48,727 matches
-
Ghiță Florea, Comitetul Central al Partidului Comunist Român -Secția Culturală; Expeditor -Constantin Noica, Păltiniș, județul Sibiu, cod 2440]. Note • Originalele acestor epistole, inedite, prima și ultima, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București; a doua se păstrează la Arhivele Naționale. București. Fond Ștefan Milcu, iar a treia se găsește în colecția bibliofilului Constantin Dinescu din București. 1. Grigore Tănăsescu (n. 1923 - m. 1997), istoric literar, eseist și traducător din literatura latină. 2. Stan V. Cristea - Constantin Noica - Repere bibliografice
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
Aurelian Bentoiu (fost deputat și ministru al Justiției în Guvernul Tătărăscu) au suportat persecuții, cunoscând teroarea din temnițele comuniste. În revista 22 (nr. 21, 28 mai-3 iunie), bazându- se pe memoriile publicate de Annie Bentoiu, dar și pe dosarele din arhiva CNSAS, Adrian Cioflâncă realizează o remarcabilă reconstituire a câtorva episoade din povestea acestei familii crunt lovite de regimul comunist, cel care a desfășurat o nemaiîntâlnită operațiune de nimicire a elitelor României. De citit, așadar, aceste pagini publicate de săptămânalul bucureștean
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3546_a_4871]
-
muri decât atunci când vrem noi. Întâi vă vom transforma În monștri... Apoi vă vom obliga - prin metodele noastre - să declarați numai ce vrem noi. Aceste declarații smulse cu cleștele roșit În foc le vom păstra ca mărturii, ca acte pentru arhivă, după care se va scrie istoria. Vom păstra dosarele până ce voi veți pieri. Vom muri și noi. Istoria se va scrie pentru generațiile viitoare după aceste documente. Astfel cercetătorii vor scrie cum vrem noi. Nu cum este realitatea. Noi creăm
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
lumii, de aceiași conducători și patriarhi, de o aceeași veche lume pe care dovezile arheologice din ultimele secole o situează fără doar și poate În zona Carpaților și a Dunării de mijloc și de jos. Rămân Încă multe documente și arhive de studiat, o adevărată provocare pentru istoricii și filologii români, care vor aduce confirmarea sau infirmarea unora din teoriile care sunt În prezent În dezbatere. Vom aminti doar câteva dintre aceste documente: Manuscrisele de la Marea Moartă, care nu sunt publicate
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
discuție este considerat diletant, tracist, dacist, incult, ocult și cine mai știe cum; Lucrarea „Cosmographie”, scrisă În limba română cu alfabet propriu, de inspirație geto-dacă, de către Aeticus Istrius (Dunăreanu), ilustru cărturar și explorator român din sec. al IV-lea (ibid.); Arhivele mănăstirilor din Europa și Asia unde se descoperă an de an noi manuscrise, unele conside rate pierdute, alte absolut inedite și multe multe altele... Această lucrare nu se vrea o cronică istorică completă, ci doar o inventariere a știrilor referitoare
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
vă comunic un articol asupra lor. Pentru moment mă preocupă însă o problemă cu mult mai importantă, pe care îmi au libertatea să o supun aprecierii domniei voastre. Într-un catalog, pe care îl cred aproape necunoscut la noi, al arhivelor de la Simancas, am aflat că în castelul acesta se găsesc numeroase acte originale, și fără îndoială necercetate, privitoare la istoria românilor; între altele o corespondență a lui Mihai Viteazul și alta a lui Radu Mihnea cu regele Spaniei, o relație
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
le restituiré á su reino”, o relațiune „entrada de los Polacos en Valaquia” din 1672, un „Tratado entre el Rey de Romanos y el Baiboda” din 1533 și alte multe lucruri pe care nu le mai citez. Cum această mare arhivă e în afara drumului oricărui călător în Spania, a rămas până astăzi necercetată. Cu multă bucurie aș primi să petrec o lună sau două acolo, în vara anului viitor, pentru a copia aceste acte, dacă s-ar găsi posibilitatea să mi
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
putință ca să mă ajute, căci altfel n-aș fi putut să plec numai cu cei 800 de franci pe care îi primesc de aici. Voi pleca la sfârșitul lui august și voi locui câtăva vreme la Valladolid, pentru a cerceta arhivele de la Simancas 7. De acolo, dacă banii cu care întreprind această călătorie vor fi suficienți, voi merge la Madrid, pentru cercetări asemănătoare, deoarece, din câte știu, nimic din corespondența trimișilor spanioli la Constantinopol n-a fost publicat până acum. Aș
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
fi suficienți, voi merge la Madrid, pentru cercetări asemănătoare, deoarece, din câte știu, nimic din corespondența trimișilor spanioli la Constantinopol n-a fost publicat până acum. Aș fi foarte bucuros dacă ați binevoi să-mi mai indicați, în aceste două arhive, fonduri necunoscute care ar putea să intereseze trecutul românesc, pentru a le cerceta și pe acelea. Îndrăznesc a profita de făgăduiala domniei voastre din scrisoarea pe care am primit-o acum, și în care ați binevoit a-mi indica posibilitatea
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
Les Editions des Presses Modernes, 1939, 400 pages (I) și 339 pages (II). (Publications de L’École Roumaine en France). 6. Victor Ianculescu, director administrativ al Școlii Române din Franța. 7. Al. Ciorănescu - Documente privitoare la istoria românilor. Culese din Arhivele din Simancas. București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Națională, 1940, 393 pagini. (Academia Română. Studii și cercetări, 43). 8. Al Ciorănescu - Nou despre Petru Cercel în Revista istorică, 21, nr. 7-9, iulie-septembrie 1935, p. 247- 276 + 25 de documente.
