5,570 matches
-
aici în incompatibilitate cu adevărata cunoaștere, este remarcată de Mircea Eliade în Imagini și simboluri: "A avea imaginație însemnă a te bucura de o bogăție interioară, de un flux neîntrerupt și spontan de imagini. Dar spontaneitatea nu însemnă doar invenție arbitrară. Etimologic, "imaginație" este solidar cu imago, "reprezentare, imitare" și cu imitor, "a imita, a reproduce". De data aceasta etimologia trimite atât la realități psihologice, cât și la adevărul spiritual. Imaginile imită modele exemplare (...) A avea imaginație însemnă a vedea lumea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
introducându-l între modalitățile epistemice ca o modalitate viabilă de cunoaștere: "Gândirea simbolică nu este apanajul exclusiv al copilului, al poetului sau al dezechilibratului; ea este consubstanțială ființei umane; precedă limbajul și gândirea discursivă. Imaginile, simbolurile, miturile nu sunt creații arbitrare ale psihicului, ele răspund unei necesități și îndeplinesc o funcție: dezvăluirea celor mai secrete modalități ale ființei"11. Pornind de la problematica imaginarului mitic și religios, acesta este dezvoltat în jurul conceptelor de simbol, simbolism. O imagine simbolică capătă realitate distinctă de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cea greacă, pentru că acolo se purta dialogul. Pericolul prezentat de un astfel de limbaj constă în faptul că trebuie să îl folosim fără a avea un suport real în el. Pentru că ceea ce utilizăm pentru comunicare, cuvintele, nu sunt absolute, ci arbitrare sau subiective, acestea nu ne ajută în deliberările noastre ci mai mult ne împiedică în a realiza ceva. Nu putem vorbi despre Dumnezeu și adevăr fără o mare precauție, pentru că utilizăm noțiuni vagi, ce nu pot surprinde realitatea. Limbajul nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
moment dat, în mai mare măsură, deținători ai adevărului decât ierarhia ecleziastică?". Răspunsurile pentru ambele întrebări sunt afirmative, în anumite condiții. Cât privește prima interogație, Nae Ionescu argumentează faptul că Biserica "nu se sprijină pe un corp de prescipțiuni normative arbitrare și contractuale, cum e uneori cazul legilor juridice", ci ea se fundamentează pe criteriul Adevărului astfel, creștinul urmează o indicație a Bisericii, pentru motivul că aceasta exprimă adevărul. Din acest postulat rezultă că există o măsură obiectivă a adevărului. În
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
bune care sunt fructul dragostei dumnezeiești din ființa umană, dragoste născută din lucrarea Harului lui Dumnezeu și din participarea permanentă la jertfa lui Hristos în viața Bisericii. În concepția lutheriană, credință nu reprezintă "un soi de cunoaștere, ci un act arbitrar de voință, o dăruire de sine care se opune rațiunii". Dimpotrivă, în catolicism, actul de credință completează cunoașterea atunci când aceasta din urmă este depășită (a se vedea învățătura oficială a catolicismului, a tomismului aristotelic). Potrivit lui Luther, mântuirea nu se obține
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
materie religioasă nu înseamnă acordarea unui ajutor efectiv din partea statului, ci, dacă voiți, mai degrabă o garanție pe care statul și-o ia față de aceste formațiuni sociale. Legiferarea înseamnă, în primul rând, precizare de raporturi. Ea nu poate să fie arbitrară și nu creează realități noi, inexistente până atunci. Ci, cel mult, formulează și definește anumite raporturi deja existente, schematizându-le și reducându-le la câteva tipuri caracteristice, ridicate la rangul de normă pentru întregul domeniu de viață respectiv". 29 Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iunie 1940 URSS a ocupat prin forța armată Basarabia și Bucovina de Nord, contrar voinței populației acestor ținuturi. Proclamarea în mod nelegitim la 2 august 1940 a R.S.S. Moldovenești a fost un act de dezmembrare a Basarabiei și Bucovinei. Trecerea arbitrară sub jurisdicția R.S.S. Ucrainene a Bucovinei de Nord și a județelor Hotin, Ismail și Cetatea Albă contravenea adevărului istoric și realității etnice existente în acea vreme. Odată cu instaurarea în Basarabia și Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist, în aceste
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
persecutat, în trecut și în prezent, sacralitatea și interioritatea în numele pragmatismului utilitarist... În numele multiculturalismului vedem adesea că acțiunile productive și constructive - chiar rațiunea și progresul - sînt denigrate sau puse la îndoială. În practică, odată relativizate, înjosite și considerate "constructe sociale" arbitrare de rînd, valorile reale se găsesc în situația de a fi lesne aruncate la gunoi. Însuși miezul năzuințelor romantice, și anume adînca preocupare pentru resursele simbolice, emoționale și subiective ale omenirii, pare să fie neglijat și gata să dispară sub
