5,546 matches
-
chimice). Căcățelul canin se lipește de trotuar, ca la Paris, apoi se depune grațios pe talpa pantofului trecătorului ocazional-neatent-beat. - alarme de mașini; - sirenele poliției (la 01.45 aseară); - mitocani, mitocani, mitocani - și țoape. - nu se moare pentru o idee; - limbi balcanice, gudureli, zemuri; - Mateiu Caragiale; - mașini oficiale, băieți cu pistoale-mitralieră; - vine Moș Crăciun (prematur și comercial); - posturi de radio FM (Vocea Speranței!); - Piața Obor; - și cu voia dumneavoastră, ultima pe listă, firma Double T - gigicar, care ne transportă la Geneva. Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
optimist. Am un cabinet de travail numai al meu, de 1,5 metri pe 2,20. Ordinatoare și fotocopiatoare peste tot. Oameni surâzători, care te ajută. Sunt pregătit să accept chiar și zâmbetul ipocrit care este oricum de preferat scuipatului balcanic. Afară ninge, este zăpadă și ger, o iarnă veritabilă, canadiană. I-am întâlnit iarăși pe mes frères - adică pe negrii din Africa, colegii noștri de suferință, cu care fraternizez imediat. Oameni cu care ne simțim totuși bine împreună, avem aceeași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
biroul de lucru cu publicul nu cunosc nici măcar numărul centralei telefonice a instituției. Până la urmă cererea mea a rămas în suspans, la voia Bunului Dumnezeu și a unei Doamne Directoare de la biroul 6, etajul 3. Am recăzut complet în mocirla Balcanică. Încerc să mă salvez înotând pe spate, privind cerul. Mirel 9 mai 2006 Recunosc că mă enervează foarte mult politicienii valahi. Credeam că le-am văzut aproape toate combinațiile și mârlăniile politice, în cei 16 ani de democrație, însă România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cu argumente de faptul că trebuie să rămână mărturii despre Piața Obor. Polițaii prezenți replică: „Adică ce dom’le, vrei să-l facem muzeu?“ Obor am vrut, de Obor am avut parte. Totul s-a terminat într-un mare rahat balcanic. În loc de concluzie: la 800 de kilometri mai la vest, Halele acoperite ale orașului Budapesta sunt o mândrie arhitectonică și un punct de atracție pentru turiști. Noi, repet, am moștenit knut-ul și administrația rusească, agrementată cu ceva țâfnă tipic balcanică. Mirel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
rahat balcanic. În loc de concluzie: la 800 de kilometri mai la vest, Halele acoperite ale orașului Budapesta sunt o mândrie arhitectonică și un punct de atracție pentru turiști. Noi, repet, am moștenit knut-ul și administrația rusească, agrementată cu ceva țâfnă tipic balcanică. Mirel 21 mai 2006 Și am fost la București. După două luni de la ultima mea vizită în capitala unei Românii care se va alătura UE peste mai puțin de șapte luni. Dar ce oraș am regăsit? Același ca acum două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Fără să ne ceară voie... Codruț 26 mai 2006 Posturile de TV și radio din România au găsit un nou scandal: agresiunea unui grup de turiști români în Bulgaria etc. etc. - cunoști genul acesta de știri bazate pe antipatii seculare balcanice. Citit pe forumul unui ziar următorul schimb de replici între „forumiști“, după eveniment, evident: „@Venera, NU originea slavă este motivul primitivismului bulgăresc. Dar oare în România nu întâlnești oameni primitivi? Originea fiind totuși latină! Hai, te rog, fii obiectivă!“ Amice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
să mi-o împrumuți: La Suisse - ou l’histoire d’un peuple heureux), cât și cu cel nordic. A arăta celorlalți cât de tare ești, cât de bogat, cât de norocos, cât de descurcăreț ești! Nimic mai enervant. 3. Tradiția balcanică a obligațiilor familiale îmi repugnă. Știi foarte bine în ce constă ea: merg la nunta ta, dar vii și tu la a mea. În loc de nuntă se pot pune: botez, logodnă, tăiere de moț etc. Orice alt eveniment la care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
o înjurătură fondatoare pe care nu am mai auzit-o. Poliția pieței m-a îndrumat la Oficiul de Protecție a Consumatorilor București. Aici și doream să ajung. Cea mai sinistră, dezolantă instituție publică din România, punctul nodal al neputinței noastre balcanice de a ne respecta cuvântul dat, inexistența unei etici a comerțului. Clădirea aducea cu un post de miliție din anii ’80, toți „inspectorii“ aveau aere de grofi comuniști. Cinci persoane erau afară, pe scări, la „un ness și o țigară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ne-a sfătuit franc să nu mai băgăm de seamă scrisorile pe care le primim, că e o procedură standard, așa că scrisorile respective ajung de fiecare dată rupte, direct în coșul de gunoi. Respectul meu pentru o astfel de instituție balcanică. Paradoxul băncilor românești: ai nevoie de mult timp pentru a te scăpa de datorie însă ei au nevoie de foarte puțin timp pentru a-și arăta mușchii. Las la o parte faptul că bancomatele sunt foarte rare, în raport cu marea masă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de plajă mai ai surpriza unui ATV (de fapt, ce naiba înseamnă „ATV“?), dar și a unei motociclete conduse pe nisip de băieți cu burtă și „colan“ cât ghinda de stejar. Iar apa... ah, apa! Codruț, aici infuzia caracterului ticăloșit și „balcanic“ al acestui popor își găsește cel mai fidel mediul de exprimare. Țigări, sute de mucuri de țigări, hârtii, pungi de plastic, sticle goale și, iartă-mă, o cantitate apreciabilă de tampoane igienice. Aproape că m-am obișnuit cu prezența acestor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
