7,924 matches
-
interferențe, de împrumuturi reciproce, și luând în calcul, de fiecare dată, gradul de asimilare a unor produse populare, creativitatea receptorilor, aria de circulație a unor bunuri culturale. Înzestrat cu o bună cunoaștere a domeniului, manifestând calmul omului de știință, autorul argumentează identitatea și persistența tradițiilor etnofolclorice românești în spațiul studiat. Mai mult decât atât, el respinge discursul oficial univoc - care vorbea doar despre influența culturii slave asupra celei românești - și demonstrează puterea de iradiere a tradițiilor românești către alte etnii. În
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
și dinamizând energia contemporanilor săi, transmițând un mesaj nou, de impresionantă reverberație și forță emoțională, impunându-se în primul rând ca tălmăcitor al pătimirii românilor din Transilvania și totodată ca o expresie vaticinară a suferințelor și aspirațiilor întregului popor. B. argumentează că Octavian Goga a cântat pătimirea neamului său nu pe un ton clamoros, ci arborând calmul aparent al îndurării, în sonorități de vibrație psalmodică; suferințele și năzuințele semenilor săi au fost astfel exprimate în ritmuri de copleșitoare gravitate, cu inflexiuni
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
de lume a datelor realității, se vor reflecta în dramaturgia sa. Structurile aceleiași culturi „minore” se vor evidenția în „matricea stilistică” și „categoriile abisale” din Trilogia culturii, în studiile Gândirea magică, Știință și religie și altele. Cu probe convingătoare, B. argumentează că, în activitatea diplomatică, la Varșovia, Praga, Berna, Viena, Lisabona, Lucian Blaga și-a afirmat strălucit personalitatea, conștiința profesională. SCRIERI: G. Călinescu. Eseu despre etapele creației, București, 1970; Cezar Petrescu, București, 1972; G. Călinescu (1899-1965). Biobibliografie, București, 1975; Marin Preda
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
occidental, alcoolul a reprezentat o mare problemă (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 423). De asemenea, în Columbia Britanică, interdicția totală a reclamei din presă și televiziune din 1976 a avut rezultate slabe (Smart, Cutler, 1976, pp. 13-21). Totodată se poate argumenta faptul că această metodă profilactică dobândește o nouă însemnătate pentru populația postmodernă. Televiziunea este un mijloc prin care filmul invadează viața de zi cu zi a milioane de oameni, fiind astfel o extensie a industriei de filme. Datorită abilității televiziunii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
direct al suportului social asupra stării de sănătate. Efectul de amortizare a stresului apare prin diminuarea influenței nocive potențiale a stresului, iar acolo unde nu există stres, conform acestui model explicativ, suportul social nu are nici un efect. Acest lucru este argumentat plecându-se de la faptul că suportul este un beneficiu capabil să intervină în redefinirea suferinței, să crească abilitatea persoanei de a face față situației și să reducă/elimine stresul. Conform modelului efectului de amortizare a stresului, suportul social protejează indivizii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
AVANGARDĂ, nume generic dat unor orientări și grupări literar-artistice moderniste apărute îndeosebi la începutul secolului al XX-lea. Dacă originile metaforei „avant-gardei” coboară, după cum argumentează Matei Călinescu, până la mijlocul secolului al XVI-lea, mișcările artistice grupate sub denumirea omonimă reprezintă un fenomen al secolului al XX-lea, puternic asociat conceptului de modernitate cu care, de cele mai multe ori, se și confundă. Ca atitudine și orientare, a
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Tipurile de politică publică”; „Comportamentul eschivant-profitor”; „Bunurile și serviciile sociale”; „ Interdependența dintre politic, economic și social în politica socială”; „Fundamentarea politicilor sociale”. Deosebit de interesantă și de o importanță semnificativă ni se pare a fi analiza în legătură cu fundamentarea politicii sociale. Autorul argumentează de-a lungul acestui întreg capitol faptul că „politica socială - ca tip de politică publică - se fundamentează pe un set de elemente dintre cele mai diverse, inclusiv pe economie și morală, fără a fi total dependentă de vreunul dintre ele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
