3,106 matches
-
clubul LA SCENĂ, București, premieră 12 septembrie 2004, producători : LA SCENĂ și TEATRUL IMPOSIBIL; invitat la Festivalul Experimental de teatru "man.in.fest", ediția zero, Cluj-Napoca, 18-21 noiembrie 2004; 2005. "MORȚI ȘI VII", pusă în scenă de Ioan Săpdaru la Ateneu Tătărași, Iași; premieră ianuarie 30; participant la festivalurile de teatru "mAN.iN.fEST" Cluj și Apostrof'49 Praga - 2005; 2006. „ÎNTOARCEREA DE ACASA” + „EURI” ( de Alină Nelega), pusă în scenă de Ștefan Iordănescu la teatrul „Ion Slavici” din Arad; premieră
Ștefan Caraman () [Corola-website/Science/304266_a_305595]
-
de către Albino Mensa, episcop de Ivrea. Îndată după hirotonire a fost fost trimis la perfecționarea studiilor la Torino, unde a obținut licența în teologie cu o lucrare asupra toleranței și libertății religioase. A continuat mai apoi studiile la Roma, la Ateneul Salezian, unde a obținut licența și doctoratul în dreptul canonic cu un studiu asupra „Guvernării Bisericii în gândirea papei Benedict la XIV-lea (1740 - 1758)”. Din 1967 a predat Teologia Morală Specială la Ateneul Salezian, devenit mai apoi Universitatea Pontificală Saleziană
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
continuat mai apoi studiile la Roma, la Ateneul Salezian, unde a obținut licența și doctoratul în dreptul canonic cu un studiu asupra „Guvernării Bisericii în gândirea papei Benedict la XIV-lea (1740 - 1758)”. Din 1967 a predat Teologia Morală Specială la Ateneul Salezian, devenit mai apoi Universitatea Pontificală Saleziană (în 1973). Timp de zece ani a predat tratatele „De Iustitia”, „De virtute Religionis” și „De Poenitentia” (dreptatea, virtutea religiunii și penitența sau spovedania). În 1976, în urma morții neprevăzute a eminentului jusrist belgian
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
o serie de evenimente dedicate celebrării acestui important sfert de veac al Coroanei în serviciul Națiunii printre care un tur al televiziunii și vizita Studioului 4, cunoscut ca Studioul Revoluției Române, Ziua Porților Deschise în cadrul fundației, Concert de gală la Ateneul Român „25 de ani de la sosirea în țară a Principesei Moștenitoare Margareta”, ce a fost transmis în direct de televiziunea publică, urmat de un dineu oficial găzduit de Palatul CEC. Alături de Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu s-au aflat
Sofia, Principesă a României () [Corola-website/Science/304358_a_305687]
-
frații farmazoni” care făcuseră în 1848 revoluția „pașoptistă” cu tricolorul albastru-galben-roșu însemnând „libertate, dreptate, frăție”, principii de bază ale francmasonilor. La acești „farmazoni vechi” se adaugă o seamă de studenți români din Franța, unii inițiați în loja „Athénée des Étrangers“ (Ateneul străinilor), alții în „La Rose du Silence” (Trandafirul Tăcerii): printre ei, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Carol Davila, Ion Ghica, Dinicu Golescu, Spiru Haret, Ion Heliade-Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Magheru, Costache Negruzzi, C.A.Rosetti... Odinioară
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
