KorAP: Find »[drukola/base=bucată & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...110 111 112 ...1275 >

31,862 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205

traumatizanta. Din locul în care se află, la câțiva metri de intrarea în peștera, se vedeau clar fulgerele teribile care brăzdau cerul, ca niște săgeți aducătoare de distrugere și de moarte, si apoi cădeau pe coroanele palmierilor, spulberându-i în bucăți sau prăbușindu-i peste valurile uriașe, ale căror crește străluceau cu o lumină verzuie, ce le conferea un aspect aproape supranatural. Insula, și oamenii ei odată cu ea, se încovoia sub forță vântului, a valurilor, a fulgerelor și a ploii torențiale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
puțin ca aceștia s-ar fi putut ivi din desișuri, purtând propriile lor tatuaje. Surpriză și deruta lor erau atât de mari, încât atunci când reușeau să-și dea seama de capcană, aveau deja un cuțit lipit de gât sau o bucată de oțel înfipta în inimă. Săbiile și lăncile spaniolilor le cauzară pierderi teribile celor care nu contau decât pe ghioage și pe măciuci de os cu care să se apere. De fapt, inegala bătălie se transformă într-un masacru feroce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
fiica și a descoperit că nu se află aici!... Asta inseamna suferință adevărată. Restul nu e decât o înghițitură amară, cu care va trebui să te obișnuiești. Măcar de m-ar fi lăsat pe mine să le tăi inima în bucăți la vreo zece canalii de-alea! Nu știi ce vorbești, protesta prietenul lui. Habar n-ai cât de groaznic poate fi!... Bietul băiat deschidea gură, încercând să respire, și mă privea... Dac-ai ști cum ma privea! Probabil la fel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
se învârtă, o să trimită asemenea raze, iar Te-Onó au să creadă că sunt săbiile noastre, pe care au avut ocazia să le vadă. Depărta iarăși mâinile, cu eternă lui logică dintotdeauna. Ei știu că numai noi avem obiecte făcute din bucăți de soare și de luna, așa că ar fi în stare să urmărească oglindă asta pana la Pământul Infinit. Tapú Tetuanúi îl privi stupefiat și, după câteva clipe, clatină din cap, ca și cum s-ar fi întors dintr-un somn lung și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
fi, dar care să se afle în apă. Iar asta este perioada anului când se înmulțesc. Când apa este atat de caldă și de liniștită cum este acuma, Niho-Nui fac milioane de pui, care înoată în grup până găsesc o bucată de lemn de care să se prindă. De obicei sunt foarte flămânzi, căci nu le ia mult timp că să perforeze carena. —Rahat! —Tu ai spus-o, întări Navigatorul-Căpitan. Sunt un adevărat rahat și ne pot face probleme mari. —Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
foarte flămânzi, căci nu le ia mult timp că să perforeze carena. —Rahat! —Tu ai spus-o, întări Navigatorul-Căpitan. Sunt un adevărat rahat și ne pot face probleme mari. —Și ești sigur că ne vor ataca? Celălalt îi arăta o bucată de scândura pe care o legase în afara navei, si pe care băiatul nici n-o observase până atunci. O să ne convingem în curând. Dacă s-au prins de scândura asta înseamnă că s-au prins și de pereții vasului. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