probleme de ordin moral individual sau moral social”; - originea programului de cooperare educațională dintre România și Republica Moldova; - politicile de securitate fundamentate pe interesul geopolitic și diplomatic, generate de analiza complexelor corelații dintre integrarea europeană, globalizare și terorism. Aceste aspecte sunt argumentate prin „două exemple de lanțuri de determinare foarte importante pentru România. Primul: terorismul internațional - atacurile teroriste teribile din SUA din 11 septembrie 2001 -, angajamentul SUA de a eradica terorismul internațional (...). Al doilea lanț de dependențe se referă la: neputința organismelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Russo, fusese compus de acesta în limba franceză și numai tradus în românește de Bălcescu. Studiul lui P.V. Haneș, „Cântarea României” (1900), punând enigmatica scriere în seama lui Alecu Russo, generează o bruscă schimbare de optică. Ipoteza dublei paternități, larg argumentată de Paul Cornea, a fost formulată întâia dată de Odobescu. Chestiunea nu e tranșată definitiv. Nu se poate ști cu siguranță dacă textul prim a fost unul românesc, cu particularități dialectale, al lui Alecu Russo, unul francez al aceluiași, tradus
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
apară Peter Luce și să o ducă la bun sfârșit. În 1955 Luce a publicat un articol intitulat „Multe drumuri duc la Roma - Conceptele sexuale ale hermafroditismului uman“. În douăzeci și cinci de pagini de proză la obiect, clară și răspicată, Luce argumentase faptul că genotipul este determinat de o multitudine de influențe: sexul cromozomial, sexul gonadic, hormonii, structurile genitale interne, organele genitale externe, și, lucrul cel mai important, sexul În perioada de creștere. Bazându-se pe studiile asupra unor pacienți de la clinica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-se formarea atâtor sate noi, până și de câte 5 000 6 000 hectare (Inan-Ceșmea, Duingi) că nu credem să fie un singur suflet de țăran bulgar care să tăgăduiască faptul că au fost chiar desmierdați"2251. Pentru a-și argumenta poziția, jurnaliștii constănțeni considerau că este necesar "să dăm oarecari date statistice ce ne stau la îndemână, din care cei ce se interesează de gospodăria politică a românilor în Dobrogea își pot face convingerea cum le-a mers bulgarilor sub
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Jurați"2488. Având în vedere toate aceste aspecte, Ioan N. Roman considera că în Dobrogea "drepturile puterii centrale sunt nemărginite, iar reprezentanții acestei puteri au dat dovezi, mai ales în ultimele vremuri, că vor să uzeze de aceste drepturi"2489. Argumentând necesitatea acordării drepturilor politice locuitorilor Dobrogei, Ioan N. Roman afirma că "județul Tulcea e pe jumătate populat de români, iar în județul Constanța, această proporție e cu mult mai mare, aici aproape 2/3 din populație sunt români"2490. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
concrete iar, la 18 februarie 1913, Dimitrie Ghica informa de la Sofia că guvernul bulgar era de acord cu o acțiune de mediere a Marilor Puteri. La 15/28 februarie 1913 guvernul român a înaintat guvernelor Marilor Puteri un memoriu ce argumenta cererea României privitoare la rectificarea graniței dobrogene cu Bulgaria. La 31 martie 1913 au început lucrările conferinței ambasadorilor Marilor Puteri, protocolul convenit cu această ocazie fiind semnat abia la 26 aprilie/9 mai 1913 la Petersburg 3213. Articolul 1 al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sa de psiholog behaviorist, știa că acest lucru era imposibil din punct de vedere științific, dar totuși Îl intriga, iar În ultimul timp devenise de-a dreptul o obsesie. — Ce rost are să alegi să nu faci ceva? continuă el să argumenteze. Să nu mănânci carne de vită și să te simți bine că ai salvat vacile. Să boicotezi regimul din Birmania și să te simți bine că nu te-ai dus acolo În excursie. Dar ai realizat ceva bun cu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
stabilit în Kawasaki. Domnul Sakata este expert contabil și de aceea e foarte meticulos în aranjarea documentelor. În timp ce-i pun întrebări, scoate una câte una bucăți de ziare, note de plată, notițe aranjate într-un dosar special, pentru a-și argumenta răspunsurile. Am fost pur și simplu copleșit. Probabil că e la fel de ordonat și la serviciu. Și în casa lui toate sunt puse la punct. Îi place să joace go. Sportul său preferat este golful. De când s-a mutat la compania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
până la capăt... Tot despre Ițic, Ștrul, Herșcu, Bercovici Nu mă așteptam ca articolul meu de ieri pus pe Internet, să stârnească atâtea controverse. Observ asta din comentariile care au apărut pe marginea acestui articol, comentarii care luate în parte, fiecare argumenta de bună credință, punctul lor de vedere. Fiind vorba despre evrei, știți dumneavoastră, populația aia pestriță și slinoasă, de alde Ițic, Ștrul, Herșcu, Bercovici, este normal ca fiecare să aibă câte ceva de spus, fiindcă toți cei mai în vârstă au
