2,818 matches
-
IV-lea, apoi al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1959-1964). Mai întâi profesor la Hunedoara și, din 1978, la Deva, lucrează, în continuare, ca metodist cultural în același oraș. Debutează cu proză (schița Băiatu), în revista „Scrisul bănățean” (1958). Editorial, debutează cu volumul de proză scurtă După-amiaza bătrânului domn (1970). Colaborează, îndeosebi cu proză, la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Vatra”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața românească”. Din 1999, este director al revistei „Arhipelag”. Proza scurtă (nuvele, povestiri, schițe) din cuprinsul volumului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
LITERATURA DE PESTE MUNȚI Nota particulară a nuvelei lugojanului Ion Popovici-Bănățeanu (1868-1893), continuator al lui Slavici, cu același fel de oameni mocniți, tardivi în desfășurarea sufletească și adânc preocupați de problema economică, este excesiva timiditate a eroilor. Mediul e al opincarilor bănățeni. Sandu, scăpat de cătănie, merge la Lugoj să intre la vreun meșter, ezită mult, în fine e primit la maistorul Tălpoane, om cumsecade și supus, cu nevastă arogantă. Lumea aceasta rea nu-i de Sandu. Ana, fata lui Tălpoane, îl
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201; I.C. Chițimia, Paremiologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
, Dorina (14.VIII.1887, Bratca, j. Bihor - 2.II.1979, Huningue, Franța), poetă și prozatoare. Debutează cu versuri publicate în revistele bănățene „Fruncea” și „Foaia diecezană”. În 1933 i se publică romanul științifico-fantastic Cataclismul anului 2000, unde se imaginează sosirea unor marțieni care determină o metamorfoză a civilizației de pe Terra. În 1960 I. se stabilește în Franța, de unde trimite versuri revistelor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
ta, publicat aici în 1942. Colaborează cu poezie și critică literară la „Pagini literare”, „Luceafărul”, „Vremea”, „Lupta Ardealului”, „Tribuna nouă”, „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Caiete critice”, „Utunk”, „Korunk” ș.a. A mai semnat Paul Lucian sau cu inițiale. Debutul editorial, cu volumul de versuri Murmurul străzii (1955), este precedat de prezența cu poeme în culegeri colective: Veac 20 (1947), Zece poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
în ele!”), care, paradoxal, tinde să evite autobiograficul și să scoată din registrul sentimental ceea ce este specific feminității. Poate că o insuficientă exersare a formulelor prozodice tradiționale subminează această intenție și de aceea expresia, modernă, pare genuină. Roman al satului bănățean, Călina (1982) recompune lumea foarte diversă din care se desprinde protagonista - naratoare, alter ego al autoarei, acțiunea fixându-se în preajma celui de-al doilea război mondial. Enunțul sec, alert, care evită descrierea și explicația, ritmul nervos al derulării secvențelor, transpus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
a încrâncenării personajelor, a intenției lor de a-și menține intact propriul univers. Învolburata lume a Călinei (1986) imaginează, prin vocea aceluiași personaj-narator, etapele maturizării Călinei, ruptă nu întru totul - cel puțin nu la nivelul memoriei vii - de lumea rurală bănățeană. Roman cu impulsuri teziste, textul e lipsit de forță, banalul și chiar prostul gust cotropind epicul. SCRIERI: Drum peste vină, Timișoara, 1977; Melancolia trandafirului albastru, București, 1982; Călina, Cluj-Napoca, 1982; Învolburata lume a Călinei, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
studii teologice la Arad, pleacă la Pesta, unde urmează cursuri juridice la Universitate. Întors la Arad în 1846, intră în magistratură, devenind, peste doi ani, avocat. În 1849 este numit, pentru scurt timp, director al școlilor românești din trei districte bănățene. Intrând în viața politică, a fost un foarte activ luptător pentru drepturile naționale ale românilor. Trimis la Viena în 1849, ca unul dintre reprezentanții politici ai românilor, el rămâne în capitala Imperiului și ocupă diferite funcții administrative și judecătorești, ajungând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