colocvial "Seraphicum" este un ateneu cu sediul în Romă având ca si preocupare majoră formarea spirituală și intelectuală a viitorilor preoți romano-catolici aparținând Ordinului Fraților Minori Conventuali, cultivând îndeosebi științele umane, în mod particular, cele teologice și filozofice. Facultatea Pontificala "Sfanțul Bonaventura" aparține Ordinului Fraților
Facultatea Pontificală Sfântul Bonaventura () [Corola-website/Science/312623_a_313952]
-
putea purta decât un singur nume: Ioan Chirilă. La șase ani și o săptămână de la trecerea sa în eternitate, marele ziarist a revenit, într-un fel, printre noi: atunci a luat viață prima gală a Premiilor care îi poartă numele. Ateneul Român a trăit, pentru o seară, din amintirea maestrului - din amintirea lui și din operele celor mai buni jurnaliști sportivi ai momentului. Gala premiilor “Ioan Chirilă”, a fost organizată de Iarina Demian și Tudor Chirilă, soția și fiul cronicarului, cu
Premiile „Ioan Chirilă” () [Corola-website/Science/312758_a_314087]
-
teatrului Ion Vasilescu din Giurgiu, alături de care a efectuat numeroase turnee în țară și străinătate. În 1992 a fost angajatul teatrului C-tin Tănase din București în revistă Show la Savoy. Tot în 1992 cântă alături de corul Madrigal pe scena Ateneului Român, într-un spectacol al Uniunii Compozitorilor. La începutul anului 1992 compozitorul Dan Stoian scrie pentru Cristian Român: “Ești Marea Mea Iubire”, în luna Martie și “Ce Plină E Lumea De Fete”, în Aprilie același an. Acestea sunt primele difuzări
The Teachers Orchestra () [Corola-website/Science/312191_a_313520]
-
articole, documente istoriografice ori imagistice, de la Tudor Vianu, Perpessicius și George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1974), la Barbu Cioculescu, Gheorghe Grigurcu, Viorel Cosma ori Sorin Lavric, privitoare la opera sa literară: România literară, Luceafărul, Contemporanul, Tribuna, Ateneu, Steaua, Gazeta literară, Familia, Ramuri, Tomis, Amfiteatru, Convorbiri literare, Almanahul literar, Studii de muzicologie, Muzica, Viața Medicală, Acolada, Clipa cea repede..., Fântâna din Kos (ultimele două, publicații ale Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România) etc.
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
Aurel Vlaicu" (1931-1938), la Seminarul pedagogic Universitar "Titu Maiorescu" (1939-1941), inspector al învățământului muzical (1941 - 1944), din nou profesor la Liceul "Sf. Sava" (1944-1948) și la Scoala mixtă "Tudor Vladimirescu" (1948-1956); Paralel, dirijor adjunct la Societatea corala "Carmen" (1922-1928), la Ateneele populare (1926-1927), la Societatea "Cântarea României" (1929 - 1935), apoi dirijor al corului "Ligii Culturale" (1927-1928), fondator și dirijor al Societății corale "România"(1934-1949) cu care a dat concerte și peste hotare, dirijor de cor la bisericile: Sf. lIie-Gorgani (1921-1922), Cotroceni
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
depuse în cavoul Lovineștilor. Urnele funerare ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca au fost aduse de la Paris, la 25 aprilie 2008, cu o aeronavă specială, fiind însoțite de către Gabriel Liiceanu și Mihnea Berindei. Ele au fost aduse la Ateneul Român și apoi trimise la Casa Lovinescu din București, de unde au fost transportate la Fălticeni, unde au fost depuse în cavoul familiei Lovinescu la 16 mai 2008, potrivit dorinței scriitoarei.
