12,392 matches
-
atestata încă în 1579)6, apoi coboară la Crivelnic - Mănăstirea Coșuștea 7(ctitorita de boierii mehedințeni în perioada 1535-1545) de unde trecea la Bala de Sus și Baia de Arama și de aici la Tismana. În aceste condiții o parte dintre moșnenii și boierii mehedințeni ai acestei perioade îndeplineau sarcini administrative și militare , bine stabilite, având posibilitatea să acceadă, prin merite proprii, la ranguri, să se ridice și să strângă averi. Așa se explică atestarea, în această perioadă, a unor boieri noi, unii de
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
dintre moșnenii și boierii mehedințeni ai acestei perioade îndeplineau sarcini administrative și militare , bine stabilite, având posibilitatea să acceadă, prin merite proprii, la ranguri, să se ridice și să strângă averi. Așa se explică atestarea, în această perioadă, a unor boieri noi, unii de origine modestă (dintre moșneni), iar alții dintre străini, atrași de noile oportunități administrative și militare ale zonei - sârbi, croați, români bănățeni sau ardeleni, unguri chiar.8 (Ciar cei doi oameni de încredere ai marelui paharnic Lupu Mehedințeanu
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
la plecarea din sat că la oraș “sunt multe răutăți”. Și confirmarea faptică a acestei preîntâmpinări e inserată de autor fără rezerve: băiatul de țăran a fost ispitit să se joace “de-a mama și tata” cu copila emancipată a boierului la care era angajată mama-sa, a fost apoi obligat să se edifice, la un nivel superior, asupra acestui gen de relație, redus la instinct, având drept cuplu voluntar doi adolescenți evrei, desigur, subiecți cu experiență etc. Ori, altadată, să
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
ciudat. Acest profesor interbelic a fost un filosof fără operă academică, altfel umplând amfiteatrul la fel cum o facea maestrul său Nicolae Iorga sau cum va face mai tarziu George Calinescu, stârnind și provocând studenților o fanatică admirație; un veritabil boier al epocii, îmbrăcat mereu cu o eleganță ostentativă, fumând peste patruzeci de țigări Camel pe zi și plimbându-și oboseala într-un luxos Maybach; confident al regelui Carol al II-lea și apoi un adversar înverșunat; cunoscut de marele public
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
ca participarea la răscoala din 1907, am subliniat eroismul țăranilor-ostași, căzuți în bătăliile pentru cucerirea Independenței, apoi în cele două războaie mondiale. Am zăbovit asupra familiei Brădescu nu întâmplător, ci dintr-un gest de recuperare a adevărului istoric, conturând rolul boierilor atât în comunitatea noastră, cât și în vâltoarea luptelor naționale. De un deosebit interes ni s-au părut vechile ctitorii, trei dintre bisericile satelor fiind declarate monumente de patrimoniu național. Aspectele demografice, etnografice, folclorice alcătuiesc ele însele o micromonografie [...]. Anexele
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
și despre comerț / cooperația de producție, desfacerea mărfurilor, Abrad Bank (11). (II) Macrosecțiunea Trepte în evoluția istorică are 10 capitole remarcabile despre descoperirile arheologice din aria comunală (1), despre atestarea documentară, numele satelor și etimologia acestor toponime (2), despre neamul boierilor Brădești (3), despre satul Brădești în timpuri evmezice (4), despre organizarea administrativ-judecătorească (5), despre „aspecte reprezentative ale istoriei naționale și ale satului nostru; revoluțiile de la 1821 și 1848; legea rurală din 1864“ (6), despre Războiul de Independență din anii 1877
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
Umbră și răcoarea de acolo ne strecurau în inima o oarecare înfiorare. Mai apoi această moșie i-a aparținut lui Ioan Oteteleșanu. Acesta a fost ministru de finanțe în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Se trăgea dintr-o familie de mari boieri cu obârșia în Oltenia, cu întinse moșii și case în mai multe zone ale țării, dintre care, mai cunoscute au fost moșia și castelul din Măgurele, dar mai ales clădirile și grădină devenite mai tarziu „Terasă Oteteleșanu” din București peste
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
