3,230 matches
-
mai sus! Bătrânul venise pe nesimțite și sunetul vocii sale îl luase pe nepregătite. N-ar fi recunoscut în ruptul capului, dar se speriase puțin. Fără să spună nimic, porni la drum. Moșul îl prinsese de braț conducându-l prin beznă. Te-ai udat bine, constată Calistrat simțindu-i pielea rece și brobonită de frig. Toma se uită la el. Acum, pentru că îl atingea pe bătrân, putea și el să vadă ce se întâmplă în jur. Din nou percepea realitatea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
negura care începea să se întindă în jurul lor, dar nu se plângea. Cred și eu, se gândi Cristian, în locul lui nici mie nu mi-ar păsa prea mult. Toiagul este la el și, pe deasupra, îl și ajută să vadă în bezna asta. Începea să-i pară rău că se oferise să rămână jos ca să atragă vâlva spre el. Dacă nu s-ar fi rușinat, i-ar fi cerut pe loc lui Calistrat să facă schimb. Moșul îl lăsase pe loc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
știu, poate ai dreptate. Cei doi vorbeau cu glas scăzut, nescăpând arătarea din ochi. Și acum, ce facem? întrebă inspectorul. Care este planul? Încercăm să vedem dacă o putem atrage înspre noi, spuse moșul, dând drumul brațului lui Cristian. Brusc, bezna pădurii redeveni de nepătruns. Ca și cum cineva acționase un buton ascuns, lumina verzuie dispăruse dintr-o dată. Inspectorul nu mai vedea nimic acum. Se simțea de parcă ar fi căzut într-un cazan plin cu smoală. Nu te speria! auzi de alături vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fi oprit arătarea să îl ucidă. Desigur că nici să rămână acolo nu era o soluție, dar deocamdată nu avea încotro. Se mai liniștise puțin, convins că cel puțin pentru moment se afla la adăpost. Acum, în container, era întuneric beznă. Înserarea coborâse deja peste munte. Dacă își întindea mâinile în față, nu-și putea vedea vârful degetelor. Era obosit și se lăsă să alunece încet pe podeaua de metal. Groaza îl cuprinse din nou. Simțea iarăși valul de ură cople
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
știai ce vârstă au, mușcai dintr-una de zece ani și era dulce ca un harbuz... Pe baba mea o găsesc la ora asta rugându-se pentru ploaie. Vine clătinându-se anchilozată din odaia bună, prin holul cufundat într-o beznă untoasă, în care eu, după două zile, reușisem să învăț topografia destul cât să nu mă prind în plasele pescărești, să nu dau peste scaunul greu de mobilă stil, care nu-și găsise loc decât în holul ăsta, ca într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ce ne-ar mai fi plăcut la cel de alături și ce ne-ar mai fi displăcut? Era greu să ai șaisprezece ani departe de casă. Luminile cantinei se stinseră una câte una și parcul se lăsă cuprins brusc de beznă. Doar la poartă mai pâlpâia un bec, luminând gălbui o cărare până la mine. M-am oprit din alergat de frică să nu mă împiedic prin gropi, dar continuam să merg, așa cum mă învățase profesoara de sport. Unde crezi că fugi
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ou spart. Picior praf. Cu A. pe pod târâș ½ porc în sac. sport. Copita pe asf. Tranșare în bucăt. Mama nervi. Mai pe larg, povestea sună așa. Înainte de Moș Nicolae, în 4 decembrie, pe la ora șase seara, pe un întuneric beznă, pornesc la trap să dau și să iau ceva provizii pentru sărbători. În mâna stângă duc sacoșa neagră de fâș cu o roată de trapist, care nu-i un călugăr, ci un fel de cașcaval, o bucată de unt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Recapitulez: în mâna stângă abia duc cele două plase, una cu mere, alta cu borcanul și cadourile nemțești, iar ]n dreapta țin cofrajul de ouă. E noapte-noapte și, pentru cine a uitat, nici un bec aprins pe stradă. Merg tropotind prin beznă cu cizmulițele gri de la Modern refuzate de la export, dar calde și comode, fără nici o grijă, fără să bănuiesc ce mă așteaptă, când, chiar înainte de a trece drumul, filmul se rupe brusc și simt cum calc în gol și cad în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cu coatele de marginea șanțului. Pentru că nu văd absolut nimic din cauza întunericului (dar și pentru că - o să realizez abia peste câteva minute - nu mai am ochelarii pe nas), mă gândesc să strig. Însă mi se pare complet aiurea să urlu în beznă ajutor, când