interzicerea consumului lor persoanelor care nu aparțineau claselor privilegiate, căci altfel ar fi existat riscul să dispară specia. De aceea, în momentul când Vahíne Tiaré așeza în fața lui Tapú Tetuanúi un vas de lemn, în care șase ouă și o bucată de carne pluteau într-un sos apetisant de lapte de cocos cu vanilie, inima și stomacul băiatului tresăriră în același timp, căci, pe de o parte, simțea tentația irezistibila de a savură acele bucate alese, dar, pe de altă parte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
în care șase ouă și o bucată de carne pluteau într-un sos apetisant de lapte de cocos cu vanilie, inima și stomacul băiatului tresăriră în același timp, căci, pe de o parte, simțea tentația irezistibila de a savură acele bucate alese, dar, pe de altă parte, simțea o puternică repulsie la gândul că ar putea mânca ceva la care știuse dintotdeauna că nu are dreptul. În cele din urmă învinse stomacul, poate de foame sau poate pentru că Tapú Tetuanúi avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
maestrul sau Hiro Tavaeárii, încât era convins că, dacă acesta afirmă că ceea ce ar urma să facă este bine,însemna că, cel puțin pentru moment, așa era. Până la urmă, cea mai mare parte a călătorilor de pe Marara cedară tentației unor bucate care veneau să întrerupă monotonia de luni de zile a unui meniu bazat aproape exclusiv pe peste și, cu toate că nimeni nu a putut să verifice dacă în acest fel aveau să trăiască mai mult ori să devină mai înțelepți sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
reușiră cu greu să-și îndeplinească obligațiile excesive, desi Ihona și încă trei dintre fetele recent eliberate s-au arătat bucuroase să le dea o mână de ajutor. După experiență traumatizanta prin care trecuseră, cănd fuseseră tratate ca niște simple bucăți de carne care treceau de la unul la altul, aveau nevoie de puțină tandrețe, afecțiune și înțelegere. Celelalte respinseră din start orice încercare de apropiere din partea bărbaților, iar Miti Matái le puse în vedere cât se poate de clar, și fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
mai mare problemă a lor este să scape de NihoNui, daca nu mă-nșel o să-ncerce să ne pregătească o capcană, pentru cazul că ne-am ivi și noi. Și dacă descoperă că am sosit înaintealor? — O să ne taie-n bucăți și-o să ne smulgă inimile... Îi privi unul câte unul. De-aia e atat de important să nu rămână pe insula nici cel mai mic semn al trecerii noastre. Nici o urmă de picior, nici o crenguța franța, nici un rahat în desiș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
acel moment, Octar întinse mâna către prințesa și strigă în semn de despărțire: —Anuanúa!!... Anuanúa!!... Un rechin cenușiu îl trase în adâncuri, cu mâna încă ridicată. Câteva clipe mai tarziu, nu mai rămăsese nici un singur Te-Onó în viață, iar câteva bucăți de carne pluteau ici și colo, de unde le culegeau rechinii care ajunseseră ultimii la banchet. Fusese un spectacol macabru și cutremurător, pe care Tapú Tetuanúi avea să și-l amintească până la sfârșitul zilelor lui. Dar și mai mult avea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
ori din Al Cincilea Cerc... Așa e legea. Rămase foarte liniștit, privind fără să vadă bolta cerească pe care acum toate Avei’á îl conduceau spre paradis, iar Tapú Tetuanúi simți cum inima i se sfărâmă într-o mie de bucăți, care erau apoi devorate de cel mai sângeros rechin alb din adâncurile oceanului, pentru că omul cel mai minunat care existase vreodată, idolul sau, exemplul sau și maestrul sau în arta dificilă a navigației îl părăsea pentru totdeauna. Nu existau lacrimi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202