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
Uniunii Scriitorilor în 1990 și membru al UZP. Este prezent în antologii de poezie și eseuri publicate în Germania, SUA, Elveția, Israel, Franța și Italia. Colaborează cu versuri, studii, cronici literare, eseuri, recenzii și traduceri la revistele: "Amfiteatru", "Antiteze", "Asachi", "Ateneu", "Bucovina literară","Cafeneaua literară","Caietele Tristan Tzara", "Conta", "Contact internațional", "Convorbiri literare", "Cronică", "Dacia literară", "David"(Austria), "Dialog (Alma Mater)", "Dichtungsring" (Germania), "Echinox", "Gazeta literară" (debut în 1966), "Luceafărul", "Moment poetic" (R. Moldova), "Mozaicul", "Poesie & Art" (Israel), "Poesis", "Porto Franco", "Revista
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
a și redobândit dreptul de proprietate asupra taberei de la Timișul de Sus, tabără care astăzi îi poartă numele, prof. Sorin Botez Activități culturale organizate în perioada interbelică de YMCA România sunt foarte numeroase: concerte de muzică de cameră, concerte la Ateneul Român, tabere de creație, simpozioane și cenacluri. Al Doilea Război Mondial reprezintă o perioadă de maximă activitate pentru ACT YMCA România. Astfel, tabără de la Timișul de Sus a fost folosită ca adăpost pentru tinerii refugiați polonezi. În momentul de față
YMCA () [Corola-website/Science/312305_a_313634]
-
definit stilul în cei doi ani petrecuți la Giverny, alături de Claude Monet, unde între 1908 și 1910 a pictat peisaje în manieră pointilistă. În România a expus pentru prima dată în 1906, iar în 1912 a deschis o expoziție la Ateneul Român cu lucrări realizate în Franța și Algeria, pentru ca apoi, în perioada 1912-1918, să călătorească în Tunisia și Japonia unde a stat trei ani, între 1912 și 1915. A ajuns și în Oceania și în America de Sud dar cel mai mult
Samuel Mützner () [Corola-website/Science/312312_a_313641]
-
ridicată după proiectul arhitectului Ioan Giurgea. Așezământul a devenit o sinteză incontestabilă între Orient și Occident, dintre Renașterea italiană și stilul clasic bizantin. Cocheta și inedita biserică a fost pictată de apreciatul Costin Petrescu - același artist care pictase fresca de la Ateneul Român și Catedrala din Alba Iulia. Doar trei maici au venit la Pissiota din obștea de la Ghighiu și au muncit strașnic, începând din anul 1933. În afara stareței mai erau maicile Irina și Alexia. Cele două erau mamă și fiică, tunse
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
cu articole la ziarul "Constituționalul", în care sprijină activitatea politică a Junimii. Treptat se desprinde de principiile literare și politice ale Junimii. Publică articole pe teme diverse și de critică literară în "Convorbiri literare", "Revista pentru istorie, arheologie și filologie", "Ateneul român", "Vieața nouă", "Viața socială". Pentru scurt timp, a fost redactor al revistei "Convorbiri literare". Împreună cu D. C. Ollănescu, întemeiază societatea „Amicii literaturii și artei române”. Începând din noiembrie 1896, editează și este director al revistei "Literatură și artă română
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
număra Premiul Helion pentru povestirea „Artele marțiale moderne” (I) - 1982, Premiul al III-lea la secțiunea povestire a concursului Consfătuirii Naționale a Cenaclurilor de Anticipație, pentru „Cei dintr-o lacrimă” - 1982 ș.a., precum și apariția în paginile revistelor Știință și Tehnică, Ateneu, Convorbiri literare, România literară, Steaua, Vatra, în fanzinele Paradox, Helion, Fantastic Magazin, Ing, Quasar, în almanahurile "Anticipația" și Convorbiri literare. În 1982, la absolvirea facultății, e repartizat ca inginer la Stația Căi Ferate Uzinale a Combinatului de îngrășăminte Chimice Bacău
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
lansat un concurs public cu premii totale în valoare de 40.000 de lei pentru construirea monumentului și a invitat mulți artiști, pictori, sculptorii să participe. La concurs au fost prezentate machetele realizate de 14 sculptori, acestea fiind expuse la Ateneul Român în ziua de 2 iulie 1925 pentru a permite publicului să voteze în mod secret proiectul câștigător. Trei lucrări au fost premiate (Spridon Georgescu, Lidia Kotzebue și Ion Schmidt-Faur) însă, și de această dată, comitetul nu a considerat niciuna
