3,051 matches
-
tragedia basarabenilor și crimele comise de comuniști, cursuri sponsorizate de un român din Germania. Vadim Ștefan Pirogan a fost președintele și fondatorul Asociației Foștilor Deținuți Politici și a Veteranilor Armatei Române din Republica Moldova, ales în 1998, după decesul patriotului român basarabean Dumitru Crihan, fiul lui Anton Crihan, unul din făuritorii Unirii Basarabiei cu România în 1918. A deținut fucția de vicepreședintele a asociației "Pro Basarabia și Bucovina". Scriitorul și deținutul politic, Vadim Pirogan s-a stins din viață la 16 ianuarie
Vadim Pirogan () [Corola-website/Science/305829_a_307158]
-
a fost pus în aplicare (statut litigios). Scopul acelui proiect a fost acela de a (re)asigura accesul R. Moldova la Marea Neagră prin portul Giurgiulești de pe Dunăre. Pentru a se stabili cărui stat ar reveni acea porțiune de pământ (enclava basarabeana de tip ), dosarul "Palanca" va fi analizat de o instanță de drept internațional. Potrivit ministrului de externe moldovean de atunci, Andrei Popov, pământul localității Palanca aparține Republicii Moldova și nu va fi deloc cedat Ucrainei. Structura etnică a localității conform recensământului
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
Sazîkin." "15 septembrie 1940 Nr. 603 or. Chișinău" Dosarul, după ce se află mai mult de patru luni la Moscova, se întoarce la Chișinău, fără careva indicații. Lavrenti Beria nu avea timp să se ocupe și de soarta celor 14 nefericiți basarabeni. Veneau vremuri tulburi peste URSS. Derutat că n-a primit nicio indicație, anchetatorul Cerepanov constată acest fapt printr-un certificat. Certificat Dosarul de anchetă nr. 824, privind învinuirea foștilor membri ai guvernului contrarevoluționar „Sfatul Țării” și „Blocul Moldovenesc”, a fost
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Gavril, al cărui fiu Ienache Stroescu s-a așezat în valea Moșani (probabil Moșeni), unde i s-au născut feciorii Vasile și Ion, cei doi ascendenți ai nobililor Stroescu din Basarabia. Printre urmașii jitnicerului Ioan Stroescu se numără marele filantrop basarabean nobilul Vasile Stroescu, și fiul acestuia din urmă, Vasile V. Stroescu. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea moșia Temeleuți era stăpânită în parte de răzeșii Crudești și în parte de postelnicul Ioniță Rosetti (Hangul, Fund, Vraghia și
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
După Revoluție, a jucat în "Pălăria", producție a Teatrului de Comedie, în regia lui Horațiu Mălăele (1998), "Patru pe o canapea și valetul" de Marc Camoletti, în regia lui Radu Nichifor (2000). De asemenea, actorul a colaborat și cu cineaștii basarabeni, în filmul pentru copii "Moara", realizat în 1992, sau pe scena Teatrului Național "Mihai Eminescu" din Chișinău în "Tata" (stagiunea 1999-2000). Iurie Darie s-a remarcat și în emisiunile de televiziune pentru copii, în care actorul își etala abilitatea de
Iurie Darie () [Corola-website/Science/305908_a_307237]
-
manuscris românesc de la mănăstirea Râmeț. Istoria videniei unei femei pravoslavnică ce se numește Sofiana, p. 25-28. 39. Vlad HOGAȘ-TALPĂU - Franța și recuperarea de către România a calității de aliat la sfârșitul primului război mondial, p. 29-37. 40. Vitalie PUPĂZAN - Activitatea ASTREI Basarabene (1926-1940), p. 38-41. 41. Iulian GHERCĂ-MUNTEANU - Aspecte ale colectivizării. Studiu de caz: comuna Răchiteni, p. 42-49. 42. Adrian VIȚALARU - Revoluția ungară din 1956 și consolidarea puterii lui Gheorghiu-Dej, p. 50-53. 43. Ana-Maria STOIAN - Tensiuni transatlantice la începutul secolului al XXI
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
de împroprietărire cu pămînt a 17 țărani din Hristici pe motiv că ei sunt bătrîni—aveau câte 50/60 de ani și mai mult, fără copii necăsătoriți și dețineau cîte 1 ha și mai bine de pămînt. În cadrul reformei agrare basarabene au fost expropriate moșiile lui Aleinikov Feodor, care avea aici 473 des., Cotruță Maria (184 des.), Vilcovschi Olga (265 des.) Cotruță Eugenia (190 des.), Herța Maria (106 des). Tuturor li s-au lăsat câte 100 ha de pămînt arabil. 1922
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
al Moldovenilor de pe Frontul Românesc. Deputat în Sfatul Țării din partea ostașilor de pe Frontul Românesc. La 27 Martie a votat Unirea Basarabiei cu România. A fost secretar în Comisia Agrară. Face parte, împreună cu Ion Codreanu și Sergiu Cujbă din delegația moldovenilor basarabeni la Conferința de Pace de la Paris, condusă de Ion Pelivan, pentru problema recunoașterii realipirii Basarabiei la România. După al doilea refugiu din Basarabia (1944) se stabilește la Iași. Scrieri: "Ucraina", "Hotarul lui Halil-Pașa", "Cele două ceasuri", "Lituania". Menționăm și studiul
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
