8,316 matches
-
Singurul lucru care-mi trecea prin minte În acel moment era că eu și Tom ne luptam cu Întreaga lume și Îi uram pe toți, cu excepția bebelușului mititel și neajutorat care dădea din piciorușe și țipa În brațele mele. Intră asistenta, cu o privire Îngrijorată pe chip, și-l conduse pe Dan afară, spunîndu-i că efortul era prea mare pentru mine și că nu era voie să mă tulbure, căci o cezariană era, În fond, o operație serioasă. Știu că Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mă pot gîndi la nimic, nu pot rosti o vorbă, nu simt nimic. Ne oprim la L’ Hôpital des Broussailles din Cannes, parcăm mașina și ne repezim În camera de urgențe. — Tom Cooper, spune Dan, pe un ton insistent, unei asistente aflate În spatele unui birou. Mon fils. Nous cherchons notre fils.1 Apoi, auzim: — Dan? Ne Întoarcem și Îi vedem pe Linda și Michael venind grăbiți de după colț, iar pe obrajii soacrei mele șiroiesc lacrimile. — L-am rugat pe vecin să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
viață de om? Ce-am făcut atît de Îngrozitor Încît să mi se Întîmple iarăși? De ce mie? De ce nouă? De ce acestui copilaș neajutorat? Nu ne Întoarcem acasă În seara aceea. Nici În următoarea. Nici În săptămîna care urmează. Medicii și asistentele sînt amabili și dornici să ne ajute Într-un fel care mi-e teamă că e rezervat părinților copiilor cu adevărat bolnavi și care nu au prea multe șanse să supraviețuiască. Lui Tom i se fac tomografii cu regularitate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
pe masă și vine lîngă mine, clătinînd din cap neîncrezător, apoi izbucnește În plîns. — Nu credeam că o să trezească vreodată, spune el, suspinînd În cerceafurile de pe pat și strîngînd mînuța lui Tom. Nu credeam că o să se mai Întîmple vreodată. Asistenta intră, urmată de doctor, iar noi sîntem dați la o parte din drum, cît Îl examinează pe copil. — Ce spun? Îl tot Întreb pe Dan, dar nici el nu știe, pentru că franceza lui de nota 10 nu include vocabular legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
prietenă trebuie să se mute la Roma și m-a rugat să o ajut să-și caute ceva la Aventino. Împleticindu-se spre ușă, cu părul ud, trecu de damele cățărate pe scaune ce răsfoiau Amica, Glamour sau AD, În timp ce asistentele lui Michael le uscau părul, Îl Întindeau, Îl Îmbălsămau sau Îl Încrețeau, În timp ce alta le pilea unghiile de la picioare. Deschise ușa reflectorizantă cu umărul și se refugie În stradă. — Vă rog să mă ascultați, apartamentul e un vis, Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-i că o iubea mai presus de orice și mai mult decât viața lui, și n-ar fi vrut niciodată să-i facă rău - Emma, dragostea mea, iartă-mă. De câte ori Îi repetase aceleași fraze, poate aceleași cuvinte? Își aminti de asistenta aceea de la policlinică, o chema Rosa. Se prefăcuse că o crede, Însă Îi adusese pe tăvița cu prânzul și un fluturaș al unei asociații care oferea asistență legală gratuită femeilor maltratate. Cum vă permiteți să credeți că aș fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu este lacom - și chiar așa și era. În fond, nu lua totul, ci doar un sfert din ce conținea magazia spitalului, încât după el mai luau și alții, activiști mai mărunți, inspectori, directori, șefi de secție, doctori mai înfipți, asistente și infirmiere, ca să nu mai punem la socoteală magazionerul, contabilul și casierul, care și ei erau oameni și încă unii foarte importanți. Așa că toată lumea era mulțumită. Până să apară Zogru. Intruziunea lui în sângele lui Mitică a schimbat totul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
se scurge, mergeți sus la I, camera 112, și dați și o probă de sânge la laborator, dar mai întâi spuneți-i domnișoarei datele, să vă facă fișa. Și, în timp ce femeia se îndrepta năucită spre celălalt colți al camerei, unde asistenta scria ceva, profund cufundată în hârtii, Zogru a preluat conducerea. Omul i se părea interesant și agreabil. Era un bărbat de 26 de ani, stagiar, cu tată în Ministerul Sănătății, evident, și mamă care încă îi mai făcea pachețel dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