poetic, precum și pătrunderea unor tendințe estetice noi în judecarea poeziei. SCRIERI: Cauza limbelor și naționalităților în Austria, Viena, 1860. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 293; Iorga, Oameni, I, 250-251, II, 422-423; Ilie Gropșianu, Vincențiu Babeș, Timișoara, 1938; Vicențiu Bugariu, Figuri bănățene, Timișoara, 1942, 75-89; Mihai Zamfir, O polemică despre versificație la 1844, AUB, științe sociale - filologie, t. XII, 1963; Octavian Metea, Publicistica lui Vincențiu Babeș, O, 1970, 11; Corespondența lui Vincențiu Babeș (Scrisori primite), îngr. și introd. Mihail P. Dan și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
sau ale versificatorului local Pachomie Avramescu. Virgiliu Popescu traduce mici bucăți literare sau fragmente din scrierile lui Boccaccio, La Rochefoucauld, La Bruyère, Al. Dumas, iar Petru Popescu rezumă câteva piese ale lui Shakespeare. Gazeta încearcă să țină la curent cititorul bănățean cu viața literară din România, reluând din ziarele și revistele bucureștene articole și știri (polemicile Junimii cu B. P. Hasdeu, discuțiile de la ședințele Academiei Române ș.a.). Se tipăresc și versuri satirice, inspirate de aspecte sociale lugojene, anecdote populare, versuri umoristice scrise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
literară din România, reluând din ziarele și revistele bucureștene articole și știri (polemicile Junimii cu B. P. Hasdeu, discuțiile de la ședințele Academiei Române ș.a.). Se tipăresc și versuri satirice, inspirate de aspecte sociale lugojene, anecdote populare, versuri umoristice scrise în graiul bănățean ș.a. Au mai colaborat Anastasia și Letiția Tempea, Leontin Simionescu și M. Besanu. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
Caransebeș. Conduce cenaclul literar „Mihail Halici” și este redactor responsabil al revistei „Jurnal” (1979-1980), subintitulată „Caiet literar-artistic și social-cultural”. Debutează în 1958, cu versuri, la „Tribuna”, iar prima carte, Pentru a iubi, îi apare în 1967. Publică și în „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Ramuri” ș.a. Pentru volumul Așteptarea coralilor (1970) a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. Începuturile poetice ale lui S., ingenue, ezitante, stau sub semnul purității și al dragostei. Treptat se produce trecerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
1968-1972) și la Asociația Scriitorilor din București. După 1989 va conduce revista „Viața capitalei” (1990-1992), va fi inspector-șef la Direcția de Cultură din Primăria capitalei, iar din 2002 director al cotidianului „Cronica română”. A debutat în 1955 la „Scrisul bănățean”, iar editorial - în 1962, cu volumul de versuri pentru copii Izvorul. Colaborează la „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Urzica” „Moftul român” (serie nouă) ș.a. Ipostaza lirică tradiționalistă - Frumusețile zilnice (1967), Nopțile risipitorului (1969), Teama de oglinzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
de Cultură din Primăria capitalei, iar din 2002 director al cotidianului „Cronica română”. A debutat în 1955 la „Scrisul bănățean”, iar editorial - în 1962, cu volumul de versuri pentru copii Izvorul. Colaborează la „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Urzica” „Moftul român” (serie nouă) ș.a. Ipostaza lirică tradiționalistă - Frumusețile zilnice (1967), Nopțile risipitorului (1969), Teama de oglinzi (1971), Vânătoarea de seară (1975), Murind pentru prima oară (1980), Cu inima în palmă (1981), Poeme pentru mama (1984) - este însoțită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
și cântece de nuntă, cântece de înmormântare, descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de jale și înstrăinare, cântece satirice și strigături, povești, legende și snoave. Acestea au fost culese între 1906 și 1961 de prin comunele și satele bănățene și crișene pe unde folcloristul a copilărit ori și-a desfășurat activitatea, în cea mai mare parte din Bodrogu Vechi, Bara și Gurahonț și câteva din zona Aiudului. Textele sunt redate cât se poate de fidel, cu toate particularitățile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