mondial Basarabia a revenit sub jurisdicția României. România fiind aliata a Germaniei fasciste, a alipit partea ruptă din ea în anul 1940, conform pactului Ribbentrop-Molotov. Populația Basarabiei în perioada războiului n-a fost asuprita de către români. Principala ocupație a poporului basarabean a fost întreținerea armatei românești și germane prin culturile agricole, carne, ouă, miere, haine, etc. Astfel la fel și populația satelor Cucueți - Vechi, Cucueții-Noi, Alexăndrești și Ivănești, în perioada de referință făcînd parte din comuna Sturzeni au depus nu puține
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
să-și abandoneze locurile de muncă și locuințele din județul Covasna și Harghita. Este coautor al raportului comisiei. Este fondator și inițiator al Consiliului Național al Unirii (Reîntregirii) de la Iași (24 ianuarie 1992). A fost colaborator apropiat al marelui român basarabean Mircea Druc. 1991-2002 � Consilier federal și Consiler general al Partidului Radical Transnațional și Transpartinic cu sediul la Romă (președinte Marco Pannella); Coordonatorul pentru România și Republică Moldova al activității P. R. Ț. Din 1996 � membru P.R.M. A îndeplinit funcții de
Vasile Diacon () [Corola-website/Science/305465_a_306794]
-
funcții publice în Basarabia. Spre sfârșitul vieții, se retrage la conacul său din satul Ocnița, unde în 1869 se stinge din viață. este fiul paharnicului Toma Stamati și al Smarandei. Este înrudit cu Iacob Stamati, mitropolit al Moldovei. Scriitorul român basarabean -Ciurea este fiul lui Constantin Stamati. Stamati l-a cunoscut pe Aleksandr Pușkin, în timpul exilului său la Chișinău (1820-1823). În opera sa a încercat să renască trecutul glorios al poporului român pentru "luminarea neamului său". A fost un autor iluminist
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
1838 la Brașov și în 1839 la București, a fost piatră de temelie a unificării principatelor la 24 ianuarie 1859. Prin scrisoarea "Epistolă către români" (publicată la 2 ianuarie 1859), Hâjdău definește elementul cheie al "mesianismului românesc", denumit și "școala basarabeană", prin care dovedește participarea inteligentă (și de multe ori hotărâtoare, ca în 1918) a basarabenilor la actul de întregire a neamului românesc.
Alexandru Hâjdeu () [Corola-website/Science/303463_a_304792]
-
(n. 18 ianuarie 1940, comuna Tabani, județul Hotin, România azi în raionul Briceni, Republica Moldova) este un critic literar, filolog, pedagog, scriitor român, cunoscut și recunoscut mai ales pentru atitudinea sa intransigentă față de politica de deznaționalizare a românilor basarabeni și de subminare a limbii române în Republica Moldova. A fost director general al Departamentului de Stat al Limbilor (1993 - 1994) și șef al Direcției Promovare a Limbii Oficiale și Control asupra Respectării Legislației Lingvistice din cadrul Departamentului Relații Interetnice și Funcționarea
Ion Ciocanu () [Corola-website/Science/299989_a_301318]
-
(n. 14 septembrie 1906, Ialoveni - d. 12 iulie 1942) a fost un folclorist, etnograf, dialectolog, publicist, pedagog și sociolog român basarabean, director al Institutului Social din Basarabia. După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice în 1940 și apoi, din nou în 1942, a fost acuzat de "românofilie", "fascism" și "antisovietism", pentru poziția sa categorică împotriva teoriei moldoveniste si a introducerii alfabetului rus
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
Universității din București, obținând licența în filozofie și litere, specialitatea de filologie modernă, la următoarele materii: dialectologie, filologie română și latina. I-a avut ca profesori pe Dumitru Caracostea și Nicolae Cartojan. La facultate, a fost membru al Societății studenților basarabeni. În anul 1931 a participat la expediția lui Dimitrie Gusti de la Cornova. După terminarea studiilor, Petre Ștefănucă a activat ca profesor de liceu în Tighina, Cetatea Albă și Chișinău. În 1934 a fost numit secretar general, iar în 1938 în
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
o filială a Institutului Social Român fondat de Dimitrie Gusti. În anul 1940, Petre Ștefănucă a devenit membru-fondator al Societății scriitorilor și publiciștilor din Basarabia și membru al comitetului de conducere. A publicat în „Viața Basarabiei“, „Moldovanul“, „Cuget Moldovenesc“, „Școala Basarabeană“, „Sociologie Românească“. Împreună cu soția sa, Nina, o fostă profesoară de lucru manual, a crescut și educat doi copii: Alexandra și Victor. Pe 9 octombrie 1940, după anexarea Basarabiei, Petre Ștefănucă a fost arestat de NKVD, fiind învinuit că în 1932
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