femeie slabă, cu fața încrețită și cu părul blond tuns ca o caschetă. - Ai adus banii? Bine, lasă-i aici-așa jos, lângă pat. Femeia nu părea prea bătrână, ci mai curând terfelită. - Ce te uiți așa la mine? Sunt asistentă medicală, să nu crezi că sunt vreo jangheliță ceva. Știu să te scap. Își aprinsese o țigară și întrebase în timp ce arunca fumul: - În câte ești, mamă? După ce Giulia i-a povestit, femeia a stins țigara și a devenit gravă: - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
apă! Urmă o tăcere lungă întreruptă de sunetul respirației ei. Într-un final spuse: St. Andrew? Da! am încuviințat în același timp. Vin și eu imediat!și închise. Mi-am tras telefonul de la ureche și fix în acel moment o asistentă îmi spuse: Puteți veni să îl vedeți pe tânăr! Am încuviințat, m-am ridicat și desculță am pășit în spatele ei până în salon. La ușă ea îmi spuse: Ce păcat, era un tânăr așa drăguț! Presupun că este iubitul tău. Când
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
plâns din cauza monotoniei, stăteam nemișcată în timp ce Așnan dormea. Singurul lucru cu care îmi puteam ocupa mintea era întrebarea dacă Shalem știe sau nu că eu mă aflu în casa tatălui său. Începusem să mă îndoiesc că-și mai amintea de asistenta neîngrijită care o ajutase pe moașa surorii lui de lapte. Eram ținută captivă, fără răspunsuri, iar zidurile dintre apartamentele femeilor și cele ale bărbaților erau groase și în lumea palatului nu se putea face nimic să ni se întâlnească cărările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și eu stau singură acasă de cele mai multe ori. Sunt destule camere și pentru tine și poți să stai la soare și să te odihnești. Dacă vrei să continui munca de moașă, eu o să-ți car trusa și o să mă fac asistenta ta. O să fii respectată în casa fiului tău și după moarte noi îți vom cinsti memoria cu o stelă frumoasă care o să aibă numele tău scris la apus. Meryt a fost impresionată de discursul norei ei. Shif-re era cu câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a spus Meryt, luând mâinile femeii într-ale ei. Dar nu pot s-o las aici pe Den-ne. Ea e acum fiica mea și fără mine e singură pe lume. De fapt, ea e moașa maestră, iar eu sunt asistenta ei. Ea e cea pe care o cheamă femeile de viță regală din Teba când le vine ceasul. Nu pot să-ți cer să o iei și pe ea. Și totuși, dacă ai vrea să-i oferi și ei găzduire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ăla ! adaugă impacientă pentru cel de lângă ea. Stai puțin pe fir, Samantha... — Samantha ? Ridic ochii confuză și văd o fată în taior bleu apropiindu-se de masă. Are un coș de cadouri cu fundă și un zâmbet larg. — Sunt Lorraine, asistenta personală a lui Daniel, spune pe un ton cântat pe care îl recunosc brusc. Din păcate, nu poate să vină în seara asta. Dar am ceva pentru tine - și, în afară de asta, ți-l dau chiar pe el la telefon, vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
spun pe un ton de scuză. Nu e chiar așa de rău, nu ? — Va trebui să ți-l refacem. O spune pe un ton tăios, supărat. E tot ce-mi lipsea acum. Se îndepărtează ofuscată și-și strigă una dintre asistente. Încă trei minute. Trei minute până când vechea mea viață va reîncepe. — Deci... o să mă întorc pentru petrecerea lui Eamonn, spun, încă ținându-l de mână pe Nathaniel. Mai sunt doar câteva zile. O să iau trenul vineri seară și-o să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
face tipul, părînd complet luat pe nepregătite, dar abia dacă-l aud. Cariera mea e un banc prost. Nu sînt femeie de afaceri de top. Arăt Înlăcrimată spre costumul meu. Și nu am nici o echipă ! SÎnt doar o amărîtă de asistentă de marketing și tocmai am avut prima Întîlnire importantă de afaceri din viața mea. A fost un dezastru total. N-am Înțeles nici jumătate din ce spuneau tipii ăia, nu știu ce Înseamnă logistică, n-am să fiu promovată În viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
nu-mi spui că i s-a făcut de niște perversiuni. Oare ce vrea, să mă pună să mă Îmbrac În tot felul de costumașe și chestii dintr-astea ? Sinceră să fiu, nu m-ar deranja deloc să fac pe asistenta. Sau să fac pe Catwoman din Batman. Ar fi chiar cool. Mi-aș putea lua niște cizme de-alea lucioase... — Mă gîndeam că... poate... am putea... Se oprește, stînjenit. — Da ? Îi pun o mînă pe braț, ca să-i dau curaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