orice fel de recipiente, sunt obișnuințe. Sunt ticuri de noblețe, dacă vreți! Eu am fumat țigări de foi pe vremuri. Ca nobilii ori marii politicieni ai timpurilor apuse ori prezente, după cum se vede, pe ici-pe colo, câte un așa zis „boier de viță veche”, chiar dacă cel numit ori ales, cum se spune în democrație, în mare funcție nobiliar-parlamentar-europeană, tăia oile în hala din Ploiești și le vindea carnea la preț de speculă comuniștilor de rând. Adevărat că altul, probabil mai de
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
întărindu-și și mai mult dictatura ideologică. Pentru că una era să te numești activist care se băga printre muncitori făcând-o pe populistul și obligându-i să strige lozinci sub supraveghere și alta să fii critic de direcție ca marii boieri academicieni de pe vremuri. Așa că și-au luat în serios acest titlu, au început să-și scrie îndrumările ideologice tot cu același limbaj de lemn, dar cu titlurile pompoase ale criticii de direcție, făcând din ele articole de fond și de
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
trandafirii. Dacă vrei îți și ghicesc dacă te place și dacă te însori cu ea. - Ești nebună copilă! Nu mă duc la pețit, nu auzi? Cât face buchetul? întrebă el iritat de insistența țigăncușei. - Pentru matale 150 lei, că ești boier, să vede de la distanță. Ștefan plăti fără să mai comenteze prețul cerut, cu toate că văzuse un preț mult mai mic pe firul de trandafir. Îl dublase țigăncușa. Nu se mai tocmi că era tânără și frumușică foc. Nu avea mai mult
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > DOCTORUL CEAPĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului DOCTORUL CEAPĂ Un boier avea un fiu Leneș, hoinar și zbanghiu... Căci nu-mi era dimineață, Să se scoale fără greață. Taică-său făcea tot glume, Că simțea chinul din lume. - Domnul doctor s-a sculat?!... C-am auzit bietul pat, Te striga, să
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
Locul să îl oblojești, Și-ai să vezi te lecuiești!... Fără să te chinuiești. Uite-așa vestea s-a dus Că-i doctor bun, cum nu-s Nici la vecini în apus. Că n-ar fi nimeni ca el..., Doar boierul, bătrânel, Îi spunea fără-nconjur: - De n-aveai buboi sub tur, Doctor mare n-ajungeai, Ceapă dacă nu-i puneai. - Tată, -ți spun că râzi degeaba, Ceapa-i bună, face treaba; C-am să public și-un tratat, Doar pe
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
unui stat feudal: „De-a lungul acestui râu (Dâmbovița), orașul se întindea de o parte și de alta cu hanuri vestite, cu case vechi din lemn sau paiantă dar și cu clădiri mari din piatră și cărămidă. Ridicate de mari boieri, negustori sau arendași cu ambatic, pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și livezi cu pomi fructiferi”, cum era mai toată Țara Românească. Am adunat în paginile acestei cărți tot ceea ce am crezut că pot sensibiliza
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]
-
creșterea demografică și dezvoltarea orașelor sporesc cerințele de făină, astfel că apariția unui număr mai mare de instalații de morărit este inevitabilă. Acestea aduceau și importante venituri devenind mai atractive pentru noii întreprinzători care se adaugă celor tradiționali(comunitățile moșnenești, boierii și mânăstirile). Se poate spune că morăritul a fost unul dintre domeniile principale unde au avut loc, încă din perioada de după Revoluția de la 1821, dar și înainte, importante plasamente de capital. Dispunând de o rețea hidrografică bogată și ușor utilizabilă
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
numai în zona de câmpie existând câteva mori cu cai. Între acestea sunt consemnate două făcăi cu cai la Brabova în plasa Dumbrava, aparținând proprietarului Costache Braboveanu 15, iar la Botoșești, în aceeași plasă, alte două mori cu cai ale boierului și negustorului Ghiță Opran 16. Deși cea mai mare parte a instalațiilor hiodraulice de morărit aveau o singură pereche de pietre , existau totuși mori și făcăi, acolo unde debitul de apă și posibilitățile financiare ale proprietarului o permiteau, cu două
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
se găseau 3 mori cu câte patru pietre, una la Câlceștii de Sus, proprietatea lui Nicolae Rogoz , alta la Câlceștii de Jos, proprietatea moșnenilor și ultima la Hodorasca 18. Pe Motru, la Broșteni, exista o moară cu patru pietre, propriatea boierilor Cuțuiești 19, iar în sud, pe râul Blahnița, întâlnim alte câteva mori cu 3 și 4 pietre printre care cea de la Balta Varde 20. Datorită indicelui sporit de rentabilitate oferit în general de mori, construirea, achiziționarea și exploatarea instalațiilor de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
