3,148 matches
-
istoric din Bucovina sunt pe cale de dispariție. El a dat ca exemplu al bisericilor care riscă să se degradeze bisericile de la Putna, de la Vicovu de Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. este construită din bârne de stejar orizontale, rostuite. Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde. Acoperișul este din tablă. Biserica este de tip navă, cu absida altarului poligonală. Pe latura de sud-vest, în dreptul intrării, a fost adăugat un pridvor cu etaj care este folosit și ca
Biserica de lemn din Șerbănești () [Corola-website/Science/317143_a_318472]
-
a înlocuit acoperișul din tablă cu unul nou. Biserica Sfântul Dumitru din Rudești este construită în plan triconc (în formă de cruce), având abside laterale dreptunghiulare și absida altarului poligonală, iar pereții nordic și sudic alungiți. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate, aceștia fiind placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
altarului, se găsesc două morminte. Primul este al căpitanului Teodor Pauliuc (1900 - 1939), erou al Armatei Române, iar al doilea mormânt este al Ioanei Divisevici (1995 - 2003), fiica preotului paroh Orlando Divisevici. Biserica de lemn din Călinești-Enache este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „cheotori”. Pereții din bârne sunt placați în interior și în exterior cu scânduri vopsite în culoarea albă. Ea are un soclu de piatră înălțat pentru protejarea tălpilor, din cauza faptului că terenul pe care s-
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
Pauliuc (1900 - 1939), erou al Armatei Române, iar al doilea mormânt este al Ioanei Divisevici (1995 - 2003), fiica preotului paroh Orlando Divisevici. Biserica de lemn din Călinești-Enache este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „cheotori”. Pereții din bârne sunt placați în interior și în exterior cu scânduri vopsite în culoarea albă. Ea are un soclu de piatră înălțat pentru protejarea tălpilor, din cauza faptului că terenul pe care s-a construit biserica este ușor denivelat. Inițial acoperită cu șindrilă
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
tablă. Acoperișul este în pante repezi și cu o ușoară frângere spre bază. Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absida altarului pentagonală nedecroșată și cu pridvor adăugat recent pe latura de sud. Între elementele decorative ale bisericii este o bârnă cioplită în formă de frânghie susținută pe toată lungimea sa de un registru de denticuli, care înconjoară construcția în exterior. Se observă o lipsă de continuitate a frânghiei (în special pe latura de nord) în peretele nou ce închide zona
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
liturghii în fiecare duminică și în fiecare sărbătoare cu cruce roșie în calendar. În plus, aici se mai pot celebra și alte slujbe religioase precum botezuri și cununii, dar nu și înmormântări. Biserica "Înălțarea Domnului" din Vama este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
au scris aice ca să pomenească în veci 1787 ...". Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de brad cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția are două nivele, cu etajul semideschis, și este ornamentată cu motive zoomorfe.
