14,396 matches
-
știu de ce m-am Întors, de ce mă Întorceam mereu, complicându-mi nu numai existența, contrariindu-mi familia, Mama și fratele meu care trăiau În Germania, sau soția mea iubită, Cristina, ce dobândise cetățenia franceză după o destul de lungă perioadă de azil politic, dar și „complicându-mi profilul psihologic” În ochii multor confrați sau lectori, nu toți de bună credință și calmi Într-o judecată asupra unei personalități „atipice”, de excepție, cum se zice! Nu știu de ce, nici azi, deși Îmi fac
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Contemporanul”. D na Tatos mi l-a trimis și dânsa și s-a bucurat enorm, că cineva și-a mai adus aminte și de dânsa, care, din atâtea fapte bune câte a făcut cu bietul Jenică, a ajuns la un azil de bătrâne. Tot la un azil a murit și inimosul, nobilul și dezinteresatul ei soț, În mod cu totul nemeritat. Mă surprinde spiritul matale dezvoltat de investigație. Ești cel mai indicat să ocupi locul, pe care-l deții actualmente. Aduni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a trimis și dânsa și s-a bucurat enorm, că cineva și-a mai adus aminte și de dânsa, care, din atâtea fapte bune câte a făcut cu bietul Jenică, a ajuns la un azil de bătrâne. Tot la un azil a murit și inimosul, nobilul și dezinteresatul ei soț, În mod cu totul nemeritat. Mă surprinde spiritul matale dezvoltat de investigație. Ești cel mai indicat să ocupi locul, pe care-l deții actualmente. Aduni ca albina din toate florile și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sporește comicul întregii situații. Ca atunci când îi caracterizează pe unii colegi de-ai noștri - Nicola Lecca, de exemplu, „băiatul mamei”, din Sardinia, sau Anastasis, grecul arogant, „balonul umflat”. Pe scurt: o femeie adorabilă. Îi spun că poate venim să cerem azil politic în Elveția - ea aprobă. Știm că nu vom avea probleme cu ea. Mai greu cu autoritățile de la Berna. Îl ironizează pe Adrian Popescu, a cărui cucernicie romano-catolică devenise proverbială în grupul nostru. „Ar trebui să accepți să ți se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
grupului, remarcabilul critic și teoretician literar care, plecând în ’73 cu o bursă în SUA, după câteva luni și ca urmare a unei „fricțiuni” cu forurile universitare din țară, de fapt cu „externele”, s-a hotărât „să rămână”, să ceară azil politic, el și soția sa, Adriana născută Gane. Matei era născut, ca și mine, în ’34, bucureștean, tatăl inginer, rudă cu „oltenii” Vulcănescu și cu familia Burileanu, era un produs splendid și tipic al generației noastre biologice, născut și crescut
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
timpul și cu vârsta, și-au atenuat „vigilența și ura contra burgheziei reacționare”, unele sechele trădează încă vechi reflexe de gândire și de atitudine. Astfel, în ultima carte publicată de Ov.S. Crohmălniceanu înainte de a muri, scrisă în Germania, unde ceruse azil politic după revoluție, există un pasagiu unde povestește un incident petrecut la sfârșitul anilor ’60 între mine și președintele U. Scriitorilor, Zaharia Stancu. Ne aflam într-o ședință a Biroului Uniunii și, la un moment dat, puțin intempestiv, dar și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și cupole. Moara de vânt Montefiore cocoțată tocmai sus e un semn cu ochiul către peisajul olandez, iar turnul Augusta ridicat de nemți pe muntele Scopus o copie a gării din Metz. Turnul de observație YMCA are forma unui supozitor; azilul Sfântul Andrei, construit în 1927, pare un donjon de pe Highlands; cupolele cu verde și roșu în formă de ceapă te duc cu gândul la Piața Roșie; iar turnul cu coloane îngroșate la mijloc al mănăstirii Sfântul Ștefan, terminat în 1900
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în sine n-are numai părți rele. Cei care nu îndrăgesc peste măsură tizanele călduțe, cordialitățile fără consecințe, clătinatul capetelor acoperite cu tocă, pălărie cu pene, căciulă de blană, kippa sau turban, va găsi în Țara Sfântă un pământ de azil foarte sigur, garantat fără dulcegării de prisos. N-au decât să alerge într-acolo, bunele sentimente nu-i vor urma. La Ierusalim, celălalt e în cea mai bună formă a lui. Adică insuportabil. Iar regizorii spectacolului interreligios îl invită pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ea (și poate că va renaște când o rachetă islamică va cădea asupra Marsiliei, sau când în lipsă de altceva vreo avangardă chineză va ajunge la periferiile Vienei). Problema Libanului, această fostă Elveție a Orientului, încrucișare de drumuri, loc de azil sau vatră, este că efervescența dispare imediat ce încetează ostilitățile. Și atunci, o jumătate a țării se trezește iarăși față în față cu un inamic prioritar Siria -, iar cealaltă jumătate cu altul: Israelul. Mereu e unul în plus. Libanul privește cruciș