pentru vremea aceea . La fel, în 1832 la Ilovăț, Schinteești, Cetate, ș.a., în cadrul veniturilor generale ale moșiilor, cel provenit de la mori era evidențiat în mod special 22. Din aceste motive practice cea mai mare parte a instalațiilor de morărit aparțineau boierilor și arendașilor de moșii(conform tabelului anexă). Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 936, Anul III, 24 iulie 2013
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-au dăruit țăranilor. Na, să mâncați din ele kiorba turcească din o-strachina grecească! Ce fericiți au fost țăranii când au avut și ei din ce să mănânce zeama
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
sa. Pe dată câinii se năpustiră asupra argatului și-l sfâșiară. De atâta zarvă, întreg conacul se trezi din somn. Însuși conul Ciocoiu veni la fața locului. Slugile se înspăimântară, văzându-l pe argat într-o baltă de sânge. Când boierul văzu cadavrul, își dădu seama că un musafir nepoftit și ciudat îi călcase ograda. Scârbit de scenă, porunci să-l ia de acolo și să-l înmormânteze a doua zi după legea creștinească, apoi se retrase într-un colț al
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
rândul său sluga se va transforma în vampir și-i va bântui conacul. Deodată, de lângă zid, se auzi un foșnet și tresări de spaimă. O matahală într-o mantie neagră se dezlipi de lângă perete și-i șopti: - Nu te speria, boierule! Sunt eu, Ursuz! - Ce cauți aici? Cine ți-a permis să pătrunzi în ograda mea? - se supără conul. - Odată ce m-ați acceptat ca rege al nopții, pot pătrunde unde doresc! Am vrut să-ți fac puțină agitație prin curte! - Spune
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
ha!... Și eu am fost om și vă cunosc firea!... Peste patru zile, ne întâlnim la locul nostru. Am vești proaspete pentru voi. Veți avea de lucru, nu glumă! - Bine, bine! Așa vom face! Acum dispari! A doua zi dimineața, boierul trimise după cei doi căpitani, iar seara se întâlniră la o ulcică de vin la boierul Conacu. - Ce misiune ne-ai mai pregătit, boierule? - întrebă nerăbdător căpitanul Sasu. - Ai dreptate, nu v-am deranjat fără rost. Astă-noapte am avut un
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
locul nostru. Am vești proaspete pentru voi. Veți avea de lucru, nu glumă! - Bine, bine! Așa vom face! Acum dispari! A doua zi dimineața, boierul trimise după cei doi căpitani, iar seara se întâlniră la o ulcică de vin la boierul Conacu. - Ce misiune ne-ai mai pregătit, boierule? - întrebă nerăbdător căpitanul Sasu. - Ai dreptate, nu v-am deranjat fără rost. Astă-noapte am avut un musafir nepoftit la conac! - rosti boier Ciocoiu. - Pesemne Ursuz a aflat de măcel! - zise calm Arnăutu
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
avea de lucru, nu glumă! - Bine, bine! Așa vom face! Acum dispari! A doua zi dimineața, boierul trimise după cei doi căpitani, iar seara se întâlniră la o ulcică de vin la boierul Conacu. - Ce misiune ne-ai mai pregătit, boierule? - întrebă nerăbdător căpitanul Sasu. - Ai dreptate, nu v-am deranjat fără rost. Astă-noapte am avut un musafir nepoftit la conac! - rosti boier Ciocoiu. - Pesemne Ursuz a aflat de măcel! - zise calm Arnăutu. - E mulțumit de fapta voastră, numai că gluma
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
iar seara se întâlniră la o ulcică de vin la boierul Conacu. - Ce misiune ne-ai mai pregătit, boierule? - întrebă nerăbdător căpitanul Sasu. - Ai dreptate, nu v-am deranjat fără rost. Astă-noapte am avut un musafir nepoftit la conac! - rosti boier Ciocoiu. - Pesemne Ursuz a aflat de măcel! - zise calm Arnăutu. - E mulțumit de fapta voastră, numai că gluma se cam îngroașă. Vampirul își intră în atribuțiunile de rege al nopții și ne-a pregătit o altă misiune. Peste trei zile
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
voastră, numai că gluma se cam îngroașă. Vampirul își intră în atribuțiunile de rege al nopții și ne-a pregătit o altă misiune. Peste trei zile ne întâlnim în același loc ca și până cum. În seara hotărâtă, cei doi boieri și cei doi căpitani se reuniră la locul stabilit. În cele patru colțuri ale încăperii pâlpâiau făclii. La o masă lungă, la unul din capetele sale, era așezat un jilț și în fața sa o coroană de aur. Pe la miezul nopții
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]