3,579 matches
-
săptămână acolo, pentru că trebuia să mă întorc la serviciu, se terminase concediul meu legal, cam asta a fost. Toate amintirile acestea s-au adunat în mintea mea de-a lungul anilor, ca și de asemenea în memoria colegilor mei de breaslă. De aceea, la expoziția internațională de artă naivă din decembrie 2005, când ne-am întâlnit cu toții la București, din vorbă-n vorbă, ne-am gândit că ar fi păcat să se piardă toate aceste lucruri minunate, și astfel ne-am
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
mi-am așezat în ordine ideile pentru a trasa primele tușe în culori cât mai viu colorate. Am așteptat cu sufletul la gură să vină ziua de duminică să pot confrunta cele două lucrări cu critica colegială a colegilor din breaslă, care în fiecare sfârșit de săptămână expun pe esplanada Teatrului Național Vasile Alecsandri din Iași. Era o inițiativă a fostului primar Constantin Simirad, un admirator al artei care a dorit să crească popularitatea parcului și să se bucure totodată de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
același mijloc de transport cu noi. Vintilă venise cu propria mașină, un Oltcit gri însoțit de doamna Stela, soția. O cunoscusem cu prilejul lansării dicționarului, cu un an în urmă. Am fost atunci cu bunul meu prieten și coleg de breaslă, Gheorghe Boancă, să participăm la marele eveniment. Cei de la Centrul de Creație, care erau organizatorii manifestării ne-au dat o masă seara, aproape de ora nouă, după ce ne-au purtat pe la aproape toate manifestările din program. Noroc cu domnul Vintilă care
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
istorie literară le-a apărat cu dârzenie și a reușit să le păstreze în revistă, cu toate nemulțumirile pe care le creau autorităților politice și în ciuda nenumăratelor reclamații și denunțuri. Nu puține dintre acestea, din păcate, proveneau de la confrații de breaslă. Putem deci conchide că, în vremuri nespus de grele pentru cultura română, George Ivașcu a jucat un indiscutabil rol benefic. Un gând de recunoștință merită de aceea Ivașcu la împlinirea celor zece ani de la dispariție. Mâniile lui George Ivașcu Ca
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
acest fapt conta mai puțin. Căci, mi am dat seama, nu atât o rezolvare practică viza referirea lui Mircea Iorgulescu, în acel context, cât indicarea unui model. Un model care, după cum se vedea, nu se ștersese din memoria confraților de breaslă ai temutului critic, ci era viu, în această memorie, mai ales prin câteva trăsături: dinamism, intransigență, tenacitate, capacitate de mobilizare integrală pentru atingerea țelului urmărit, spirit ofensiv și polemic. Nu fuseseră uitate de cititori, desigur, după cum nici de cei care
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
victorioase. În plus, slăbiciunea financiară a guvernului însemna că plata soldelor lor era adesea mult întîrziată. Din cauza aceasta, ca și a posibilităților oferite, ienicerii au intrat în comerț sau au devenit meșteșugari, ajungînd să constituie un element important în sistemul breslelor. Noul lor statut însemna că nu puteau fi disciplinați cu ușurință și că erau independenți din punct de vedere financiar. Către sfîrșitul secolului al optsprezecelea, ei deveniseră o pătură socială privilegiată în stat, jucînd un rol politic major. Puterea lor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a celui central, erau de asemenea obligați să îndeplinească anumite îndatoriri polițienești. Oficialitatea de prim rang la nivel local, numit de obicei pașă, se sfătuia cu un consiliu, un divan, din care făceau parte și notabilitățile creștine și mai marii breslelor. Marea majoritate a creștinilor din Balcani trăiau la țară în cătune organizate pe baze tradiționale pre-otomane. Diferențele locale vor fi prezentate ulterior, dar putem face unele generalizări. Satele erau în general conduse de oficiali cunoscuți sub mai multe nume, în funcție de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rîndul lor s-au ridicat mulți veritabili lideri creștini ai mediilor sătești. Pe măsură ce declinul puterii centrale se accentua, importanța lor a crescut. Ei aveau să joace un rol însemnat în cadrul mișcărilor naționale din secolul următor. Alături de negustori și de membrii breslelor din centrele comerciale, ei alcătuiau în cadrul societății provinciale o elită creștină omologă celei musulmane. Oamenii aceștia au fost cei care au făcut ca sistemul otoman să funcționeze chiar și în perioade cînd guvernul centrală era confruntată cu mari dificultăți. În