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de nesuportat. Singura cale pentru a mai fi util societății, țării și provinciei mele natale, înrobită de dușman, o vedeam în exil. Forțat de împrejurări am ajuns în al treilea refugiu. La 13 iunie 1986 ajung în Franța și cer azil politic, care mi se acordă. Primesc în același timp calitatea de rezident. În pofida lipsei quasi totale a unor rude, prieteni sau cunoștințe, reușim (eu și soția mea) să reluam, după un timp relativ scurt, o viață normală, datorită generozității acestui
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
-și caute în altă parte un refugiu. Mulți principi din familiile Movilă, Stroici, Balica, Costin, Barnowski, Petriceicu etc. au dus atunci un mare număr mare de țărani și de iobagi moldoveni pe pământurile lor din Podolia, devenită un fel de azil pentru familiile nobile și domnitoare, după ce fuseseră mult timp un refugiu pentru oamenii simpli. În scurt timp, legăturile dintre Podolia și Moldova au devenit și mai strânse; în 1682, în urma înfrângerii cazacilor, Sublima Poartă a acordat demnitatea de “Domn al întregii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
americane dețineau 80% din rețeaua de servicii, mine, pământuri și rafinării de petrol din Cuba, 50% din rețeaua de căi ferate și 40% din industria zahărului. SUA l-au susținut ani de-a rândul pe dictatorul Batista, oferindu-i chiar "azil" la o eventuală retragere, ofertă anulată în ultima fază a dictaturii, când Batista a refuzat să demisioneze. În "Cartea Albă a Departamentului de Stat" din aprilie 1961, elaborată de Arthur Schlesinger, asistent al președintelui J.F.Kennedy, se menționează: "Caracterul regimului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din casă tot ce putea servi pentru spitale.] (Ediția a II-a, 1996, p. 7. ) Strânsesem nu numai doamnele patroane ale Societății „Regina Elisabeta“, dar multe prietene și cunoștințe, pe surorile mele și pe cumnata mea Adina, ca să organizăm în Azilul de bătrâni un spital de răniți. Localul era nimerit cu multele lui odăițe, convenea pentru îngrijirea ofițerilor. Comitetul doamnelor și consiliul de administrație aprobară ideea mea, în afară de doamna Lydia Phi lippescu, care nu admitea evacuarea nenorociților bătrâni în mănăstirile din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care nu admitea evacuarea nenorociților bătrâni în mănăstirile din împrejurime și la gazde în oraș, bineînțeles, plătite de Societate. Pentru prima oară mă aflam în neînțelegere cu cea mai bună tovarășă de lucru, căci cu dânsa și soțul ei organizasem Azilul și muncisem de la 1898 până la 1916. Scopul Societății, pentru mine, dispărea față de război și soldatul rănit trecea înaintea oricăror mizerii civile. Am discutat, nu am cedat nici una, dar unanimitatea membrelor fiind de partea mea, dânsa se retrase din comitet. Cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dinu își expediase băieții și nevasta cu familia Costinescu. Rămâneau deci locului: Pillat cu Mariuța, care găzduia pe micii ei nepoți, Sandu și Pia, soțul meu, eforul spitalelor civile cu 2 000 de răniți, eu cu Spitalul nr. 108 de la Azil. Cât pentru mama, părerile erau diferite: Ionel ar fi voit să o ia, eu pledam să nu se pună la vârsta ei pe drumuri spre necunoscut și în timp de iarnă; dânsa luă cuvântul și, cu clarviziunea ce avea în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cer voie de la Kommandantură pentru a mă urca sus. Soldații, după cum am constatat și mai târziu, erau adesea mai omenoși, gradații însă, brutali și trufași. persecuții și samavolnicii De la Crucea Roșie s-a cerut ca spitalul să fie transformat în azil de infirmi de război; trebuia o nouă organizare. Plecarea Mizei Alimăneștianu, însărcinată cu contabilitatea, înainte de a putea încheia socotelile ne îngreunase mult sarcina și ne punea într-o situațiune penibilă față de administrația centrală, ostilă nouă, compusă din Marghiloman, doamna Săvescu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