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
perioada studenției a semnat un angajament cu fosta securitate, dar că nu și-a turnat niciunul dintre colegii de facultate. Murgeanu spunea atunci că nu consideră a fi făcut poliție politică pentru că nu a raportat pe nimeni, după cum arată și arhiva CNSAS. Răzvan Murgeanu a deținut și funcția de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, când acesta era condus de democrat-liberala Elenă Udrea. De la începutul anului Traian Băsescu și-a mai numit alți doi consilieri, pe Adrian Rădulescu și pe Cristian
Băsescu și-a numit consilier un fost viceprimar al Capitalei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37048_a_38373]
-
une nuit - O zi și o noapte - 1938; Jour après jour - Zi după zi - 1951; Les pas recomptés - Pașii renumărați - 1962; L’étape suivante - Etapa următoare - 1964). A tradus, între altele, Poemele românești ale lui Tristan Tzara (1965). Aflat în arhiva scriitorului, carnetul din care preluăm primele pagini ne-a fost pus la dispoziție de fiica sa, D-na Catherine Noone. Însemnările de acum șaptezeci de ani pot da o idee despre concepția lui Claude Sernet privind poezia, cu schimbări semnificative
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
Nicolae Scurtu Biografia prozatorului, memorialistului și epistolierului Ion Vlasiu (1908-1997), insuficient cunoscută, necesită minuțioase investigații în arhive și biblioteci publice și particulare, precum și în presa literară și nonliterară de la mijlocul secolului trecut și până astăzi. Astfel de cercetări, extrem de necesare, contribuie la rescrierea biografiei fizice și creatoare, completează profilul unui autentic intelectual și corijează unele inadvertențe încă
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
subliniat și apoi șters cu o linie roșie orizontală: 103 Rue La Boëtie șScris cu cerneală roșie:ț 11 rue d'Astorg Paris șsubliniatț" înfățișez astăzi încă o picătură din oceanul care este noianul de înscrisuri ale trecutului, păstrate în arhive publice și particulare. Motivația publicării acestei scrisori aflate în original în colecția mea - ca și a altora pe care le-a mai găzduit cu generozitate revista România literară - ține firește de însemnătatea expeditorului și a destinatarului cât și de dorința
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
zi fără o „linie”? Ușor de zis! Sunt atât de visceral la suflet, încât pe tinerii noștri luminați, promotori ai adevăratului comunism, i-aș condamna la o lună de lecturi supravegheate din scrisorile Ecaterinei Bălășoiu, ca și din Scriitorii în arhivele C.N.S.A.S. Și, bineînțeles, excursii prin Nadejda Mandelștam. O lună pe an. Scurtă istorie a instalării comunismului. Mama rămasă în țară către fiica aflată la Paris: „Când ai să te întorci...” Trece o vreme: „Dacă ai să te întorci...” Mai
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3734_a_5059]
-
Cosmin Budeancă (doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai) ocupă un loc privilegiat, cel puțin din două motive: mai întîi, grație perseverenței cerute de cei șapte ani cît a durat desfășurarea proiectului. Al doilea motiv stă în natura întreprinderii: realizarea unei Arhive de Istorie Orală, care să conțină, pe suport audio și video, interviuri cu foști deținuți politici. În realizarea proiectului Cosmin Budeancă nu a fost singur, lui alăturîndu-i-se o mînă de tineri cercetători (Andrei Lascu, Alexandru Matei, Alin Mureșan, Adrian Sandu
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
pînă la ofițeri de armată, de la legionari pînă la țărani împotrivindu- se colectivizării, de la ță- răniști sau liberali pînă la familii care au ajutat cu alimente grupurile de partizani — toți se regăsec în sutele de ore de convorbiri consemnate în Arhiva de Istorie Orală. A povesti aici detaliile fiecărui caz ar fi oțios și de altfel imposibil. În totul, cele 190 de interviuri sunt o galerie de mărturii ce alcătuiesc o veritabilă literatură penitenciară, precară sub unghi estetic, dar expresivă sub
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