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
amplasat lângă poartă de intrare. În cimitirul bisericii se află înmormântați preotul George Piotrovschi, ziaristul și scriitorul siretean Mihai Teliman (1863-1902), ambii profesori de la Liceul „Lațcu Vodă” din Siret, ș.a. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă. Deasupra naosului
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
Teliman (1863-1902), ambii profesori de la Liceul „Lațcu Vodă” din Siret, ș.a. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă. Deasupra naosului se înalță o turla octogonala, de dimesiuni considerabile, în vârful căreia există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
repararea și înlocuirea unor elemente, precum și transformări ale unor elemente originale. Ca urmare a faptului că lemnul de stejar (materialul de construcție al bisericii) este greu degradabil și s-au înlocuit pereți întregi (spre nord și vest), se deduce că bârnele din lemn erau foarte degradate, estimându-se așadar că biserica este mai veche cu aproximativ 100-150 ani. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, linia frontului a trecut pe dealurile ce înconjurau bisericuța și cimitirul. Un obuz a distrus în
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
cu rol de magazie, depozit și casă de prăznuire. În curtea cimitirului sunt două alei betonate care fac legătura între clopotniță și biserică și respectiv între clopotniță și construcția anexă. Biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu este construită în totalitate din bârne de stejar "lucrate în bardă" și îmbinate la colțuri în sistem “coadă de rândunică”. Dimensiunile lăcașului de cult sunt foarte mici: lungime - 12,81 m, lățime - 4,50 m, înălțime până la streașină - 3,87 m și înălțime până la coama acoperișului
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
o învelitoare de șindrilă în formă de ”umbrelă”. Ca elemente decorative, sunt întâlnite aici brâie, chenare la ferestre și în jurul ușii de intrare, chenare ce au fost reproduse după vechile sculpturi la restaurarea din 1999. Decorația exterioară a pereților din bârne este marcată prin trei rânduri de brâie. Brâul inferior este situat pe talpa de lemn, deasupra fundației din pietre de râu, el fiind decorat cu denticuli. Brâul median este alcătuit din trei registre, iar brâul superior, aflat sub cornișă, este
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
denumiți căței sau stobori (denumire utilizată în câmpia bănățeană). Cățeii se fixează jos în talpă și sus în cunună prin „limbi” (sau „mucuri”) croite cu securea; ei sunt prevăzuți cu șănțulețe laterale făcute cu dalta în care se introduceau capetele bârnelor orizontale care acum erau mult mai scurte. Bisericile construite după acest sistem aveau pereții exteriori acoperiți cu lipituri de pământ amestecat cu pleavă si paie tocate, rezolvându-se astfel una dintre deficiențele bisericilor de lemn, și anume cea a frigului
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
generală de conservare a materialului utilizat în construcție este bună, însă lăcașul de cult are probleme din cauza cedării fundațiilor, un perete fiind în pericol de prăbușire. S-a recomandat realizarea unor ample lucrări de restaurare. este construită în totalitate din bârne de stejar, care au fost placate ulterior cu scânduri de culoare cărămizie. Pe latura de nord au fost construite trei contraforturi din piatră, pentru a o proteja împotriva alunecărilor de teren. Cele trei ferestre sunt bogat decorate având chenare cu
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
sud-vest o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos printr-un perete de bârne cu decorațiuni bogate (brâu cu frânghie răsucită și rozete); peretele este înalt cât un stat de om și are trei despărțituri. Catapeteasma bisericii este veche și are icoane pictate pe lemn. Unele icoane conțin inscripții în limba slavonă și se
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
Tradiția povestește că de multe ori în copilăria sa, poetul Mihai Eminescu venea pe jos, din Ipoteștiul său natal pentru a-și vizita mătușile. În curtea cimitirului, se află și un turn clopotniță de lemn. este construită în totalitate din bârne groase de stejar, placate cu scânduri vopsite în culoarea albastră. Biserica de lemn are formă de navă simplă, cu un mic turn în formă octogonală deasupra naosului. Lungimea sa este de 10 m, iar lățimea de 5 m. Construită pe
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
70-80 cm între cota superioară a soclului pereților laterali ai bisericii și cota terenului din zonă, pe o distanță de numai 5 m. Biserica are o fundație și soclu din zidărie de piatră, peste care au fost așezate tălpi din bârne groase de stejar. Bârnele de stejar au fost cioplite în patru fețe, de secțiune pătrată, fiind așezate în cununi orizontale și încheiate la colțuri în "cheotori" după sistemul numit «în coadă de rândunică». Acoperișul este din șindrilă, cu pante relativ
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
superioară a soclului pereților laterali ai bisericii și cota terenului din zonă, pe o distanță de numai 5 m. Biserica are o fundație și soclu din zidărie de piatră, peste care au fost așezate tălpi din bârne groase de stejar. Bârnele de stejar au fost cioplite în patru fețe, de secțiune pătrată, fiind așezate în cununi orizontale și încheiate la colțuri în "cheotori" după sistemul numit «în coadă de rândunică». Acoperișul este din șindrilă, cu pante relativ reduse, în timp ce învelitoarea peste
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
reconstrucție au fost realizate de către meșterul Petre Ciornei și ucenicii săi din Vatra Moldoviței cu sprijinul financiar al familiei Sturdza. În biserică se intră pe sub un turn clopotniță de lemn. Biserica de lemn din Obrijeni este construită în totalitate din bârne de brad masiv, care au fost placate ulterior cu materiale ignifuge. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are astăzi învelitoare din tablă.