dau cu parfum, alții fac ordine rapidă În hîrtii și bîrfesc aprins. CÎnd trec pe lîngă biroul lui Neil Gregg, care se ocupă cu strategiile de mediatizare, Îl văd aliniindu-și premiile de Eficacitate În Marketing pe birou, În timp ce Fiona, asistenta lui, lustruiește de zor fotografiile Înrămate, care Îl prezintă dînd mîna cu diverse celebrități. Tocmai Îmi atîrn haina În cuier, cînd Paul, șeful departamentului nostru, mă ia deoparte. Ce dracu s-a Întîmplat la Glen Oil ? Am primit azi-dimineață un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Păi atunci de ce a zis că... — Vezi-ți de treaba ta, Artemis, spune Caroline. Îi arunc o privire plină de recunoștință și mă prăbușesc În scaun. Încă un an. Încă un an Întreg În care o să fiu o amărîtă de asistentă de marketing și toată lumea o să creadă că nu sînt bună de nimic. Încă un an În care o să am datorii la tata, În care Kerry și Nev or să rîdă de mine, iar eu o să mă simt ca ultima ratată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
noi ? — Emma ! zice Artemis impacientă. Ai auzit ce ți-am zis ? Vreau să-mi găsești broșura aia pe care am făcut-o pentru promoția Tesco de acum doi ani. Iartă-mă, mami, spune În receptor. A trebuit să-i amintesc asistentei mele ceva. Asistentei ei. Doamne, ce mă calcă pe nervi cînd zice chestia asta. Dar, sinceră să fiu, sînt prea dărîmată ca să mai pun la suflet așa ceva. Nu are nimic de-a face cu mine, Îmi spun ferm Începînd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Artemis impacientă. Ai auzit ce ți-am zis ? Vreau să-mi găsești broșura aia pe care am făcut-o pentru promoția Tesco de acum doi ani. Iartă-mă, mami, spune În receptor. A trebuit să-i amintesc asistentei mele ceva. Asistentei ei. Doamne, ce mă calcă pe nervi cînd zice chestia asta. Dar, sinceră să fiu, sînt prea dărîmată ca să mai pun la suflet așa ceva. Nu are nimic de-a face cu mine, Îmi spun ferm Începînd să scormonesc prin sertarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
să Încerc a o formula. În acele zile, Rosamund călătorea mult cu trenul suspendat. Străbătea vasta arie a orașului, contemplând și meditând la fețele pasagerilor din jur. Îmi monitoriza poșta săptămânală și mesajele telefonice. Timp de doi ani a fost asistenta mea doctorandă, care dactilografia pentru mine și‑mi expedia faxurile. Vela o trata cu condescendență și n‑o invita niciodată să ia loc. Eu Îi ofeream lui Rosamund câte o ceașcă de ceai și Încercam s‑o fac să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Vacă nenorocită! Cât o să mă mai ții pe hol? Sunt bolnav, tu-ți morții mă-tii de docDar nu apucă să termine că ușa se deschide fulgerător. Omul mai-mai să-și piardă echilibrul și să cadă cu capul în poala asistentei, al cărei păr vopsit vermillion strălucește pe fundalul cenușiu-spălăcit al holului ca mașina de pompieri nr. 5 dintr-o binecunoscută poezie inspirată de orașul New York. Alarma se pornește și ea. ─ Bine dom’le, da’ nu ți-e rușine? Da’ chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ai vrea, să stea doamna doctor după tine? Nu vezi că ești pulbere? Așa se vine la doctor? În halul ăsta? Nu ți-e rușine de lume? Ia stai să chem eu paza să ieși mata la aer oleacă... Și asistenta trântește la loc ușa cabinetului. Doi zdrahoni în uniforme negre urcă scările de la capul holului și în scurt timp bolnavul recalcitrant, flancat de cei doi, le coboară. Ceilalți pacienți răsuflă ușurați. Numai unul dintre ei, un lungan rulat ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
se rezolvase. Despărțirea ultimă, în cadru intim, sobru, la „Pătrunjelu.“ Își făcuse cavoul încă din ’83, acum ar fi fost imposibil să mai ridice o astfel de casă de veci. „Nasol“, repetă, urmărind-o cum se pregătește să predea borcănelul asistentei. „A dat de belea.“ Până atunci n-o privise atent, deși era cam pe lângă el, dar la cealaltă coadă. El depunea doar urina și apoi trecea, dincolo, la o altă coadă, să-i ia sânge. Nici nu-i zărise, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]