, publicație apărută la Timișoara între 1929 și 1931 (trei volume), sub redacția lui Romulus S. Molin. Revista se dorește un compendiu al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
redacția lui Romulus S. Molin. Revista se dorește un compendiu al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile Goldiș, Emanoil Bucuța. Rubrica de evocări e susținută de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile Goldiș, Emanoil Bucuța. Rubrica de evocări e susținută de Ioachim Miloia, Aurel E. Peteanu, Mihail Gașpar. Revista publică scrisori inedite ale unor personalități din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile Goldiș, Emanoil Bucuța. Rubrica de evocări e susținută de Ioachim Miloia, Aurel E. Peteanu, Mihail Gașpar. Revista publică scrisori inedite ale unor personalități din Banat (Vincențiu Babeș, Eftimie Murgu ș.a.). L.P.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
iluminiștii români, până la pașoptiștii revoluționari din principate. D. țichindeal, în 1808, era conștient de vremile și țircumstanțele acestui veac. Asemenea lui D. Obradovici care considera veacul al XVIII-lea fericit, deoarece razele învățăturii și filozofiei ajung până la granițele tătărești fabulistul bănățean scrie că: Acum au început popoarele ca din somn a se deștepta... Ideea deșteptării își face deci apariția și ea va avea, după cum vom vedea, un ecou considerabil. petru Maior era indignat la rândul său că episcopul Bob sabotează tipărirea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din urmă alternativă. (Ă). Cu Vânătoarea de lupi Petru Dumitriu părăsește litoralul Dunării, locul favorit al povestirilor sale, pentru a reda uneltirile unei bande teroriste de chiaburi În munții din regiunea Banatului, teroare dezlănțuită Împotriva populației pașnice a unui sat bănățean, asasinarea țăranilor săraci și mai ales a comuniștilor, Îndrumători ai țărănimii muncitoare, și În cele din urmă, descoperirea de către armată, cu ajutorul țăranilor, a bârlogului din munți al lupilor, lupta care se dă și nimicirea bandei teroriste. Nuvela este construită pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din Iași editează lunar revista Iașul nou, urmașa unui serial cu apariție ocazională Pentru pace și cultură. Luptăm! (martie 1949) și predecesoarea revistei Iașul literar (1954). De asemenea, la Timișoara, apărea tot În 1949, ce-i drept cam neregulat, Scrisul bănățean. Periodic, revistele de cultură din capitală, În special Viața românească, recenzează aceste publicații, informând asupra „părților pozitive”, a celor „mai puțin reușite” sau a altora „ de-a dreptul periculoase”. La fel ca În anul precedent sectorul liric Își vede, nestingherit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Serebreanu, Ștefan Zidăriță, Constanța Tudorache, Petra Duțu, Ion Zăgan, Petre Luscalov, Iuliu Rațiu, și alții. Munca acestor cenacluri s-a manifestat prin apariția volumului Atelier Literar (București), prin contribuția Însemnată la apariția almanahurilor literare din provincie: lașul Nou (Iași), Scrisul Bănățean (Timișoara), Almanahul literar (Cluj), prin colaboratori la paginile literare ale ziarelor din provincie, prin apariția unor plachete de versuri (Piatra Neamț, Sibiu, Constanța, Buzău), prin publicarea unor lucrări literare În ziarele și revistele centrale din Capitală: Scânteia, Contemporanul, Flacăra, Viața românească
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
termină Seminarul Teologic. Învățător în Belinț și Beregsău, revizor școlar, apoi învățător și preot în Becicherecu Mic, Ț. a fost între acele fețe bisericești ce s-au opus încercărilor autorităților sârbești, civile și ecleziastice, de a-i deznaționaliza pe românii bănățeni. Într-o petiție din 1807 către împăratul Francisc I susținea, cu argumentul vechimii elementului romanic, drepturile românilor. În repetate rânduri s-a pronunțat pentru ridicarea interdicției de folosire a limbii române în școală și în biserică. Prin eforturile lui și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]