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a referit în primul rînd la creștini, ar trebui să spunem cîteva cuvinte și despre musulmani, fie ei de origine turcă sau din rîndul naționalităților balcanice. Aceștia puteau fi desigur găsiți în orașe ca administratori oficiali, militari sau membri ai breslelor. În mediul rural existau atît deținători de pămînturi cît și săteni musulmani. Evident, spahiul sau proprietarul chiftlîkului dețineau o poziție puternică și făceau parte din pătura conducătoare. În schimb, țăranii nu avea în general o situație favorabilă. Unii dintre ei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În orașe existau desigur concentrații masive de comercianți ai imperiului, evrei, greci, țînțari și armeni; elementul musulman, alcătuit din administratori, militari sau proprietari funciari preferau în general să locuiască în centre urbane. În cadrul orașelor, activitățile meșteșugarilor erau strict controlate prin intermediul breslelor. Organizațiile acestea puteau fi creștine, musulmane sau mixte. Ca și echivalentele lor din Occident, țelul lor era producerea a ceea ce era cerut pe piață și asigurarea unei diviziuni a muncii echitabile și a împărțirii corecte a profitului între membrii lor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Organizațiile acestea puteau fi creștine, musulmane sau mixte. Ca și echivalentele lor din Occident, țelul lor era producerea a ceea ce era cerut pe piață și asigurarea unei diviziuni a muncii echitabile și a împărțirii corecte a profitului între membrii lor. Breslele exercitau un control strict asupra prețurilor, a calității, a metodelor de producție și a surselor de materii prime pentru bunurile lor. Întrucît eforturile lor erau îndreptate spre asigurarea unei piețe stabile și a unor produse de calitate garantată, ele aveau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Întrucît eforturile lor erau îndreptate spre asigurarea unei piețe stabile și a unor produse de calitate garantată, ele aveau tendința să restrîngă activitatea membrilor lor și să se opună noilor metode. Ele erau supravegheate îndeaproape și de stat. În fruntea breslelor se aflau meșterii, urmați de calfe și de ucenici. Pe lîngă rolul lor în producerea și distribuirea de bunuri, organizațiile acestea erau și instituții caritabile pentru membrii lor și aveau grijă de bolnavi, văduve și orfani. Reprezentînd un mod de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Pe lîngă rolul lor în producerea și distribuirea de bunuri, organizațiile acestea erau și instituții caritabile pentru membrii lor și aveau grijă de bolnavi, văduve și orfani. Reprezentînd un mod de viață conservator și tradițional, cea mai mare parte a breslelor respectau un cod moral foarte strict. RĂZBOAIELE DIN SECOLUL AL XVIII-LEA Pe parcursul secolului al optsprezecelea, soarta creștinilor a fost decisă nu numai de structura politică și socială a cărei parte componentă erau și ei, ci și de permanentele războaie
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cei mai mulți au preferat orașul Sarajevo. Datorită faptului că plata soldei lor putea fi în urmă cu pînă la un an, ei erau practic nevoiți să-și găsească alte ocupații, devenind astfel negustori și meșteșugari și jucînd un rol major în cadrul breslelor. În secolul al optsprezecelea, ienicerii constituiau cel mai influent element politic din cele trei orașe mai mari: Sarajevo, Mostar și Travnik. Printre militarii de frunte exista de asemenea încă un grup, căpitanii, care aveau funcții asemănătoare cu cele ale echivalenților
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de dezordini și de intrigi politice. Ei constituiau cel mai eficient organizat și mai bine înarmat grup de la Constantinopol și din orașele din provincii, dar nu manifestau o forță suficient de mare pentru învingerea armatelor invadatoare. Avînd legături strînse cu breslele și cu ulema, ienicerii nu s-au dovedit a fi un sprijin ferm pentru autoritatea centrală. Pe tot parcursul secolului al optsprezecelea, practic pînă în 1826, cînd au fost desființați, ei au constituit o cauză majoră a instabilității politice, demonstrîndu-și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pămînturile și să se refugieze în orașe, care păreau o oază de relativă siguranță. Printre acești nou veniți se aflau mulți meșteșugari care au încercat să continuie să-și exercite meseriile, tentativă care i-a pus în conflict cu organizațiile breslelor locale. Breslele înseși aveau motive foarte serioase să fie extrem de nemulțumite de întreaga situație economică din imperiu, inclusiv de sistemul de impozitare, de taxele suplimentare din vreme de război, de devalorizarea monedei naționale și de lipsa de stabilitate civică. Neliniștea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să se refugieze în orașe, care păreau o oază de relativă siguranță. Printre acești nou veniți se aflau mulți meșteșugari care au încercat să continuie să-și exercite meseriile, tentativă care i-a pus în conflict cu organizațiile breslelor locale. Breslele înseși aveau motive foarte serioase să fie extrem de nemulțumite de întreaga situație economică din imperiu, inclusiv de sistemul de impozitare, de taxele suplimentare din vreme de război, de devalorizarea monedei naționale și de lipsa de stabilitate civică. Neliniștea s-a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