ceva care să se potrivească. Un pix e prea gros. Un creion e prea gros și cu muchii. Dar, prelinsă în josul lumânării, e-o creastă de ceară subțire și netedă, care pare numai bună. Doar cu vârful degetului puștiul rupe bucata lungă de ceară de pe lumânare. O rulează în palme și-o netezește. Lungă și netedă și subțire. Dus și excitat, și-o vâră înăuntru, mai adânc și mai adânc, în gaura sculei întărite. Cu o bucată bună de ceară ișeită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
vârful degetului puștiul rupe bucata lungă de ceară de pe lumânare. O rulează în palme și-o netezește. Lungă și netedă și subțire. Dus și excitat, și-o vâră înăuntru, mai adânc și mai adânc, în gaura sculei întărite. Cu o bucată bună de ceară ișeită în afară, se pune pe treabă. Chiar și acum, zice că arabii ăia sunt deștepți al dracului. Efectiv au reinventat laba. Întins pe spate în pat, lucrurile merg atât de bine încât puștiul nu mai ține

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-l sub apă. Apoi încearcă să-l sfâșii. Să-l rupi în două. E prea dur și elastic. E atât de lunecos încât abia poți să-l ții în mână. Un prezervativ din piele de oaie e, practic, doar o bucată de intestin. Acuma înțelegi care-i situația. Dai drumul o secundă și rămâi fără mațe. Înoți până la suprafață și rămâi fără mațe. Nu înoți și te îneci. Ai de ales între a muri chiar acum sau peste un minut. Ce-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
friptura la ceaun pe care-au pregătit-o. Friptura la ceaun mă omoară. Șunca fiartă. Orice îmi rămâne în mațe mai mult de vreo două ore iese tot mâncare, așa cum a intrat. Cu fasolea peruană gătită în casă sau cu bucățile de carne macră de ton tot așa, mă ridic și le văd neschimbate în toaletă. După ce ai suferit o rezecție intestinală serioasă, nu prea mai poți digera carnea. Majoritatea oamenilor au cam un metru jumate de intestin gros. Eu sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-o curăța c-a fost vorba de-un câine. Câinele familiei a căzut înăuntru și s-a înecat. Cadavrul i-a fost supt de pompă. Chiar și când tipul a deschis carcasa filtrului și-a scos un tub elastic, o bucată apoasă de intestin cu o capsulă mare și portocalie de vitamine înăuntru, chiar și atunci, tata a zis doar: — Câinele ăla era dus rău. Chiar și de la fereastra mea de la etaj îl auzeai pe bătrân zicând: — Nu-l puteam lăsa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
buzele de beculețul roșu care semnalează RECORD, Tovarășa Lătrău spune: Reverendul Fără Dumnezeu poartă o bluză albă. O bluză de femeie. Cu nasturii pe stânga. În lumina palidă a felinarului, nasturii lui din imitație de diamant scânteiază. După încă o bucată de mers, după încă o curbă, stând în afara cercului de lumină aruncat de un felinar stradal, retrasă în penumbră, așteaptă Baroneasa Degerătură. Prin ușa deschisă intră întâi mâna ei, o mână obișnuită, cu degetele îngălbenite de la țigară. Fără verighetă. Mâna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
n-o vom mai vedea trecând. Așa ni se dăduse de înțeles. Poate că prea în siguranță. Din cauza asta n-am adus nimic din ce ne-ar fi putut salva. Am mai făcut o curbă la dreapta, am mers o bucată pe o autostradă, am coborât pe o rampă de ieșire, am tot mers până când domnul Whittier a spus „Întoarce aici”. Strângând în mâini cadrul cromat al scaunului cu rotile, a arătat smucit cu degetul lui împuținat, cu pielea uscată și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
prețurile să scadă. În scurtă vreme, în loc să lucrezi cu miliardari ai software-ului sau șeici ai petrolului, te trezești lâncezind într-un bar de hotel, purtând hainele Prada de anul trecut și făcând șmecherii la picioare cu douăzeci de dolari bucata. În separeurile restaurantelor te strecori sub mese să freci picioarele participanților la conferințe. Ieși din uriașe torturi false ca să lucrezi tălpile unor întregi echipe de fotbal sau mergi la petreceri de burlaci, doar ca să poți plăti ratele la casa în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
blond. Scuturându-și buclele. Înțelegea. Înțelegea. Apoi a spus: — Cheia? Și domnul Whittier i-a spus: — Nu. Avea pe genunchi o pungă argintie de plastic Mylar plină cu pui Marsala, și peste tot în jurul lui covorul albastru era peticit cu bucăți lipicioase de mucegai. Fiecare pată umedă ca o umbră cu brațele și picioarele întinse. Ca o nălucă mucezită. Luând o lingură plină cu bucăți de pui Marsala, domnul Whittier spune: — Până când nu vei reuși să ignori circumstanțele în care te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
plastic Mylar plină cu pui Marsala, și peste tot în jurul lui covorul albastru era peticit cu bucăți lipicioase de mucegai. Fiecare pată umedă ca o umbră cu brațele și picioarele întinse. Ca o nălucă mucezită. Luând o lingură plină cu bucăți de pui Marsala, domnul Whittier spune: — Până când nu vei reuși să ignori circumstanțele în care te afli și să faci ce ți-ai promis, spune el, până atunci vei fi mereu controlată de lumea exterioară. — Și aici nu-i același

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
veți avea câte-o scuză ca să nu vă trăiți viața. — Dar dacă s-ar întâmpla ceva? Dacă am rămâne fără mâncare? zice Miss America. Atunci ai deschide ușa, nu? — Dar nu se întâmplă, spune domnul Whittier, cu gura plină de bucăți de pui și de capere. Nu rămânem fără mâncare. Și într-adevăr nu rămâneam. Nu încă. În prima săptămână petrecută înăuntru am mâncat curry de legume cu orez. Am mâncat somon teriyaki. Toate, alimente dehidomnișoaratate prin congelare. De mâncare aveam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
și spune: —Ticălo... În aceeași clipă intră producătoarea cu babalâcul. — OK, cred că mergem pe Investiții video în ultimul segment... Babalâcul se uită la spilcuit cum s-ar uita la un cumpărător de supermarket care comandă jumătate de milion de bucăți, și spune: — Thomas... Blonda a înlemnit pe canapea, cu ceașca ei de cafea rece în mână. Producătoarea de platou detașează microfonul de pe cureaua bătrânului. I-l întinde spilcuitului. Și el îi spune babalâcului: — Bună dimineța, tată. Apucându-i mâna, scuturând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]