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
adoptată de Linz și Stepan [1996]. Este vorba, deci, de regimuri bazate pe puterea personală a suveranului care-și ține "legați" colaboratorii printr-un sistem de control bazat pe frică și pe recompense; sunt regimuri legibus soluti, în care deciziile arbitrare ale suveranului nu sunt limitate de norme și nu sunt justificate pe bază ideologică. Deci, există o utilizare a puterii pentru scopuri private. În aceste regimuri, armata și poliția joacă un rol central, în timp ce, evident, lipsește orice ideologie și orice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ales pe învățarea strategiilor necesare rezolvării problemelor de viață cotidiană, într-o manieră cooperantă și solidară, unde procesul de predare și cel de învățare sunt simultane, unde fiecare elev "învață cum se învață", unii de la alții, fără competiție și ierarhii arbitrare, în spiritul respectului și acceptării celor din jur. Astfel, prin strategii didactice bazate pe cooperare, profesorul poate favoriza unele procese de interacțiune socială în clasele eterogene ale școlii incluzive, diferențele dintre elevi putând fi percepute de către profesori, colegi și părinți
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
semnificația termenului "bun" (la Rawls sunt incluse în categoria binelui chiar și libertățile fundamentale), încât distribuirea justă se referă în primul rând la aspecte procedurale și de ordin principial 1. Din această perspectivă, o inegalitate este considerată inacceptabilă dacă este arbitrară - dacă nu rezultă din procedurile și regulile care definesc formele de cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
considerată inacceptabilă dacă este arbitrară - dacă nu rezultă din procedurile și regulile care definesc formele de cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune semnul egalității între guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale sunt o specie de socialism, înseamnă a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
procedurile și regulile care definesc formele de cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune semnul egalității între guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale sunt o specie de socialism, înseamnă a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă". Aceasta din urmă se inspiră din viziunea utilitarismului clasic
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
obiect în toate calitățile lui, dar totuși nu putem nega identitatea obiectelor, chiar dacă le vedem din perspective diferite. Distingem întotdeauna într-un obiect un anumit "sistem de determinare" care face ca actul cunoașterii să nu fie un act de invenție arbitrară sau de distincție subiectivă, ci recunoașterea anumitor norme pe care ni le impune realitatea, în același fel, structura unei opere literare are caracterul unei "datorii pe care trebuie s-o înțeleg". O voi înțelege întotdeauna imperfect dar, în ciuda acestui fapt
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
exploatate și prelucrate de poeți. Ideea dintr-o poezie ca binecunoscuta poezie a lui Rimbaud Les voyelles (Vocalele), care ne prezintă o corespondență perfectă între diferite vocale și culori, deși bazată pe o foarte răspândită tradiție, *13 poate fi pur arbitrară; dar existența unor asociații fundamentale între vocalele prepalatale (e și i) și obiectele subțiri, iuți, clare, strălucitoare și între vocalele posterioare (o și u) și obiectele greoaie, încete, posomorite și sumbre poate fi dovedită prin experiențe acustice. *14 216 Lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Și marea cenușie și țărmul lung și negru / Și semiluna mare și joasă și aurie. </nota> 223 de pildă, unii dintre metrii complecși ai lui Swirtbume, Meredith sau Browning. Dar teoria are deficiențe serioase : ea lasă frâu liber unor lecturi arbitrare ; ea nivelează deosebirile existente între diferiți poeți și între diferite școli de poezie, reducând toate formele de vers la câteva tipuri de măsuri monotone. Ea pare să recomande sau să presupună recitarea cântată a tot ce este poezie. Iar izocronismul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
al valorii ei expresive. Este imposibil să se ignore această problemă, așa cum, în mod foarte deliberat, este ignorată de școala de lingvistică "behavioristă" din S.U.A. În stilistica tradițională, la aceste întrebări s-a răspuns de obicei în mod nesistematic și arbitrar. Figurile de stil sunt împărțite în figuri care intensifică și figuri care atenuează. Figurile intensificatoare, cum ar fi repetiția, acumularea, hiperbola și gradația, au fost asociate cu stilul "sublim", descris destul de amănunțit în vestitul Peri hypsous. (Tratat despre 233 sublim
