3,560 matches
-
lor drepte unui sol ingrat și străbătut inițial doar de piste pentru animale, poteci, cărări, și drumuri de pământ bătătorit, aceste panglici negre suple, elastice sub roțile mașinilor, afirmă cu un fel de insolență ingenuă că înalta tehnologie poate duce arhaicul înspre o reușită deplină. Drumul asumat, desăvârșit, etalat în impasurile și în măreția lui, îl poate umple de mândrie pe orice mediolog 2. * * * "Sunteți evreu? Sunteți căsătorit? Ne iubiți?" Acestea sunt întrebările ca de examen, și în această ordine îmi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara Ungurească și cu Poarta, soli și vești de la Veneția, războaie și isprăvi ale celor șapte fii ai comisului Manole Păr Negru, toponime arhaice și referințe despre muntele Athos (șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări!) acestea vor trece din fișe de lucru în amplul roman istoric. Comisoaia Ilisafta (cu "glas frumos ca o strună de argint") încearcă fără succes "să așeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însă că, dacă stăm așa de bine din anume puncte de vedere al picturii, ca ș-al artei dramatice, stăm cumva rău cu literatura. Ferească Dumnezeu! Literatura nu-i nici ea deloc în coborâre, orice-ar zice unele spirite greoaie, arhaice și întârziate. Metodele ei s-au ușurat așa de simțitor încât conform fizicei și logicei nu poate cădea; ci dimpotrivă. Cine spunea că acest nobil meșteșug cere sforțare, aplicație îndelungă și răbdare? Flaubert lucra ani și ani la romanele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se urmărea crearea unui sentiment de apartenență la colectivitatea tribului, în desfășurarea alegorică românească accentul cade pe integrarea în mit a individului, și prin el a întregii comunități. Istoria culturală a Europei nu permite determinantul tribal, ci doar ideea de arhaic, de aceea inițierea tribală nu ar constitui un termen potrivit analizei. Schemele simbolice implicate în transgresarea ontologică a flăcăului sau a fetei de măritat primesc suport la nivelul cuvântului ritual din colinde, balade fantastice, basme, descântece, orații de nuntă și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
flăcăului sau a fetei de măritat primesc suport la nivelul cuvântului ritual din colinde, balade fantastice, basme, descântece, orații de nuntă și cântece ritual-ceremoniale; semnificațiile iradiază și către alte specii, precum cântecul de leagăn sau cântecele de Lioară, iar imaginarul arhaic conturat de obiceiurile familiale explicitează adeseori reprezentările poetice. Sfârșitul copilăriei așază tinerii într-o sferă vulnerabilă a incertului, similară cu perioadele cosmice de trecere. Privit din punct de vedere social, acest moment devine critic „prin tulburările pe care le poate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din Europa. Dar simbolurile și scenariile inițiatice supraviețuiesc la nivelul inconștientului, în special în vise și în universuri imaginare”. Universul imaginar ajuns la forma cizelării maxime în textele folclorice constituie însă o mărturie a practicilor de mult dispărute în lumea arhaică, faptele de cultură ancestrală refugiindu-se în cuvântul ritual care devine astfel calea directă spre istoria culturală, sacră a unui popor. Un mod de definire mai des întâlnit privește inițierea ca o școală necesară integrării în societate. Însă, după cum consideră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
instituțiile adulților, ci și miturile și tradițiile sacre ale tribului, numele zeilor și istoria faptelor lor; mai ales, el află legăturile mistice dintre tribul lor și ființele supranaturale, așa cum au fost aceste relații întemeiate la începutul timpului”. Denumită și „pedagogie arhaică”, inițierea prin introducerea în cultura tradițională constituie, după Bruno Bettelheim, aspectul cel mai important al ceremonialului. Învățarea „moștenirii misterioase și sacre” se face în mentalitatea arhaică românească prin intermediul (re)memorării acțiunilor arhetipale într-o formă perfecționată, care are puterea magică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ființele supranaturale, așa cum au fost aceste relații întemeiate la începutul timpului”. Denumită și „pedagogie arhaică”, inițierea prin introducerea în cultura tradițională constituie, după Bruno Bettelheim, aspectul cel mai important al ceremonialului. Învățarea „moștenirii misterioase și sacre” se face în mentalitatea arhaică românească prin intermediul (re)memorării acțiunilor arhetipale într-o formă perfecționată, care are puterea magică de a reinstaura lumea mitică și de a transforma „personajul principal” al spunerii în chiar strămoșul întemeietor. „Corpusul de rituri și învățături orale” reprezintă „vehiculul principal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