nu se vede și nici nu se aude țipenie de om în jur. Așa că tac și mă mulțumesc cu niște gemete înfundate, pentru că genunchiul drept începe să mă doară. Iar în clipa când dau să mă scarpin la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ordinar, în care se lăfăie o jumătate de porc. În stânga țin strâns plasa cu borcanul și cadourile de la Fodori. Așa cobor de la etaj, șontâc-șontâc, împreună cu Vulturaș. Fără să scoatem vreun cuvânt, străbatem ca două fantome cocârjate Parcul Crucii cufundat în beznă, apoi strada Triumfului, un pic din Bulevardul Eroilor, până ieșim pe Podul Michelangelo, slab luminat de câte-un far de mașină. În tăcerea ca de sfârșit de lume se aude în spatele nostru, la început slab, apoi tot mai clar, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
-i pot înlocui fiindcă nu se găsesc), la suprafață tot îmi pasă cum arăt. Uneori, îmi pun și mărgele. 5 decembrie Și iluminatul public s-a înjumătățit. Când vin noaptea, în miercurile de serviciu la rotativă, strada noastră e în beznă. De curând m-am ciocnit de un tip beat, care făcea pipi pe zidul casei de alături. „Ptiu, mă speriași!“, mi-a spus întorcându-se brusc spre mine și udându-mi cu jetul paltonul. Nici pe scară nu mai avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
am constatat că ușa nu era încuiată. Am intrat înăuntru urmat de Stroeve. Era întuneric în cameră. Am putut vedea că e un fel de pod cu acoperișul mansardat și o licărire slabă, doar un pic mai puternică decât în bezna cea mai adâncă, venea de la o lucarnă. — Strickland! am strigat. Nici un răspuns. Totul, era într-adevăr teribil de misterios și mi s-a părut că Stroeve, aflat la un pas în urma mea, tremura din tot trupul. O clipă am șovăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
dacă să aprind un chibrit. Am deslușit cu greu un pat aflat în colțul camerei și m-am întrebat dacă nu cumva lumina o să ne dezvăluie un cadavru. — Ce, mă prostule, n-ai un chibrit? Glasul lui Strickland, venind din bezna aceea și atât de aspru, m-a făcut să tresar. Stroeve a scos un strigăt: — Doamne Dumnezeule, credeam că ai murit. Am aprins un chibrit și am căutat o lumânare. În clipa aceea am zărit o încăpere micuță, pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
urmări grave). Eram asemenea celui care, ocupîndu-se de stele, e pus să observe viața furnicilor. Mihaeia venea la mine de obicei după-amiaza, pretextând soră-sii că are cursuri la facultate. Mă punea să astup ferestrele cu hârtie până se făcea beznă în odaie. Când era lumină, nu mă lăsa nici s-o sărut măcar. Avea stângăcii, era jenată, paralizată. Dar în întuneric devenea îndrăzneață, nebunatică, chiar nerușinată. Erau în ea două ființe care coexistau armonios: pe lumină arăta o fată inocentă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Timp de două săptămâni i-am făcut o curte asiduă și am cucerit-o fără bătaie de cap. Dar mi-iam dat seama că noua mea legătură nu era decât o prelungire a dragostei cu Mihaela. În odaia ei făceam întuneric beznă. Și astfel mi-o închipuiam tot pe cealaltă, pe Mihaela, nu numai pentru că n-o vedeam, ci pentru că acest obicei de a stinge lumina era al ei și o definea. La început învățătoarea (o chema Elena, eu îi spuneam Lena
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
metri de gard, aria de paie îmbibată cu mult seu lichid a izbucnit în flăcări în momentul când primii călăreți barbari au călcat zona. Astfel luptătorii uri au putut vedea primii barbari care au năvălit în teritoriul lor. În totală beznă barbarii cădeau secerați la pământ, unul câte unul, fiind uciși de către uri care acționau în liniște și totală disciplină fiind ajutați și de faptul că, luna în acea seară n-a luminat defel. Pentru început lupta era infernală pentru barbari
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Și am constatat, dar mult mai târziu că acel licurici numai pentru mine încă nu era născut. Acea lumină pe care o doream să apară de undeva, nu venea pentru că eram într-o crudă existență și nu trăiam într-o beznă, trăiam într-o lumină pe care eu nu o înțelegeam, pentru că eram un egoist, mai degrabă nerăbdător, sau amândouă la un loc însemnând neînțelegerea cursului vieții. De asemenea nu înțelegeam că destinul fiecăruia este scris înainte de a se naște și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