aș scrie pe reversul misivei tale proprii. În rest, ascult la umbra albumelor grele de arhitectură transparentă povești rimate și periate despre dragoni mai vechi și mai noi, despre timpuri încorsetate de putere, consum, prostie, alchimie și despre aceleași personaje balcanice, postromantice, veșnic vampirice. Continuând cu râsul și cu rima și auzindu-l pe Foarță vorbind despre era tehnologizată, îl iei de mână pe Mr. Clippit de la Curtea Veche și treci la Istoriile unui Matroz (sau marinar roz?) de la Brumar. Tună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Stelian Ivașcu au fost recunoscute atât pe plan național cât și internațional, prin cooptarea sa ca membru activ sau de onoare într-o serie de colegii și societăți științifice, menționând printre acestea; Societatea de Științe Medicale din România, Uniunea Medicală Balcanică, Societatea Internațională de Chirurgie Toracică și Cardiovasculară, Societatea Internațională „Interastma”, Asociația Medicilor din România, Fundația de Chirurgie Toracică „Thorax”, Rotary Club International, Clubul România-Unesco etc. A fost Președinte onorific al Societății de Chirurgie Toracică. La 28 octombrie 2004 i se
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
muncii". Consiliul de asistență economică mutuală (CAEM), creat în 1949, în vederea reglării schimburilor și acordurilor comerciale bilaterale, tinde astfel să devină instrumentul armonizării între cerere și ofertă în țările membre. În planul "integraționist" pus la punct de conducătorii sovietici, țărilor balcanice le era atribuit rolul de grânar, cerându-li-se să-și exporte cerealele către URSS. Acestea trebuiau să importe produse finite și material agricol din "țările avansate", adică din țările Europei Centrale, care la rândul lor erau invitate să se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
preroman nu s-a prea păstrat. Din păcate, această lipsă de continuitate în antroponimia românească a fost interpretată, cu rea credință, ca o lipsă a continuității poporului român în teritoriile pe care le populează astăzi. În perioada în care Peninsula Balcanică era parte integrantă a Imperiului Roman, asupra populației s-a manifestat influența creștinismului, purtătorii noii credințe reprezentînd și un foarte puternic factor de romanizare. Aderarea la noua credință se făcea prin botez, ritual creștin prin care cel botezat primea un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
p. 301. footnote> lăsînd loc de manifestare influenței grecești, ceea ce explică impunerea la noi a unora dintre variantele orientale, deosebite de cele occidentale, continuatoare ale variantelor latinești (Nicólaos vs. Nicoláus, Ioánnes vs. Iohannes etc.). Sosirea valurilor de slavi în Peninsula Balcanică a avut urmări dintre cele mai puternice în evoluția populației romanizate, începînd cu dislocările din teritoriu (împingerea românilor sud-dunăreni spre sudul și vestul peninsulei și întreruperea continuității teritoriului ocupat, izolarea în cele patru grupuri care vor forma dialectele limbii române
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
al II-lea (în pregătire) de Studii de poetică, precum și unele articole publicate în Revista de folclor. (b) p. 77 Nu numai folclorul scandinav și slav este foarte "viu", ci și cel românesc, care a atins, cel puțin pentru zona balcanică, culmi artistice uneori încă neîntrecute. Semnalăm, de aceea unele culegeri de texte și studii, care ni se par marcante pentru folcloristica română (includ aici și cărțile populare) : V. Alecsandri, Poezii popiilare ale Românilor, 1852-1853, ultima ediție București, 1966 (apărută si
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Semnalăm și cîteva studii importante : M. Gaster, Literatura populară română, București, 1883 ; idem, Studies and Texts in Folklore, 3 vol., London, 1925-1928 ;' C. Șăineanu, Basmele românilor, București, 1895, volum masiv, sistematizînd pe tipuri toate variantele cunoscute în România, în aria balcanică și în alte arii etnografice; Ov. Densusianu Viața păstorească în poezia noastră populară 1922-1923 apărut și în traducere sub titlul La vita pastorale nella poesia romena cu o prefață de Giulio Bertoni, Roma, 1936. O lucrare de interes general a