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Însă dacă nu vei ceda în fața acestei prime evidențe, poți avea șansa unui alt mod de înțelegere. Asemenea altor gânditori ce cultivă paradoxul, Năgărjuna procedează într-o manieră cu totul neobișnuită. Acceptă unele antinomii tari, orbitoare, chiar dacă în același timp argumentează într-o manieră logică. Acceptă pentru început unele înțelesuri, adevăruri, ca să ne spună în definitiv că nici unul nu este ultimul. Pune în discuție - cu destulă discreție - mai toate pozițiile filozofice, inclusiv cea pe care el însuși pare să o susțină
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Însă dacă nu vei ceda în fața acestei prime evidențe, poți avea șansa unui alt mod de înțelegere. Asemenea altor gânditori ce cultivă paradoxul, Năgărjuna procedează într-o manieră cu totul neobișnuită. Acceptă unele antinomii tari, orbitoare, chiar dacă în același timp argumentează într-o manieră logică. Acceptă pentru început unele înțelesuri, adevăruri, ca să ne spună în definitiv că nici unul nu este ultimul. Pune în discuție - cu destulă discreție - mai toate pozițiile filozofice, inclusiv cea pe care el însuși pare să o susțină
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nu mai țin minte... Iar bucuria mea ar fi la Înălțimea dragostei ce o simpt pentru tine dacă... măcar, odată la o săptămână - sâmbăta - ai veni mai devreme acasă. Așai...?” Tony Pavone Își cunoștea prietena, destul de bine. Dacă Încerca să argumenteze la cel mai scăzut nivel, Carla respingea toate Încercările lui de a se apăra, iar supărarea se declanșa, din te miri ce. De aceea i’o reteză scurt. „Tu Înțelegi...? Mie foame...Te rog, trimete tigaia la datorie, Între timp
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
va rămâne nimic prin farfurii...!” Întradevăr, cu un apetit de invidiat, Polipeanu linse farfuria lui pe care o dădu deoparte. Băură câte un pahar cu vin, iar Tony Pavone care nu mâncase decât foarte puțin, Îi oferi și porția sa, argumentând. „Nu prea mie foame...” La rândul ei Atena, ciuguli din fiecare sortiment câte puțin, după care Împinse farfuria În centrul mesei, mărturisind. „În viața mea nu am mâncat atât de mult...!” Polipeanu, nu vedea, nu auzea...! Cu un ultim dumicat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lucrează la Întreaga capacitate. Suntem În plină iarnă iar săpăturile pentru fundații vor fi imposibil de executat, iar În ce privește distanța de peste patru sute Km., constitue un obstacol de care trebue să se țină seama. Îmi pare rău, În altă situație...” Moșierul argumentă. „Sunt foarte bine informat: Dispune-ți de peste patru sute de lucrători, iar dacă a’ți trimete o echipă compusă din ce-l puțin douăzeci de meseriași sunt sigur, producția care urmează să fie realizată, nu va fi afectată prea mult datorită
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lor - dus, Întors la punctul de lucru. În ce privește lucrul În condițiile iernei, fiecare muncitor va primi beneficiu, un Întreg salariu...! Ce părere aveți...!?” „Cu tot respectul, vă rog, nu mai insistați...!” Hotărât, moșierul nu dezarmă. Veni mai aproape de Tony Pavone argumentând cu o voce oarecum scăzută. „Domnule inginer, osteneala dumitale nu va fi zadarnică. Îți ofer una sută mii dollars...!!” Tony Pavone rămase cu gura Întredeschisă În timp ce Atena Își ascuți auzul. În fața unei asemenea sume de bani, efectiv nu mai știa
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
din țară, pierduse noțiunea valorică a leului, totuși? „Mi se pare exagerat prețul, În urmă cu puțină vreme, această cursă nu costa mai mult de patruzeci de lei. Înțeleg să plătesc În plus, dar nici chiar așa...!!” Șoferul Începu să argumenteze. „Fiind plecat mai de mult din țară, nu ați avut cum să fi-ți informat. Moneda noastră națională Leul, și-a pierdut din valoare În proporție de șaizeci procente la o sută lei. În afară de această devalorizare, nu toți banii vor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
afirma de la bun Început, mi-ai plăcut: pari om serios, nu mai Încape discuție. Apreciez felul hotărât cum ai abordat afacerea, de aceea doresc să-ți fac un favor. Ofer 55 lei pentru un singur dollar...” Hotărât să-l convingă, argumentă. „Jur pe onoarea mea, ești primul client căruia i’am oferit un asemenea preț. Ești norocos, domnule. Nu mai sta pe gânduri, hai, bate palma...” O fracțiune de secundă, Tony Pavone fu tentat să plece, să-și vadă de treburile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lui Gică Popescu Îi sări țandăra. „Se poate domnule inginer? Ți-i cu tot dinadisul să-l supărăm pe omul nostru? Dacă mai vrea să bea, dă-i cât poate să ducă, să te țină minte...!” Tony Pavone Încercă să argumenteze. „Domnule Gică Popescu, doresc să nu fiu greșit Înțeles. Cunoști destul de bine, nu sunt „Unghie În gât”, dar mi-e cam rău... Dacă voi mai bea un singur pahar, cu siguranță stomacul meu supra saturat Îl va respinge. Fi-i
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]