săți dezvălui totul, întocmai așa cum s-a petrecut. Și nu știu dacă trebuie să-mi fie rușine de trecutul meu, ori dacă trebuie să-l regret cumva, însă ascultă-l, ți-l pun dinainte pe tot. Adevărul, așadar, este că bezna nebuniei nu mă întunecă deloc, așa cum se întâmplă cu toți ceilalți nenorociți din locul acesta ordinar. Nu eu, însă, am vrut să ajung aici, ci chiar m-am împotrivit mult, să știi. Nimeni n-ar trebui să se zbată mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în suflet îi era ca într o încleștare tăioasă și sălbatică, care îi sacrifica, fără milă, pe altarul deznădejdii, toată puterea ei de a cuteza să mai spere umil într-o lumină salvatoare, care s-o mântuie cumva... Căzuse în beznă. Iar asta o zdruncina și o istovea cumplit, până la limite! Cel mai adesea, în astfel de cazuri, oamenii nu îndură multă vreme o așa de dureroasă existență și aleg să și-o încheie. Este cel mai comod și mai la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cel mai important, până la urmă - eu mă comport așa fără să-mi dau prea bine seama c-o fac și greu mă controlez. Dar, ei bine, da! În profunzimea ei, ființa umană este un univers fantastic afundat tot numai în bezne, iar, dintre toate sufletele, al meu pare că se găsește în străfundurile cele mai întunecoase și mai umede. Să mă ia dracu’, dacă mă mai înțeleg vreun pic! De fapt, mă simt de parcă aș fi deja cu un picior în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
zgâlțâituri violente și prăbușiri care îmi dau emoții. De câte ori văd aprinzîndu-se avertismentul luminos "Legați-vă centurile de siguranță", mă crispez. Ca ultimul superstițios, mă agăț de orice gând care poate să-mi insufle curaj. S-a înnoptat, afară e întuneric beznă și urmăresc cum lumina de la capătul aripei clipește ca un girofar. Noroc că nu sunt fulgere. Comandantul Airbus-ului cu care am venit la New York mi-a explicat că, în nucleul unei furtuni, un aparat poate fi rupt în două
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a ieși la luptă. De peste o jumătate de lună, însă, trupele atacatoare nu se mai apropiaseră de castel, iar această nepăsare era mai apară pentru trupele defensive decât orice moarte disperată. Când asfințea soarele, tot castelul se cufunda într-o beznă atât de adâncă, încât părea să fi căzut în fundul unei mlaștini. Nu se aprindea nici o lampă. Tot uleiul de rapiță și untura de pește fuseseră consumate ca hrană. Multe dintre vrăbiile și sfranciocii care se adunau dimineața și seara în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mitsuhide erau făcute întotdeauna la timp; niciodată nu pierdea o ocazie de a lovi. Și totuși, în acel moment, forțele lui Hideyoshi, care ajunseseră deja la Hirose, pe partea dinspre miazăzi, se aflau, și ele, pe munte. Dar era întuneric beznă și mulți dintre soldați nu cunoșteau deloc zona. — Aici e o cărare care urcă. Nu, pe-acolo n-o poți lua. — Ba cred că se poate. — Nu e drumul cel bun. Deasupra noastră e un stei de stâncă. Șerpuind prin jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
el. — Du-te și spune-i imiediat lui Hikojiro că batalionul nostru principal începe retragerea, revenind prin Shimizudani, Iiurazaka, Kawanami și Moyama. Forțele lui Hikojiro să ne urmeze în ariergardă. De cum dădu ordinul, Genba se alătură vasalilor și porni prin bezna de smoală a cărării de munte. Astfel, principala armată a lui Sakuma își începu retragerea generală, în jumătatea a doua din Ora Mistrețului. Luna încă nu răsărise, când porniră. Timp de vreo jumătate de oră, nu aprinseră nici o torță, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu ochii larg deschiși și cu privirea ațintită în tavan. Ce ispită, ce gând rușinos: să plângă! În gură, dinții i se încleștau de la sine. Nu, trebuia să facă ceva! Nu putea s-o lase nepedepsită! În odaie nu era beznă. Chiar deloc. De afară, din noaptea geroasă, intra pe fereastră luna plină. Repetentul după ușă Bate toba la păpușă... Femeia străină întindea mâna cu o încetineală mieroasă și c-un zâmbet superior. Îi provoca o arsură în partea de jos
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]