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Stan Velea, Reymont, București, 1967. (g) p. 81 Cf. si volumul antologic Romantismul european, București, 1932, rezultat al unui simpozion în care vorbitorii s-au referit la mai toate literaturile principale din Europa. Pentru relațiile cu cultura bizantină, neogreacă si balcanică în genere, menționăm lucrările unui mare savant, puțin cunoscut publicului larg, Demetrios Russo : Studii bizantino-romăne, București, 1907 ; Critica textelor și tehnica edițiilor, București, 1912 ; Elenismul în România, București, 1912, volumele postume Studii greco-române, 2 vol., București, 1939. Cf. de asemeni
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
se numără printre romanele cele mai reprezentative ale autorului albanez, Accidentul* este, fără îndoială, o reușită literară cu totul aparte. Construit ca un roman polițist, având în centru o poveste de dragoste ambiguă și conținând, în substrat, trimiteri la mitologia balcanică, textul prezintă toate simptomele unei istorii cu multe fațete, interpretabilă în tot atâtea moduri. Ceea ce inițial părea un accident bizar, devine, pe parcursul desfășurării narative, o intrigă complexă, cu ramificații neașteptate. Un cuplu, aflat într-un taxi pe o autostradă de la
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
St., erau implicați într-o relație amoroasă ce dura, cu întreruperi și reveniri, de zece ani, iar moartea lor subită devine subiectul investigațiilor guvernelor sârb și albanez. Besfort Y. era analist la Consiliul Europei, specializat în probleme legate de spațiul balcanic, astfel încât fondul conflictual din zonă și rețelele ascunse ale intereselor politice permit includerea, între posibilele explicații ale morții sale, și crima comandată. Accidentul pare a fi fost declanșat de neatenția de-o clipă a șoferului, care se pare că a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pune în exergă "capul de zeu tânăr" al poetului, cum numea Iorga capul celui "veșnic tânăr". Prefață la ediția a doua, revăzută și adăugită, Ed. Serafimus, 1999 Constantin CUBLEȘAN Disputele continuă Obsesia depășirii condiției noastre de națiune mică, de țară... balcanică, prizonieră a unei limbi închise în matca fruntariilor patriei, a fost de-a lungul vremurilor, nu pentru puține generații, în speță din epoca modernă, motiv de declanșare a unor acțiuni, gesturi sau angajamente aproape sinucigașe, căci în dorința unora îndeobște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prestigiului de matematician al lui Ion Barbu activa însă intuiția, ori poate era numai o iluzie. Și e posibil să fi fost o iluzie, căci în discuțiile din cercul de Dobroteasa 1, subiectul care survenea spontan era mai mult ciclul balcanic, După melci ori Riga Crypto și lapona Enigel, decât ciclul ermetic. II Cartea domnului Theodor Codreanu lasă impresia asaltului circumvolut al redutei pline de mister care, pentru media statistică a cititorului, este încă poezia lui Ion Barbu, socotită în mod
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt analizate pertinent și bazându-se pe o documentație vastă, principalele direcții de interpretare (dacă nu toate!) ale liricii barbiene, începând cu teoria lovinesciană a sincronismului care propunea adaptarea la modelele culturale occidentale și care vedea în Ion Barbu un balcanic inadaptat, ignorând canonismul de factură modernă a poetului, continuând cu viziunea critică a lui Tudor Vianu care îl percepe pe poet ca pe un ermetic de talia lui Mallarmé și Valéry, trecând, inevitabil, prin călinesciana Istorie a literaturii române, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acestui volum, poetul nu s-a lăsat sedus doar de perfecțiunea și bogăția sensurilor versului eminescian, ci și de romanul lui Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche, ale cărui ecouri se regăsesc în imaginea oului dogmatic barbian, dar și în pitorescul balcanic și în structura pentadică a ciclului Isarlîk. Însă, așa cum există o serie de afinități între concepția despre poezie a lui Barbu și cea a lui Eminescu, tot așa, rigurozitatea poetului matematician contravine poeziei elegiace bacoviene și poeziei leneșe argheziene pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Nu fac nimic pentru a mă mai schimba puțin în bine, mă plâng ca prințul Mâșkin sau ca Liubova din „Livada cu vișini”. Sunt un personaj cehovian , dar de o anumită structură carpatină - cu o anumită duritate - și o lene balcanică. Mă îngrozesc ! Nu mă recunosc !! Dar să mă las în pace. Nu-s atât de importantă ! Mai bine să vă povestesc ce mai face proaspătul nostru operat - tata. Exact în ziua când dumneavoastră și cunoștința descindeați iar în Cârțișoara, adică
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]