moschei, provocînd și mari pierderi de vieți omenești.27 Epidemiile repetate de ciumă și holeră din deceniul al treilea au înrăutățit și mai mult situația. Revolta a implicat mai întîi clasele sociale de jos și a fost inițiată de membrii breslelor, nemulțumiți de situația creată de declanșarea campaniei împotriva Persiei. Conducătorul ei era Patrona Halil, "un fost vînzător de haine la mîna a doua și maseur la o baie turcească"; alte persoane aflate în fruntea revoltei erau "vînzători de haine vechi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în 1781 un decret relativ la Concivilität, adică egalitatea cetățenilor, care punea capăt drepturilor speciale ale germanilor și garanta același statut tuturor locuitorilor din teritoriile săsești. Ca și germanii, românii și ungurii puteau acum achiziționa proprietăți și să devină membri ai breslelor. Deși intenționa să introducă limba germană ca limbă a administrației, acțiunea aceasta, care zdruncina din temelii privilegiile sașilor, a demonstrat că împăratul nu era un naționalist german. Joseph al II-lea a trecut în 1784 la reorganizarea radicală a structurii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
căror activitate se limita doar la teritoriul Imperiului Otoman. Negoțul local și aprovizionarea pieței interne cu bunuri manufacturiere erau în foarte mare parte dirijate de micii neguțători și meșteșugari concentrați în orașe, ale căror activități erau strict reglementate de sistemul breslelor. Controlul sever în vigoare aici nu se aplica totuși celor care se ocupau cu transportul mărfurilor sau cu comerțul internațional la distanțe mari. Imensele posibilități din acest domeniu erau exploatate de un grup de întreprinzători care nu aparțineau nici nivelurilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu se aplica totuși celor care se ocupau cu transportul mărfurilor sau cu comerțul internațional la distanțe mari. Imensele posibilități din acest domeniu erau exploatate de un grup de întreprinzători care nu aparțineau nici nivelurilor înalte ale societății otomane, nici breslelor dominate de clasa negustorilor și artizanilor din orașe. Negustorii greci și slavi ortodocși, ca și cei evrei și armeni, puteau profita din plin de situația aceasta. Desigur, Imperiul Otoman făcea comerț cu Europa încă din secolul al șaisprezecelea. Primele acorduri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Munții Balcani o industrie activă a stofelor bazată pe producția casnică manuală. În perioada aceata de prosperitate, orașele bulgărești erau centre manufacturiere pentru producerea de covoare, obiecte din metal, încălțăminte și stofe, a căror fabricare și vînzare erau reglementate de breslele negustorești. Negustorii bulgari aveau monopolul asupra acestor articole, ca și a produselor naturale, cum ar fi grîne, vite, miere, ceară de albine, produse animaliere, vinuri, fontă de turnătorie și sare. Ei aveau birouri la Constantinopol, ca și în principalele centre
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
luat de afaceri, dar, dacă se țineau consecvent de scris, dădeau clasă multora dintre impostorii de azi. Însă mai ales printre fețele bisericești am găsit generoși care au contribuit substanțial la tipărirea cărții. Decisiv. Și, dat fiind succesul avut la breasla preoțească, am apelat și la un părinte de la mine din Câmpina, din orașul în care făcusem liceul. Era o zi de toamnă destul de friguroasă. Un început de toamnă. În curtea bisericii. La slujba de duminică dimineață. Milogi puzderie, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
din seva apoteotică a propriei noastre existențe și de fiecare dată rămâneau cuvintele, pildele de viață și asocierile făcute. Nu știu cât de mult era iubit, dar cu siguranță era respectat în comunitatea noastră. Într-o lume, la vremea aceea plină cu bresle și structuri profesionale, tata schimba pe undeva registrul, în sensul că ducea mai departe tradiția de ceferist în familie așa cum o inițiase bunicul, iar fratele tatei avea o funcție extrem de importantă la una din marile întreprinderi ale Brăilei. De mică
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
lor, ce amintește parlagiului și măcelarului, puși pe mâncare, pe băutură și pe celelalte, dulceața din chi seaua nevestei de acasă sau ibovnicei. Le-o fi zicând cum le-o fi zicând, eu le culegeam de la prietenii mei din cinstita breaslă a măcelarilor, Costică Culea și Horvath, fiindcă numai două bucăți cât palma din acest mușchi cu sonorități atât de plăcute urechii se găsesc la fiecare vită, și le frigeam acasă, mâncându-le În mare taină... Iar rinichii și ficații de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]