2,820 matches
-
Celui de-al doilea Război Mondial, păstrânduși astfel mare parte din edificiile arhitecturale istorice. Și trecerea spre un regim democratic a fost făcută la Praga întro manieră mult mai elegantă (Revoluția de catifea). Arhitectura orașului îmbină mai multe stiluri: Art-Nouveau, Baroc, Renascentist, Cubist, Gotic, Neoclasic, Ultramodern. Orașul vechi (Staré Město) este inclus în lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 1992. Renumita Piață Centrală din Orașul Vechi este principalul loc de concentrare a turiștilor în timpul verii. În partea centrală a Pieței se
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
partea centrală a Pieței se află statuia reformatorului religios Jan Hus (fiind înălțată în 1915, la 500 de ani de la moartea acestuia), iar în jurul pieței se ridică clădiri în stiluri arhitecturale variate (Catedrala Tyn, în stil gotic; Biserica în stil baroc Sf.Nicolae) și un renumit Ceas Astronomic. Orașul Nou (Nové Město), fondat în 1348 de Carol IV în vecinătatea zidurilor orașului, ocupă o suprafață de 3 ori mai mare decât Orașul Vechi. Între elementele de atracție turistică de aici, o
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Nou (Nové Město), fondat în 1348 de Carol IV în vecinătatea zidurilor orașului, ocupă o suprafață de 3 ori mai mare decât Orașul Vechi. Între elementele de atracție turistică de aici, o serie de splendide biserici în stil gotic și baroc se înscriu în topul preferințelor turiștilor. Simbolul cel mai important al Orașului Nou este Piața Wenceslas - centrul comunităților culturale și de afaceri. Castelul Praga, a cărui istorie începe în secolul IX, se înalță impunător pe malul Vltavei, fiind considerat cel
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
o destinație populară de weekend pentru mulți europeni, ca urmare a poziției sale centrale, ușor accesibilă prin intermediul companiilor aeriene low cost. Budapesta, una din cele patru capitale dunărene, este un pol de atracție pentru turiștii care doresc să admire monumetele baroce sau neoclasice de aici, localizate în lungul Dunării. Rezultată din unirea Budei (de pe malul drept al Dunării, mai înalt) cu Pesta (de pe malul stâng al Dunării, mai jos) în 1873, Budapesta este un oraș care a adunat o istorie lungă
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
blestemat a românului Ion Caraion, autor de Cântece negre (Chants Noirs, 1946) se va dezvolta mai ales după dezghețul anilor '60: scriitorul este o ureche de dulceață și o ureche de venin. Anatol Baconski este un poet și un prozator baroc (poezii/poesies, 1950; Fluxul memoriei/ Le Flux de la memoire, 1957; Echinoxul nebunilor/ L'Equinoxe des fous, 1967). parabolele sale se hrănesc din cadavrul viu al cotidianului degradat îngrozitor prin agresivitate și din grotescul hilariant. petre Dumitru (sic) nu întârzie să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
artileriștilor (în fața gării) ș.a. Cea mai veche construcție laică a Bacăului, integral păstrată până azi, este edificiul în care timp de aproape un secol (1864-1960) s-a aflat sediul Primăriei. Ridicată în anul 1774, într un stil eclectic de inspirație barocă, clădirea a fost inițial spațiu locativ privat - casa lui Morțun -, ulterior adăpostind sediile mai multor instituții oficiale precum Isprăvnicia ținutului Bacău, Brigada de pompieri, Primăria orașului. Construcția degajă o impresie de monumentalitate, efect la care concură masivitatea, volumul amplu, dar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ale cărei excese au condus la frondă: superintendentul finanțelor, Nicolas Fouquet, cu o poziție solidă dată de relațiile sale cu numeroși bancheri, folosește cu brio expedientele tradiționale. Așa poate fi terminat victorios, în 1659, războiul împotriva habsburgilor din Spania. Franța barocă Barocul. Încă de la sfîrșitul domniei lui Henric al IV-lea se face simțită în Franța influența artei baroce, născută la Roma către 1600, artă a spectacolului și a ostentației, artă a mișcării și a iraționalului, arta catolicismului victorios. Barocul triumfă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sale cu numeroși bancheri, folosește cu brio expedientele tradiționale. Așa poate fi terminat victorios, în 1659, războiul împotriva habsburgilor din Spania. Franța barocă Barocul. Încă de la sfîrșitul domniei lui Henric al IV-lea se face simțită în Franța influența artei baroce, născută la Roma către 1600, artă a spectacolului și a ostentației, artă a mișcării și a iraționalului, arta catolicismului victorios. Barocul triumfă mai puțin în arhitectură, comparativ cu pictura și arta decorativă: tablouri de Rubens pentru palatul Luxemburg, gravuri de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apărător contra cerințelor comisarilor regali (document 2, p. 209). Este și momentul în care se înmulțesc cazurile de posedare satanică și cînd se găsesc judecători care să trimită pe rug vrăjitori și vrăjitoare cu sutele. Nașterea clasicismului. Dar această Franță barocă este de asemenea traversată de puternice curente opuse, făcute din ordine, măsură, atașament față de reguli. Așa se întîmplă în politică cu eforturile lui Richelieu și ale lui Mazarin pentru a face să triumfe ordinea monarhică față de toate forțele centrifuge. La