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cărei natură trebuie intuită, si teoria nominalistă extremă care susține că perioada este doar o etichetă lingvistică valabilă pentru orice porțiune de timp pe care o analizăm pentru a o descrie. Nominalismul extrem consideră că perioada este o noțiune aplicată arbitrar unui material care în realitate este un șuvoi continuu, fără direcție precisă ; el ne pune astfel în față, pe de o parte, un haos de fapte concrete și, pe de altă parte, o serie de etichete pur subiective. Dacă adoptăm
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
serie de etichete pur subiective. Dacă adoptăm -această concepție, atunci, evident, n-are nici o importanță unde vom face o secțiune transversală în această realitate, esențialmente uniformă în varietatea ei multiplă. Atunci nu mai are importanță ce periodizare adoptăm, oricât de arbitrară și de mecanică ar fi ea. Putem scrie istoria literară pe secole, pe decenii sau an cu an, așa cum procedau analiștii. Putem adopta chiar un criteriu ca acela adoptat de Arthur Syrnons în lucrarea lui The Romantic Movement in English
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
este numai aparent un poet exotic: "folosește material exotic cu exclusiva semnificație mai întâi de extragere dintr-un climat moral neprielnic și apoi de înfrângere a condiției comune de existență"; exotismul reprezintă o formă deviată de "protest liric împotriva condiționării arbitrare a vieții individuale." La Lesnea criticul observă fecunditatea, ceea ce îl duce uneori la "inspirația eclectică"; sunt subliniate îndemânarea și ușurința versificației, viziunea... pastelistă, respirația câmpenească (George Lesnea-Argintă. Din creația lui Mihai Beniuc, Vladimir Streinu comentează volumele Cântece de pierzanie ("Ă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
structuri străine propriei sale alcătuiri spirituale" ; cât privește folosirea metaforei, aceasta i se pare lui Cioculescu o glumă, metafora neputând fi exactă ("Metafora ca "instrument" e desigur cel mai inexact, deoarece substituie rigorii intelectuale fantezia literară a criticului, cea mai arbitrară dintre "echivalențe" Ă. Dincolo de atari obiecții, Șerban Coiculescu putea scrie în " rânduri de reală prețuire la adresa prietenului său, eliberat de balastul conjuncturalului ori al complezenței. Portretul se constituie din sugestive linii antinomice ce vădesc până la urmă complementaritatea: "Sceptic dar și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
m), iar a treia fază, se referă la menținerea acestei viteze maxime pe restul distanței, 36-100 de m. Experimentul studiului de mai sus va fi explicat în subcapitolul faza de accelerare. Deși numărul și definițiile fazelor de sprint sunt relativ arbitrare, este important să recunoaștem că sprintul este o probă cu mai multe faze. 3.1.Startul de jos și lansarea de la start După L. Seagrave, 1996, startul reprezintă o serie complicată de tehnici motrice, care, atunci când sunt executate corect, duc
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ascunse de alte planuri; - nediferențierea : lipsa distincției dintre detaliile semnificative și nesemnificative, deoarece copilul desenează din memorie, fără preocuparea unor redactări adecvate; - absența perspectivei: caracterul plat, bidimensional al reprezentării, deoarece, la această vârsta, copiii nu Înțeleg perspectiva; - cromatica aleatorie: folosirea arbitrară a culorilor În desen, În așa fel Încât rezultatele nu corespund realității;imprecizia execuției: contururi neclare și linii tremurate, care se datorează, mai ales la preșcolari, slabei dezvoltări a mușchilor mâinii care trebuie să asigure ghidarea instrumentului cu care desenează
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
călduță a casei. Casa natală ține copilăria imobilă „În brațele sale― (Bachelard 2003: 90-105). Din această perspectivă, dacă, atunci când analizăm desenele copiilor, ne referim doar la imaginea din desen, analogiile dintre liniile trasate și discurs vor părea foarte sărace și arbitrare, iar Înțelegerea extraordinarei creativități și simbolistici a grafismului infantil va rămâne dificilă și enigmatică. În schimb, dacă luăm În considerare numeroasele experiențe și impresii care alimentează psihicul infantil, vom fi surprinși de numeroasele semnificații, de uimitoarea bogăție și de Încifrarea
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
Teoria suveranității limitate / 201 4.1. Libertate și comunitate politică / 201 4.1.1. Poporul suveran / 207 4.2. Separarea puterilor și critica absolutismului / 213 4.2.1. Principiul separării și ierarhiei puterilor / 214 4.2.2. Critica puterii absolute arbitrare / 224 4.3. Obligația politică drept obligație morală / 235 4.3.1. Problema obligației la Hobbes / 237 4.3.2. Problema obligației la Locke / 243 Notă bibliografică / 257 Referințe / 263 Abstract / 271 Résumé / 275 Prefață Actualitatea lui John Locke Lucrarea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]