() pictor român din Basarabia care a fondat modernismul plastic basarabean și a contribuit la formarea Școlii Naționale de Pictură (alături de Mihai Petric și Valentina Rusu-Ciobanu). Rămâne unul dintre cei mai apreciați artiști atât de critici, cât și de public. Un nume de referință în arta din fosta RSS Moldovenească și
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
cultural românesc, la Academia de Arte Frumoase din București, Mihail Grecu a rămas fidel tradiției românești în pictură. El a fost un model pentru mai multe generații de pictori, iar atelierul acestuia o adevărată școală pentru cei mai talentați artiști basarabeni. Aici au lucrat Andrei Sârbu, Andrei Mudrea, Dumitru Peicev, Iurie Platon și alții. A copilărit în satul Tașlâc din sudul Basarabiei, a studiat la școala normală din Cetatea Albă, avându-l ca profesor de desen pe Rostislav Ocușco, tot acolo
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
ale ei, inclusiv a așa-zisului „primitiv” - arta naivă a pictorilor neprofesionaliști din popor.”" Ludmila Toma, critic de artă "„Mihail Grecu a fost preocupat de mai multe zone estetice. Artistul a fost o personalitate puternică, care a influențat mediul artistic basarabean, și nu doar pe cei care au fost în preajma lui, ci și pe cei care au fost în opoziție cu tendințele sale estetice, pe care și-a îngăduit să le abordeze. A fost un artist nonconformist, care nu ascucultat de
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
(n. 29 decembrie 1955) este un pictor basarabean, originar din Nisporeni, Republica Moldova. a contribuit la afirmarea, la Chișinău, a unui curent de gândire artistică originală, care venea să se opună mentalității de "vigilență artistică", ostilă inovațiilor prea spectaculoase în arta plastică. Actualmente este director al Muzeului Național de
Tudor Zbârnea () [Corola-website/Science/299993_a_301322]
-
(n. 6 decembrie 1950, Chișinău - d. 14 aprilie 2000, Chișinău), pictor român din Basarabia care a contribuit la înnoirea limbajului plastic din spațiul basarabean, promotor al accentelor moderniste în pictură. A reușit să se impună prin lucrările sale non figurative, precum și cele realizate în limbajul pop art-ului și a realismului fotografic. La 6 decembrie 2013 familia Artistului a lansat web-situl, dedicat artei lui : http
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
formator și i-a permis lui Andrei Sârbu să se familiarizeze cu contextul artei moderne, iar in perioada 1966-1967 și 1967-1968 face studii la Colegiul de arte plastice din Tallin, Estonia. Din 1968 studiază și creează în atelierul renumitului pictor basarabean Mihai Grecu. Andrei Sârbu debutează în 1968 cu lucrarea “Muscata din casă parinteasca” în cadrul expoziției autumnale de la Muzeul Național de Arte Plastice din Chișinău. Tot în același an își începe activitatea în calitate de scenograf al Teatrului “Luceafarul” din Chișinău în cadrul colaborării
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
a utilizat cu multă dibăcie și limbajul “Op Art”-ului (Artei Optice), în spiritul maestrului ei consacrat, pictorului francez Victor Vasarely. Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice la sfârșitul anului 1991, participarea la manifestările culturale din România devine accesibilă pentru artiștii plastici basarabeni. În perioadă 1993-95, Andrei Sârbu participă la taberele de creație de la Tescani, Câmpina, Tulcea și Câmpulung-Moldovenesc. Lucrările sale sunt o prezență în cadrul “Saloanelor Moldovei” organizate începând cu 1991 la Chișinău, Bacău, Galați și București. În 1994 artistul devine laureat al
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
reușit să o transpună într-un limbaj liber formulat. Lucrările din ciclul “Gutuiele”, “Merele”, și “Floarea-Soarelui” au fost rodul unor permanente reveniri. Totalmente străin artei angajate ideologic, profund ostil conjuncturismului în creație, Andrei Sârbu este unul dintre puținii artiști plastici basarabeni (din cea de a doua jumătate a secolului XX ) care nu au acceptat nici un fel de compromisuri și nu au colaborat principial cu fostul regim totalitar din URSS. Această incoruptibilitate a artistului i-a adus respectul colegilor de generație, dar
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
sculptorului Ivan Mestrovic. În anul 1933 participă la Expoziția mondială de artă futuristă de la Roma și la treia expoziție a ""Contimporanului"" în Sala "Mozart". În anii următori expune în Germania, Italia, Austria, Anglia și Franța. Expune și în diverse saloane basarabene, realizând în 1938 bustul lui Zamfir Arbore, care a fost expus la Chișinău, dar care după 1940 a dispărut. Sculptura Miliței Petrașcu reprezintă, în primul rând, un act de rezistență în fața distrucției imaginii. Demersul său păstrează ambițiile instantaneului și rigorile
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]