dantele și 8 fețe de masă aproape uzate, câteva funde
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Iosif, în 1790, avea 10 buchete de flori artificiale, 9 tablouri foarte vechi, două mici rame aurii, 20 de recipiente de sticlă și de faianță pentru flori, 6 sfeșnice din lemn auriu, alte 6 din cristal și 4 mici din aramă, o statuie de piatră a Fecioarei, un Crist aurit, un covor mare de indian și unul mic, 10 rame mici acoperite cu hârtie aurie, o cunună mică de spice, 4 fețe de masă și 4 fețe de altar, 2 haine
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
de cult (mantii albe tivite cu purpură, mantii lungi de ceremonii, fără mâneci, încheiate în față, ..., stole, ..., ..., albe, stihare albe, cu sau fără dantele, potire, veșmintele copiilor din cor, fețe de masă și ornamente de altar, sfeșnice din cositor, din aramă, din fier moale). „Tezaurul” (care conținea obiecte de argint, din alpaca, din aramă poleită, aramă argintată, sau din argint pe miez de lemn) era închis într-un dulap cu 4 uși. Era o întregă colecție: 9 racle și 12 cutii
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
încheiate în față, ..., stole, ..., ..., albe, stihare albe, cu sau fără dantele, potire, veșmintele copiilor din cor, fețe de masă și ornamente de altar, sfeșnice din cositor, din aramă, din fier moale). „Tezaurul” (care conținea obiecte de argint, din alpaca, din aramă poleită, aramă argintată, sau din argint pe miez de lemn) era închis într-un dulap cu 4 uși. Era o întregă colecție: 9 racle și 12 cutii (cele mai multe din lemn) cu moaște, 6 potire și patenele lor, 2 ciborii, 2
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
față, ..., stole, ..., ..., albe, stihare albe, cu sau fără dantele, potire, veșmintele copiilor din cor, fețe de masă și ornamente de altar, sfeșnice din cositor, din aramă, din fier moale). „Tezaurul” (care conținea obiecte de argint, din alpaca, din aramă poleită, aramă argintată, sau din argint pe miez de lemn) era închis într-un dulap cu 4 uși. Era o întregă colecție: 9 racle și 12 cutii (cele mai multe din lemn) cu moaște, 6 potire și patenele lor, 2 ciborii, 2 ..., 2 perechi
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
o întregă colecție: 9 racle și 12 cutii (cele mai multe din lemn) cu moaște, 6 potire și patenele lor, 2 ciborii, 2 ..., 2 perechi de biurete cu tăvile lor, 1 ibric, 6 sfeșnice din argint, 5 din alpaca și 32 din aramă argintată, 2 lămpi, 2 cădelnițe, 2 agheasmatare portabile, 4 cruci și o cruce de procesiune. Piesa cea mai uimitoare de aici era „cornul lui Carol cel Mare, care era făcut doar dintr-un singur dinte al unui elefant”. Aceasta a
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
7 mici cu tapițerie; o veche tapiserie de lână lucrată manual; două mici tablouri cu rame aurii, două perechi de perdele de muselină pentru ferestre; urcior, lighean și oală de noapte de faianță; două suporturi din fier forjat, împodobite cu aramă, pentru lemne, un făraș, un clește, niște foale mici se aflau lângă un șemineu mare de piatră, care încălzea și ilumina încăperea. Marele parloar / vorbitor servea de sufragerie: era o încăpere vastă cu lambriuri și vopsită cu un pic de
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Oceanului Atlantic, navele lor, vestitele „drakkare” nu pot fi considerate strict nave de război, ele servind și la explorare și transport de mărfuri. Carena acestui tip de nave avea coaste din lemn de stejar și era uneori căptușită cu plăci de aramă. Arcuit, cu etrava sculptată în formă de cap de balaur și cu etamboul în formă de coadă de șarpe, corpul navei era decorat și vopsit astfel încât să intimideze potențialii inamici. Drakkarele erau corăbii iuți care puteau naviga independent de vânt
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
pe partea dreaptă și 5 pe stânga, iar Dâmbovița și Argeșul - 24 de afluenți. Pe cursul Dunării sunt 18 ostroave și, alături, numeroase bălți cu denumirea lor. Sub raport economic sunt redate bogățiile minerale (ocnele de sare, minele de fier, aramă și sulf), dar și regiunile cu vii vestite. De asemenea sunt trecute hotarele țării, limitele județelor și a raialelor turcești. Harta solnicului Cantacuzino redă, pentru prima dată, cele mai multe așezări rurale - 526 de sate - repartizate atât în zona dealurilor și depresiunilor
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
noi generații de pasionați ai artelor imaginarului (Ovidiu Bufnilă, Mircea Cărbunaru, Mihaela Cernăuți-Gorodețchi, Cătălin Constantinescu, Horia Dulvac, Radu Pavel Gheo, Lucian Ionică, Robert Lazu, Dan Popescu, Liviu Radu, Cristian Tamaș ș.a.) Merită menționate grupajele critice dedicate scriitorilor Isaac Asimov, Horia Aramă, I. L. Caragiale, Constantin Cozmiuc, Ovid S. Crohmălniceanu, Florin Manolescu, Victor Papilian, Edgar Allan Poe, Adrian Rogoz, Alexandru Ungureanu, Jules Verne, I. C. Vissarion etc. ori artiștilor plastici Sandu Florea și Rusz Lívia. Muzeul anticipației tehnico-științifice din România, arhive în format text
Pro-Scris () [Corola-website/Science/332654_a_333983]
-
Acest lucru a determinat-o pe regina Jeanne să denunțe curtea Caterinei într-o scrisoare către fiul ei, viitorul rege Henric al IV-lea al Franței: "Aici femeile fac avansuri bărbaților, mai degrabă decât invers". În ciuda avertismentelor mamei sale despre arama femeilor care frecventau curtea franceză, Henric a căzut pradă farmecului sofisticatei Charlotte de Sauve, descrisă ca fiind "unul dintre membrii cei mai desăvârșiți de la L'escadron volant". Spre marea satisfacție a Caterinei, Condé s-a îndrăgostit pasional de Isabelle, a
Isabelle de Limeuil () [Corola-website/Science/333905_a_335234]