obiceiurilor este adâncită de o unitate a cunoașterii rezervate „elitei spirituale”, ceea ce l-a îndreptățit pe Mircea Eliade să afirme că inițierea reprezintă „unul din fenome¬nele spirituale cele mai semnificative din istoria omenirii. Prin inițiere, în societățile primitive și arhaice omul devine (...) o ființă deschisă vieții spiritului, așadar participant la cultura în care s-a născut”. Preluând interpretarea lui J. G. Frazer, Encyclopaedia Universalis notează că inițierea are menirea de „a revela sufletul către neofit pentru a-l face să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este simptomul unei priviri de outsider, specifică omului modern rătăcit de sentimentul sacrului. Pentru homo religiosus, care nu poate concepe viața în afara tiparelor moștenite, ceremonia este cel mai sfânt moment existențial. Jocul caprei, jocul dansurilor tradiționale sunt acceptate în mentalul arhaic și ca gesturi cu încărcătură ludică, dar textele populare care însoțesc practicile ceremoniale, chiar și îmbogățite de o mimică a performerului foarte talentat, nu vor fi percepute ca joc, ci, pregnant, ca rânduială. Puterea evocatoare a cuvântului se absolutizează prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și tinerii puberi devin nubili în folclorul literar românesc. Vom contribui astfel, pe lângă sistematizarea și așezarea în continuitate a riturilor inițiatice din specii literare diferite, la definirea și analiza fenomenului de mutație ontologică, în derularea căruia sunt angrenate multiple date arhaice, atât din planul obiceiurilor, cât și exclusiv artistice. Spectacolul intrinsec structurilor verbale nu s-a format arbitrar ori prin aproximație. Inițierea este un imitatio dei ce revelează cu precizie concepțiile arhaice despre momentul primordial, textele în care ea poate fi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mutație ontologică, în derularea căruia sunt angrenate multiple date arhaice, atât din planul obiceiurilor, cât și exclusiv artistice. Spectacolul intrinsec structurilor verbale nu s-a format arbitrar ori prin aproximație. Inițierea este un imitatio dei ce revelează cu precizie concepțiile arhaice despre momentul primordial, textele în care ea poate fi identificată „reactualizează timpurile mitice în care aceste Ființe Divine au creat sau au organizat pământul; cu alte cuvinte se consideră că inițierea este realizată de aceste Ființe Divine sau are loc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fără a mai păstra nimic din simularea sângeroasă a evenimentelor mitice, specifică civilizațiilor primitive. Importanța acestor creații populare este astfel dublă: valoarea poetică a transpunerii în structuri verbale se adaugă mărturiei despre forme culturale îndepărtate, folclorul literar fiind, asemenea credințelor arhaice, „un depozit imens de documente ale unor etape mentale astăzi depășite”. Având „idealul de umanitate pe un plan supraomenesc”, neofitul parcurge drumul strămoșilor și devine „un alt om pentru că a avut o revelație crucială asupra lumii și existenței”. În acest
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
analiza noastră va identifica și interpreta în continuitate formele literare de expresie. Astfel, „«mărcile mistice» ca probă a consacrării și apartenenței la zeul celebrat” se vor dovedi comune pentru specii folclorice distincte, ceea ce demonstrează coerența și unitatea desăvârșită a mentalului arhaic românesc. Teatralizarea sacrului, ca dominantă a ritualului inițiatic tribal, s-a refugiat în puterea evocatoare a cuvântului transmis prin datină: desfășurarea evenimentelor din colindele de fecior, spre exemplu, includ pe lângă planul fabulei atât instanța povestitoare colindătorii, cât și auditoriul. În
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unui spațiu de restul este dată de încărcătura lui temporală: „alegerea locului sacru se face mereu în funcție de o hieroistorie, care asociază locului un eveniment supraomenesc”. Acest fenomen stă la baza apariției legendelor, specie folclorică prin care accedem la înțelegerea modului arhaic de acceptare a lumii înconjurătoare. Balada Iovan Iorgovan I(7), spre exemplu, conține o sugestie directă la forma de relief valul lui Traian, apărut în urma fugii șarpelui mitic vânat de eroul civilizator. Fie că are o „configurație «cratofanică»”, ori a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
omului în timpul mitic nu se face, natural, decât la intervale esențiale, adică în cele în care omul este cu adevărat el însuși: în momentul ritualurilor sau al actelor importante”. Reluarea timpului sacru și multiplele identificări ale spațiului originar definesc modul arhaic de a fi în lume, pentru care structurile se repetă „de la mic la mare, din prezent în trecut, de la vizibil la invizibil”. Tendința oamenilor de a fi „arhetipali și paradigma¬tici” transformă existența într-un eveniment cosmic în cadrul căruia inițierea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