supunere necondiționată oricărui ordin al guvernului german. Ceilalți secretari generali, cu Nenițescu în cap, se supuseseră. verzea. internări Cu Verzea nu se sfiau deloc, pe cât îl disprețuiau, pe atât îl maltratau. Stolzenberg îi dete ordinul să organizeze până seara cinci aziluri de noapte, de nu, 5 000 lei amendă. El transmite ordinul cantinelor și raportă că s-a executat. La 10 seara, Stolzenberg îl luă ca să le controleze cu dânsul. Primul fu cel de pe cheiul Dâmboviței, unde deteră de o murdărie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deteră de o murdărie și o neorânduială nespusă. Furios, Stolzenberg scutură pe Verzea de umeri și îl insultă. Demisia urmează. Peste trei zile este rugat să-și continue funcți unea, pentru că era natural să se supere de ce a găsit la Azilul de noapte și să i spună vorbe cam aspre. Așa se făceau atunci scuzele. Chiar d. Tzigara ne-a povestit această scenă. Tot dânsul ne spuse că au golit Hotelul Majestic pentru internări noi. Se vorbea de 5 000 de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu mă voi mai putea ocupa de nimic, dar să ni-l înapoieze dezinfectat la sfârșitul campaniei. Cu doamnele Crăsnaru, Elena Miclescu și Zoe Romniceanu am instalat pe Lili Fălcoianu ca directoare. Ea locuia aici de când germanii ocupaseră spitalul din Azilul Elena Doamna, pe care îl conducea, și rămăsese astfel fără domiciliu și nici un rost. O credeam cu aceleași simțiminte ca noi, nu bănuiam ce caracter avea sau, mai bine zis, ce lipsă de caracter. Ca să poată funcționa, am cerut benzină
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-a, 1996, p. 126.) D-ra Stoicescu, asemenea, fusese arestată. Dânsa fusese expediată la Horezu, fiindcă combătuse plebiscitul pentru Carp. A fost trădată de un licean, sub amenințarea lui Tzigara-Samurcaș. Biata femeie era tuberculoasă. Lucrase cu noi la Spitalul 108 din Azilul Regina Elisabeta. De la Azil mi-a scris și Lili Fălcoianu că au 250 infirmi de război, care învață un meșteșug în atelierele organizate de d-na Irina Edgar Mavrocordat. În curând trebuiau să fie 320. Mă întrebam unde vor încăpea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
D-ra Stoicescu, asemenea, fusese arestată. Dânsa fusese expediată la Horezu, fiindcă combătuse plebiscitul pentru Carp. A fost trădată de un licean, sub amenințarea lui Tzigara-Samurcaș. Biata femeie era tuberculoasă. Lucrase cu noi la Spitalul 108 din Azilul Regina Elisabeta. De la Azil mi-a scris și Lili Fălcoianu că au 250 infirmi de război, care învață un meșteșug în atelierele organizate de d-na Irina Edgar Mavrocordat. În curând trebuiau să fie 320. Mă întrebam unde vor încăpea atâția, afară de personal. Grădina
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ediția I, 1937, p. 272.) În dimineața Crăciunului am fost la biserica din Batiște. Pre otul Negulescu făcu, ca de obicei, o slujbă frumoasă și pomeni cu voce de stentor pe rege și familia regală. După-amiază însă mă dusei la Azil, unde infirmii trebuiau să cânte Steaua. N-au fost în stare să cânte nimic, jumătate erau beți morți cu rachiu de contrabandă, adus cu sau fără consimțământul gardei ungurești. Nu se mulțumiseră cu hrana bună ce li se dăduse: carne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
d-ta ca oaspe pe un inamic, nu ți se întâmpla.“]( Ibidem) lili fălcoianu Dar atitudinea cea mai tristă și neprevăzută o avu amica noastră Lili Fălcoianu, pe care o primisem la spitalul nostru când germanii luaseră pe cel de la Azilul Elena Doamna și o lăsaseră pe drumuri, cu un bolnav în brațe. Pe cât fusese de devotată la început, pe atât acum, închipuindu-și că germanii erau la noi pe veci, lucra cu ei cu toată ardoarea unei firi [impulsive și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și o lăsaseră pe drumuri, cu un bolnav în brațe. Pe cât fusese de devotată la început, pe atât acum, închipuindu-și că germanii erau la noi pe veci, lucra cu ei cu toată ardoarea unei firi [impulsive și dezechilibrate. La Azil era o murdărie nespusă. Ducându-mă acolo, am pus să măture și să curețe prin odăi, dar ce puteam face dacă directoarea oficială nu se îngrijea de starea igienică?](Ibidem.) La 26 ianuarie/8 februarie fusei înștiințată că infirmii noștri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
încât a întors spatele și a ieșit pe ușă. La gară nu i-am putut însoți, nu mi-au dat autorizarea, dar am rugat pe Zoe Romniceanu să nu i lase singuri cu Lili. Bine au făcut căci, plecând din Azil, s-au văzut scăpați de sub autoritatea ei și au refuzat să primească de la dânsa pâinea și slănina date de Crucea Roșie. Ca să-i potolească, le-a împărțit Zoe. Înainte de plecare germanii i-au căutat pe toți ca să nu ducă scrisori
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]