G. Călinescu a vizitat-o acasă, pe strada Toamnei, nr. 35 a din Bucuresti; în calitate de bibliotecar al Bibliotecii Seminarului de Italiană i-a împrumutat, de mai multe ori, cărți si studii de strictă specialitate; l-a căutat, cu succes, la Arhivele Statului, pe când era copist, bibliotecar si arhivar; au pregătit examenele de licență împreună si îl apela Florio; au corespondat si în perioada când G. Călinescu era bursier al Scolii Române de la Roma (1924-1926); i-a solicitat informații de la Biblioteca Academiei Române
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
mai superlativ cu putință. Mi-ai făcut un serviciu nesfârșit. Îmi pare rău însă că ți-am dat atâta de lucru. Îmi închipuiam c-o să fie mai ușor. Eram tocmai pe cale de a-ți scrie să nu mai cauți în Arhiva 3 deoarece cineva din Iași îmi trimisese o listă de documentele publicate în acea revistă. Când însă am primit scrisoarea ta mi-am dat seama că informația acelei persoane nu era suficientă deoarece îmi da a înțelege că erau publicate
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Scurtu. Prefață de Al. Piru. București, Editura Minerva, 1979, 310 pagini + 34 pagini cu iconografie. 2 Alcuni missionari ca ttolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII (1925) și Altre notizie sui missionari cattolici nei paesi romeni (1930). 3 Arhiva. Organul Societății științifice și Literare din Iași. 1889-1916; 19211940. Director A. D. Xenopol. A se vedea contribuțiile lui Gheorghe Ghibănescu, Ion Bogdan, Ioan Tanoviceanu și A. Scri-ban. 4 Grigore Chebap, intelectual distins, funcționar superior la Biblioteca Academiei Române, excelent cunoscător al limbii
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
filologice ireproșabile. E necesar să precizez că toate, dar absolut toate contribuțiile de istorie literară, de folclor și de istorie culturală ale lui G. T. Kirileanu conțin materiale inedite, fie din bogata sa bibliotecă, fie din Biblioteca Academiei Române sau din Arhivele Statului. Întregirile pe care le-a adus, în timp, la opera lui Ion Creangă și Mihai Eminescu sunt fundamentale și, desigur, demne de a fi uzitate cu încredere. Epistolele pe care le-a scris și le-a trimis confraților și
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
revistă destinată, în exclusivitate, românilor din exil. Epistola e, de fapt, o zguduitoare confesiune despre România interbelică, despre pictorii ei si, apoi, despre unele realități incomode create de un sistem acultural, opresiv si intolerant. Misivele lui Pamfil Șeicaru existente în arhive publice si particulare, cât si în marile biblioteci ale României, se cuvin a fi publicate în câteva ample tomuri spre a înțelege, si mai bine, drama unui intelectual care a trăit aproape o jumătate de secol într-un Occident nu
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
două cărți - Pamfil Șeicaru - Scrisori din emigrație. [Ediție îngrijită de Rodica Șerbănescu și Nicolae Copoiu. Schiță de portret de Vasile C. Dumitrescu]. București, Editura Europress, 1992, 128 pagini și Pamfil Șeicaru - Epistolar. Scrisori din exil 1968-1978. In anexă: documente din arhiva S.R.I. Ediție alcătuită de Mircea Coloșenco. Text stabilit de Sergiu Coloșenco. București, Editura Elion, 2001, 162 pagini. Se cuvine să precizez că nu conțin nici măcar o notă de istorie literară și nu au indicii de nume, de opere și de
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
ocolind morga expertului scorțos, își ridică cuvîntul la exigența vocației pe care o au. Iată impresia cărții lui Octavian Buda - conferențiar la Facultatea de Medicină a Universității „Carol Davila”, la catedra de Istoria Medicinei -, al cărui volum conține, adunate din arhive, anale și publicații ale vremii, 17 texte reprezentînd tot atîtea cuvîntări pe care medicii din vechiul regat le-au ținut în felurite împrejurări. Că e vorba de discursuri de recepție în Academia Română, de deschiderea oficială a unor instituții, de festivități
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
goluri vechi în cercetarea literară și ne obligă să ne revizuim judecățile de istorie literară cu care operăm. Enumăr, la repezeală, edițiile C. Stere, Ion Budai-Deleanu, B. Fundoianu/ Benjamin Fondane și G. Călinescu, publicistica lui Ioan Slavici sau ineditele din arhiva avangardei. Între acestea, trebuie să așezăm la loc de frunte recent apăruta ediție critică integrală a operei lui Pavel Dan, realizată de Aurel Podaru. Este, inutil să adaug, prima ediție integrală din opera acestui prozator, dispărut tragic la o vârstă
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]