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ludovic al XIII-lea, cu acoperișurile înalte și cu zidurile în care alternează piatra și cărămida, își extrag frumusețea din sobrietatea liniilor, iar palatul Luxemburg, construit de Salomon de Brosse, se inspiră din austerele palate florentine, nu din edificiile Romei baroce; cît despre Nicolas Poussin, el este primul dintre marii pictori clasici. Începuturile reformei catolice și ale jansenismului. Franța lui Richelieu și a lui Mazarin este și cea a începutului reformei catolice. Întîrziată de războaiele religioase, aceasta începe încă de la sfîrșitul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
terase limitate de o balustradă. Grădinile sînt, ca și palatul sau capela, teatrul serbărilor profane și religioase care constituie principala ocupație a celor de la curte și în care muzica joacă un rol de prim plan. În ciuda unor rămășițe ale esteticii baroce în decorul efemer al serbărilor și în multe dintre elementele decorației interioarelor sau grădinilor, Versailles este cea mai mare manifestare de artă clasică. Totuși, această strălucitoare reușită nu trebuie să eclipseze marile construcții pariziene ale aceleiași epoci, piețele regale Victoires
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199 Mazarin și Fronda, 200 Fronda parlamentară, 200 Fronda prinților, 201 Fronda condeană, 202 Revenirea la ordine, 203 Franța barocă, 203 Barocul, 203 Nașterea clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia, 205 Tratatul din Pirinei, 207 Documente: 1. O mazarinadă, 207 2
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
toți obstinații ridicoli sau grotești ai suficienței agresive, să se rușineze și să plece smeriți.” Vizitând Sicilia și Sardinia, călătorul face reflecții despre sentimentul insularității: „Singurătatea Siciliei e centrifugă. Cea a Sardiniei, centripetă.” Roma îi pare un oraș cu suflet baroc, statuia lui Moise din biserica San Pietro in Vincoli e „o mânie albă surprinsă într-un moment de acalmie aparentă”. Veneția suferă de narcisism, e un oraș, cu alte cuvinte, complexat, bolnav de trecut. Marcel Proust îl numea, totuși, locul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
stau totdeauna dreaptă ca o lumânare, să nu mă înclin în dreapta sau în stânga" (Dobrescu: 2004, 170-171). Camil Roguski, un alt arhitect care a lucrat cu Ceaușescu, specializat în decorații interioare, afirmă că acesta și nevasta sa erau adepții unui stil baroc încărcat până la extrem: "tot ce era mai împopoțonat și mai lucrat era mai frumos. Niciodată n-o să vedeți la el în casă un lucru simplu (sic!). Munca însemna pentru el frumusețe. Cu cât era mai sculptat, cu cât era mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de putere și de trăire deplină − gloria, ipostaza supremă a sinelui ideal spre care tinde fanatic noul erou - devine modalitatea prin care individul este chemat să se înscrie în comunitate. Principiul reintegrării este fundamental pentru mișcarea de idei suprapusă perioadei baroce. Împotriva diversității armonioase a renașterii, barocul susține un destin colectiv unitar (replică dată protestantismului). Orice formă de pluralism este văzută ca o degradare − un argument anti-reformat, dar și anti-renascentist, de aceea este preferată ca regim politic monarhia absolutistă; gândirea definește
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unui sistem solar, în care întreaga gândire se adună în jurul actului primordial, iluminant și fondator, al lui "Cogito ergo sum". Dorința de unitate se înfruntă însă cu conștiința unei rupturi, care duce în final la lumea duală sau la "fractura" barocă (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 76). Raportul între dualitate și unitate apare ca o formulă centrală de organizare a imaginarului perioadei. Necesitatea de a reduce efectele rupturii identitare generează formele de voluntarism, de ostentație, deseori seducătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