asemenea, mutații la nivel ontologic și datele pe care le furnizează sunt complementare analizei. Nu se intenționează deci o serie de monografii asupra modului în care inițierea se transsubstanțializează într-o specie literară, ci o viziune de ansamblu asupra mentalului arhaic, reflectat unitar în folclorul literar românesc. De aceea, privirea asupra lor va fi comparativă, motivele întâlnite într-un basm, spre exemplu, impun continuarea cercetării cu balade fantastice și apoi cu hermeneutica unor descântece. Analizele stilistice sunt integrate studiului mitologic și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vor apărea deci fragmente ce utilizează simboluri fonetice pentru fenomene precum africatizarea, palatalizarea și altele, dar și texte care au o transpunere minimalistă a pronunției subdialectale. Considerând aspectul transcrierii periferic intenției noastre și aferent unei abordări din exterior a mentalității arhaice, vom pune accent pe informația semantică a operelor populare și pe libera lor transmisie. „Recitarea orală a textelor sacre devine astfel un act hermeneutic, cuvânt întăritor, permițând să se dea un sens prezent literei moarte”. Capacitatea ordonatoare a recitării și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aflat în prima fază inițiatică - separarea de mediul familiar: „De pe vale-n ceea vale/ Frumos soare mai răsare,/ Și nu-i soare răsărit,/ Și-i Ion împodobit,/ Călari pi-un cal gălbiu” (ȚepuGalați). Metafora negată, caracteristică pentru speciile cele mai arhaice, deschide dimensiunea fabuloasă prin sugerarea decodării diferite a lumii. Timpul prezent definește cele trei predicate din fragmentul citat, însă tipul lor devine fundamental pentru înțelegerea semnificației. Primul este un predicat verbal și instaurează un timp sacru, fără durată, a cărui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fruntea unei suite nobile: „Cam în soare,/ Cam pe mare,/ Cam pe lângă cer,/ Zboară-un cârd de porumbei./ Și nu-i cârd de porumbei,/ Ci-i stobor de mari boieri.” Versurile conțin două elemente fundamentale pentru această apariție cu filiații arhaice: solarul și afinitatea cu apa. Solaritatea perechii mitice este susținută de indicii morfologice și stilistice, precum și de efectele concrete pe care atingerea calului le are asupra naturii. De fapt, toate detaliile ținutei eroizante aparțin armăsarului care este de cele mai multe ori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
alternativ cu un armăsar în Rig-Veda), mai exact de șoimi în Atharva Veda, dar și în colindele românești. Coexistența celor două simboluri solare, vizibilă și în textele aflate în discuție, din metafora negată a zborului, face să transpară evoluția imaginarului arhaic. Fenomenul are o extindere asiaticoeuropeană, după Propp, calul înaripat luând locul păsării măiastre în basme, nu fără a păstra și funcția de călător între lumi și ghid. Rapiditatea cu care se deplasează și frumusețea lui nobilă s-au suprapus fără
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
casei luminoase este susținută de cultul funerar egiptean, care vorbește despre o casă de aur din viața de dincolo. Aceasta a fost decodată de specialiști drept ipostază a cavoului (evoluție a casei de pe mormânt, credință încă foarte puternică în mentalul arhaic românesc): „«odăile împărătești ale casei de aur» constituie principala încăpere a cavoului”. Și mai frecvent, în basme, i se cere flăcăului să construiască o replică a acestei clădiri fabuloase: „Până mâne la zâuă, să nu să facă zâuă bine, să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Notorietatea totală a voinicului este „un fenomen caracteristic în basm”, dar și un simptom al expectativei universului, ajuns la capătul evoluției. O denumire comună o constituie Făt-Frumos, nume ce unește esteticul și binele în același principiu. Feciorul (aceasta este semnificația arhaică a lexemului făt) chipeș este animat doar de gesturi pozitive pentru că frumusețea constituie în basme simptomul binelui absolut, săvârșit prin prisma inocenței. Pronunția continuă, marcată la nivel scriptural de cratimă, creează un nou semnificat prin unirea unor termeni diferiți; procedeul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cunoașterea recompensă, ceea ce reprezintă momentul eliberator al încercării inițiatice. În basmul Voinic de codru, sintagma titlu este și numele eroului, primit chiar de la Cristos (!) și Sfântul Petru. Pruncul născut fără tată este dedicat entității silvestre (spațiul adânc venerat în mentalul arhaic românesc) fiind locul genezei și sursa puterilor întemeietoare ale protagonistului. Basmul FrunzăVerde, cules în Pătuleni, Dâmbovița, valorifică motivul concepției imaculate: fata împăratului înghite o frunză din codrul cu puteri fertilizatoare și este alungată, deci supusă recluziunii inițiatice. Pruncul îl are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
asociază cu fastul alai împărătesc: nunta flăcăului inițiat este nunta ființei însăși. Revenind la fragmentul din Dâmbovița, observăm că împărăteasa nu se conformează cu profilul privilegiat al suveranității, ci are ocupații casnice prozaice. Viziunea aceasta, tipic românească, dezvăluie un imaginar arhaic senin, în care instanțele superioare nu timorează, ci copiază realitatea cunoscută de țărani: Dumnezeu și Sfântul Petru sunt niște moșnegi vorbăreți, zânele deretică, împărătesele mătură prin casă. Viziunea animistă din spatele încăpățânării bobului (subliniată la nivel morfologic de adverbul iară) se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]