2,756 matches
-
vânzătoare de înghețată, îngrijitoare într-un ospiciu, asistentă a unui antreprenor de pompe funebre. Este admisă la Colegiul St Catherine din Oxford, unde absolvă cursurile de literatură engleză. Stabilită la Londra, publică în 1985 prima carte, cu o pronunțată tentă autobiografică, Portocalele nu sunt singurele fructe (Oranges Are Not the Only Fruit; Humanitas Fiction, 2008), care îi aduce Whitbread First Novel Award. Romanul Pasiunea (The Passion; Humanitas, 2006) este distins în 1987 cu John Llewelyn Rhys Memorial Prize, iar Sexul cireșilor
Fluvii de povești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105708_a_107000]
-
Asociației Cineaștilor din România pentru rolurile din Noi, cei din linia întâi și Domnișoara Aurica sau ale Uniunii Cineaștilor din România pentru Momentul adevărului, A unsprezecea poruncă, Rămânerea, Șobolanii roșii. În 2011, Valentin Uritescu debutează în lumea literară cu volumul autobiografic Așa sunt eu, prost!, iar doi ani mai târziu continuă cu Să ai grijă de cel bun din tine, cartea de amintiri dedicată tatălui său. Ambele apărute la Editura Humanitas. Anul trecut, artistul a lansat și volumul Bântuit de vieților
Valentin Uritescu, „Premiul pentru întreaga activitate” la Gala Gopo 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105725_a_107017]
-
analiză politică, lângă colegiul cu atmosferă blând represivă, aflându-se o casă în pădure, loc de plăceri prohibite. Pelicula amintește de cinema-ul lui Lynch. În concurs au fost prezentate și Las Lindas al regizoarei argentiniene Melisa Libenthal, un jurnal autobiografic și o reflecție acută asupra ideii de frumusețe și de feminitate în cadrul stereotipurilor și condiționărilor sociale, Maquinaria panamericana de Joaquín del Paso, comedie amară despre clasa muncitoare mexicană, Avant les rues, de Chloé Leriche, din Canada, Les derniers parisiens de
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]
-
clădit popularitatea lui Lawrence și toată lumea citează dictonul său favorit what the blood feels, and believes, and says, is always true), dar nevoia de mit și zei într-un roman de Lawrence, iată ceva ce nu poate fi explicat doar autobiografic (Lawrence a început să scrie The Lost Girl în 1920, în Italia, unde se refugiase cu Frieda la Gargano, rescriind apoi romanul într-o fermă siciliană de lângă Taormina; se mai știe că Lawrence a călătorit mult în lumi impregnate de
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
titanică de explorare a unui fond documentar uriaș, pus la dispoziție de soțul solistei, supraviețuitor până în 1998, ambii “eroi” ai aventurii cărții necunoscând - din păcate - bucuria finalizării proiectului muzicologic. Autoarea monografiei, Ileana Ursu, a alternat pagini de memorialistică și literatură autobiografică a Iolandei Mărculescu de remarcabilă ținută stilistică, cu texte inedite personale de analiză profesională a vieții și activității artistice, științifice și pedagogice a cântăreței, oferind apoi cititorilor un material documentar impresionant de programe, spectacole, recitaluri, conferințe, emisiuni de radio și
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
în colaborare cu Rafael Pisot, antologia Cosecha de ángeles (La cules îngeri, Cordoba, 2007) de Ana Blandiana. A primit premiile "José Hierro" (1991), "Antonio Machado" (1999), "Valencia de Poesia" (2006) și "Ciudad de Medellin" (2007, Columbia). Critica a remarcat caracterul autobiografic al poeziei sale, atât de bogate în enumerări, metafore, imagini, secvențe intertextuale, și atât de pline de dragoste pentru lucrurile vieții cotidiene. O poezie sinceră, cu sentimente adevărate, care deseori recurge la dedublarea vocii narative, în scopul adoptării unei perspective
Juan Vicente Piqueras by Cristina Sava și Rafael Pisot () [Corola-website/Journalistic/8797_a_10122]