Biserica de lemn din Obrijeni () [Corola-website/Science/317241_a_318570]
-
lemn din județul Iași, arhitecta Smaranda Gâlea atrăgea atenția că sunt necesare "lucrări de restaurare, reabilitare, reconversie, inclusiv lucrări de restaurare ale componentelor artistice de pictură, în regim de urgență". Biserica de lemn din Păușești este construită în totalitate din bârne masive de stejar cioplite și îmbinate în procedeul "coadă de rândunică", fără niciun cui de metal. Fundația și pardoseala bisericii sunt din piatră. Pereții exteriori sunt înconjurați de un brâu median bogat decorat, care înconjoară edificiul pe trei laturi și
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
îl obțin și sub noul domnitor Radu Mihnea Voievod la 1 decembrie 1623. Călugării de la Galata au înființat pe la jumătatea secolului al XVII-lea Schitul "Sf. Gheorghe" Vorovești ce deservea populația satului. Conform tradiției orale, schitul avea pereți numai din bârne, acoperișul din șindrilă și clopotnița cu patru furci deasupra porții de intrare. Clopotnița a ars în trimpul războiului ruso-otoman. Conform unei plăci de marmură amplasată deasupra intrării, biserica de lemn din Vorovești a fost construită în 1768 pe vremea preotului
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
1768 sub arhipăstoria preot Vasile este monument istoric a fost renovată ân anul 1956 și 1968 sub arhipăstoria preot Țurcanu Alex ân prezent biserica este păstorită de preot Graur dumitru epitrop Dumitru Musteață anul 2006”". este construită în totalitate din bârne de stejar masiv, căptușite cu lut. Edificiul are o temelie de piatră. Ulterior, pereții de bârne ai bisericii au fost placați pe interior și exterior cu scânduri vopsite în culoare albă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
sub arhipăstoria preot Țurcanu Alex ân prezent biserica este păstorită de preot Graur dumitru epitrop Dumitru Musteață anul 2006”". este construită în totalitate din bârne de stejar masiv, căptușite cu lut. Edificiul are o temelie de piatră. Ulterior, pereții de bârne ai bisericii au fost placați pe interior și exterior cu scânduri vopsite în culoare albă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Edificiul are plan treflat cu abside laterale poligonale, fiind împărțită în interior în trei încăperi
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
tipărite pâna la 1899, cum sunt Evanghelia din 1746 tipărită în timpul celei de a patra domnii în Muntenia a lui Constantin N. Mavrocordat (1744-1748), cu binecuvântarea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei. Biserica de lemn din Popești este construită în totalitate din bârne de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali masivi. Edificiul a fost sprijinit pe latura de nord cu un rând suplimentar de stâlpi verticali. Pereții exteriori ai bisericii au lipiți ulterior cu lut apoi zugrăviți, în timp ce pereții interiori sunt placați
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
poligonale cu trei laturi. Două intrări, amplasate pe latura sudică, asigură accesul în sfântul lăcaș. Cu prilejul restaurării din 1935 (se luase in calcul și posibilitatea ridicării alteia mai trainice, din piatră), fațadele au fost tencuite, iar suprafața interioară a bârnelor a fost cptușită cu scânduri. Din vechea tâmplă, datorată zugravului Ioan din Deva, se mai păstrează doar registrul icoanelor împărătești, alterate de intervenția neinspirată, din anul 1904, a celui care semnează „Franz”. Pe spatele unei icoane a „Mântuitorului Iisus Hristos
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]