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
anatomice și ca proporții. E ideal adaptată la un soclu cu o arhitectură pitorească și cuminte. E documentat costumată. E expresivă și sugestivă. Și, mai cu seamă, e decorativă și perfect încadrată în decorul înconjurător..."" În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului Român erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artiști români. O parte din acestea au fost create de W. C. Hegel: Mihail Kogălniceanu, P.S. Aurelian, Ienăchiță Văcărescu, Constantin Esarcu, Vasile Urechea-Alexandrescu, C. I. Stăncescu. Din păcate
Wladimir Hegel () [Corola-website/Science/309654_a_310983]
-
de avangardă din domeniul simfonic, al jazz-ului, al muzicii electronice și progresive. A promovat aceste genuri muzicale în perioada anilor 1970 - 1975, alături de Nicolae Sturza (Niki) prin numeroasele audiții realizate în diferite cluburi și case de cultură din București (Ateneul Tineretului, Clubul A al arhitecturii, Clubul T4 din str. Turturele, Bibilioteca Centrală Universitară, Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa”, Clubul studențesc al facultății de drept din str. Schitu Măgureanu, Casa de cultură Mihai Eminescu). Audierile private ce aveau loc
Șerban Stănciulescu () [Corola-website/Science/309703_a_311032]
-
al Uniunii Artiștilor Plastici (1952). A avut mai multe expoziții personale în țară: Iași (casele Drossu - 1918), Chișinău (Liceul de fete - 1919), București (Sala Mozart - 1919), București (Cercul Militar - 1920), București (Arenele Romane - 1921/1922), București (Sala Minerva - 1925), București (Ateneul Român - 1930), București (Sala Dalles - 1935) și București (Sala Universul - 1940). De asemenea, a expus și la Salonul Oficial din Paris (1914). Ion C. Dimitriu-Bârlad a încetat din viață în anul 1964. A fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru. În prezent
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
elev a lui. Mare parte dintre operele sale au fost declarate monumente de artă plastică, fiind achiziționate de organizații de stat, cum ar fi Ministerul Artelor (Bustul lui I. Anestin - 1911 și Bustul din bronz al lui Octav Băncilă - 1949), Ateneul Român (Bustul din bronz al lui Al. Odobescu, bronz - 1937 și Bustul din bronz al lui Petre Poni - 1940), Muzeul Aman din Craiova și Muzeul Militar Central din București, precum și de personalități străine: rectorul Universității din Atena (bustul lui Anghelopulos
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
realizată în stil neoclasic, cu o lungime de 80 m, are un parter impozant și este dominată de centrul acesteia, corpul intrării, decroșat având un peristil format din 6 coloane ionice, grupate câte două. Cupola clădirii, asemănătoare cu cea a Ateneului, aflată deasupra sălii de ședință, este prevăzută cu un lanternou, formând axa de compoziție a construcției. Fațada principală a edificiului are de o parte și de alta două volume de colț, subordonate din punct de vedere arhitectural corpului central. Fațada
Palatul Camerei Deputaților () [Corola-website/Science/309033_a_310362]
-
pornește abia atunci să își întemeieze cunoașterea aprofundată a marelui repertoriu și tainele varietății stilistice în abordarea fațetelor atât de felurite ale creației vocale universale și naționale. Începând cu primul recital de lieduri - dat la 18 ianuarie 1955 la Studioul Ateneului - parcurge sute de nestemate ale liricii vocale de cameră și devine paralel, apărând adesea ca solistă a unor programe simfonice, una din cele mai apreciate cântărețe de concert ale vieții muzicale românești. Contribuțiile sale interpretative în redarea "Liedurilor Wesendonck" de
Elisabeta Neculce-Carțiș () [Corola-website/Science/310782_a_312111]
-
temeiul ei". Deasemenea, el era afectat și din cauză că nu numai tineretul artistic îl contesta ci și unii colegi mai vechi de ai săi. Toate aceste necazuri au fost oarecum compensate de numirea sa în anul 1926 în Secția Artistică a Ateneului Român și de numirea în juriul Salonului Oficial precum și în Comisia Monumentelor Istorice. În același an a primit și comanda pentru realizarea picturilor murale de la Capela Castelului Bran. În 1927 a pictat fresca „Maica Domnului” pentru biserica de la Preany Kattor
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]