localnicilor de a adapta creativ textele cu circulație europeană −, dacă luăm în considerare faptul că letopisețele și cronicile, în afara mitului întemeietorului și a modelelor voievodale, surprind eroicul doar în limitele evenimentului principal. În schimb, acolo unde intervin apologurile sau reflecțiile baroce, ne aflăm în prezența anti-modelelor, care urmează a fi condamnate de istorie, de divinitate și de memoria colectivă, sau în apropierea unor destine curmate violent, uneori injust (de fapt, atipic): Și așea, scârbindu-se împărățiia, l-au mazilit pre Constantin-vodă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor", fie jocul "profunzimii aparențelor", barocul este înainte de toate o explozie inegalabilă a imaginarului, într-o aventură a imaginii care, de multe ori, chiar în spațiul sacru, șochează prin sfidarea tuturor canoanelor, chiar și a celor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor", fie jocul "profunzimii aparențelor", barocul este înainte de toate o explozie inegalabilă a imaginarului, într-o aventură a imaginii care, de multe ori, chiar în spațiul sacru, șochează prin sfidarea tuturor canoanelor, chiar și a celor consacrate în renaștere. Accesul la profunzimea sensului religios se face
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
iluminist a constituit în parte contra-replica dată barocului și exceselor în reprezentarea sacrului din secolul precedent. La rândul lui, neoclasicismul reintroduce un "dezechilibru iconoclast între puterea Rațiunii" și imaginație, iar semnele "funcționalismului" său se fac simțite curând, prin anularea simbolisticii baroce atât de bogate și prin introducerea unor simple și univoce alegorii (Durand, Aventurile imaginii 141). Imaginarul continuă să reziste, însă contextul și cadrul său de manifestare se schimbă fundamental în ultimele două secole. Dincolo de perioada iluministă, caracterul dublu (laic și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Dincolo de perioada iluministă, caracterul dublu (laic și religios) al acestui depozit ordonat de imagini și de coduri de mentalitate se pierde. De la raționalism și pozitivism, ambele iconoclaste (despărțite de copleșitoarea stilistică vizuală, în primul rând cu motivație religioasă, a artei baroce), civilizația europeană deprinde și afirmă un alt tip de gândire: științifică și, disimulant (încă), ne-religioasă. Imaginarul se diferențiază astăzi în funcție de palierele culturale cu care interferează. Arta modernă își va crea deliberat propriul "sistem" imaginar (mai curând forme și stilistici
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ca tabloul să devină tridimensional, modifică trasee, schimbă decorul, stinge și aprinde luminile de scenă, închide și deschide uși ascunse, creează false așteptări, cheamă actorii în avanscenă sau trage spectatorul în spatele fantoșei, plasate altminteri în contre-jour. E binecunoscută fraza uneori barocă a autorului, cu adresări directe către cititor, cu la fel de cunoscutul clin d'œil disimulat retoric sau cu atenționările care nu sunt altceva decât îngroșări ale cadrelor, reflectoare puse pe colțuri umbrite ale istoriei, ridicări cinice de cortine, gros-plan-uri sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
A transpus pentru cititorul român fie coerența stilistică din proza lui D.H. Lawrence prin contrapunctări de ritmuri, nuanțe și tonalități, fie limbajul și stilul colocvial, cu multe repetiții și expresii specifice englezei americane, proprii lui J. D. Salinger, fie stilul baroc al lui Lawrence Durrell din Justine și Balthazar, transpunerea acestor prime două romane din Cvartetul din Alexandria, publicată postum, în 1983, reprezentând și încununarea carierei sale de traducător (ciclul va fi încheiat în 1984 de Antoaneta Ralian prin tălmăcirea romanelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
dus la nașterea Școlii Romane. Este unicul muzician din istorie pe care biserica romană l-a indicat vreodată drept model al compozitorilor din toate timpurile, meritându-și astfel pe deplin titlul de princeps musicae. 5. GENURI ȘI STILURI ALE MUZICII BAROCE ȘI CLASICE Noul curent cultural artistic de la sfârșitul Renașterii a găsit la Veneția laboratorul muzical cel mai prolific. Dintre compozitorii cei mai cunoscuți îi amintim pe Willaert, De Rore, cei doi Gabrieli și Monteverdi. În muzică, barocul s-a exprimat
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Alteori, compozițiile exclusiv instrumentale înlocuiau în totalitate cântul antifonelor din Proprium sau al altor părți liturgice. Muzica a obținut astfel un rol principal și domina asupra ritului cultual propriu-zis, care era privat tot mai mult de spațiul său legitim. Liturgia barocă a reprezentat un moment de provocare estetică, o experiență hedonistă și o ocazie pentru a desfăta urechile în detrimentul adevăratului obiectiv: lauda adusă lui Dumnezeu și sanctificarea credincioșilor. Situația muzicală în sine era în sintonie cu trăsăturile „stilului baroc”, chiar dacă nu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]