3,270 matches
-
sărace, aflate la prima dragoste, sau cele despre boemi tineri și visători. Abia în Scene și portrete T. se arată un observator ironic de caractere, atent la detalii pitorești și la vorbirea personajelor, selectate din lumea mahalalei ori a micii burghezii bucureștene. Sunt creionate, uneori superficial, cu neglijențe stilistice, alteori cu o pregnanță de autor exersat, figuri de oameni politici, funcționari, gazetari, actori de provincie, poeți famelici, „cărturărese” de mahala, chiriași și proprietari. În mare măsură e lumea momentelor lui I. L
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
animalelor. D-ta ești om, ca atare nu poți fi primit. Dacă insiști, ești de rea credință”. După război T. devine un precursor, apoi un exponent al realismului socialist, glorificând în versuri convenționale binefacerile noului regim și înfierând capitalismul și burghezia: Cântece de suferință și biruință (1946), Tălmăciri din cartea vremii (1947), Mai multă omenie... (1947), Spovedania unui atom (1947), Ale noastre, ale voastre... (1948) etc. Totodată, experimentează formule „minore”, îndeosebi literatura pentru copii, romanul de aventuri și genul SF. De
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată si al căror destin este determinat de trăsaturile de caracter si întâmplarile ce constituie subiectul operei. Specia literara apare odata cu burghezia iar primele romane se adresau mai curand unui public feminin. Romanul poate fi istoria unui accident, unui incident, poate fi o lume, o lume fictivă, detaliată pâna la ultima resursă posibilă de imaginație a scriitorului respectiv. Este cea mai adânca
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ori naive. Evoluția Partidului Liberal, de la gruparea revoluționară a „roșiilor“ C.A. Rosetti și I.C. Brătianu (conservatorii erau „albii“), până la partidul de guvernământ bine organizat, condus de îndemnul succint „Îmbogățiți-vă“, partid care a contribuit la crearea și dezvoltarea unei burghezii naționale relativ puternice și, totodată, într-o măsură, la consolidarea economică a țării - poate fi urmărită pas cu pas în filele dense ale Bucureștilor de altădată. Părăsit, treptat, după 1876, de o parte a tinere tului intelectual entuziast, atras acum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din Capitală ș.a. sunt realizări remarcabile la care și-au adus contribuția, pe rând, potrivit „rota tivei“ guvernamentale dirijate imperturbabil de regele Carol, atât conservatorii, cât și, mai ales, liberalii. Simplificând, putem totuși conchide că Partidul Liberal, ca reprezentant al burgheziei, a fost, în perioada discutată, un partid de acțiune, de inițiative, în timp ce partidul conservator s-a manifestat îndeosebi ca un partid de cenzură, potrivit intereselor moșierimii, legate de marea proprietate funciară. 30 studiu introductiv 53. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Brătianu și C.A. Rosetti, liberali radicali, Mihail Kogălniceanu, fost colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Ionescu, șeful „fracțiunii libere și independente“ din Iași ș.a. Ideile liberalilor aveau să însuflețească în perioada respectivă masele bucureștene (meseriași, negustori, mica burghezie) și să atragă majoritatea tineretului studios (elevi și studenți), antrenați în lupta pentru impunerea modernizării structurilor social-politice și economice ale societății românești în spiritul ideologiei liberale. 16. Până la 1/13 ianuarie 1868, când a fost introdus în România noul sistem
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Exprimând deschis pozițiile conservatoare ale moșierimii, „Petiția de la Iași“ propunea revederea în sens restrictiv a Constituției din 1866 care era, la data respectivă, una dintre cele mai liberale din Europa. În acest sens se făceau propuneri menite să bareze accesul burgheziei la putere și să mențină privilegiile moșierimii, „Petiția de la Iași“ nu a mai fost însă supusă discuției Camerelor conservatoare alese în mai-iunie 1871, noul șef al guvernului, Lascăr Catargiu, fiind convins că poate instaura un regim autoritar conservator fără modificarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țară care, din cauza numărului mare de evrei stabiliți aici, veniți din Galiția și Podolia, trecea prin serioase dificultăți economice. Atacurile sale dure la adresa evreilor nu aveau nicidecum un caracter religios, ci economic, referindu-se în mai multe rânduri la nemulțumirile burgheziei române în curs de consolidare, nemulțumiri datorate concurenței întreprinzătorilor evrei, aceștia fiind mult mai dotați în probleme comerciale și de cămătărit. Codrescu exemplifica cu unele orașe din Moldova în care odată cu creșterea populației evreiești (la Iași aproape o jumătate dintre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toate lojile elita socială tronând. Toate lojile benoare erau abonate sau mai toate și în fiecare o familie cunoscută. Florești, Filipești, Oteteleșeni, Cantacuzinești, Suțulești, Văcărești, Crețulești, Manu, Crețeni etc. Din toată lumea aceasta n-a mai rămas nimic sau aproape nimic. Burghezia, care domină astăzi, pe vremea aceea de-abia începea să îndrăznească. Rar câte unul, câte un Boerescu 300 sau vreun alt exemplar ilustru al clasei de mijloc își lua locul la banchetul celor mari. Personagiile de frunte cari dominau politica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Căpitanovici. Negrul, necredincios servitor, fusese arestat pentru hoție. Am găsit în București epoca celei din urmă manifestări conservatoare. Cu căderea cabinetului Lascăr Catargiu patru ani după aceea și cu venirea liberalilor, s-a inaugurat, nu o eră democratică, ci înălțarea burgheziei deasupra vechii boierimi naționalo-fanariote.306 Fiindcă, dacă, precum am spus, vechile familii boierești din neam băștinaș erau încă puternic reprezentate în înfățișarea de suprafață a Bucureștilor, înalta societate era împănată cu foarte multe familii de origină greacă și fanariotă. Căci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în favoarea lui Alfonso al XII-lea. 306. După retragerea în 1876 a guvernului conservator Lascăr Catargiu a urmat o lungă și rodnică guvernare liberală de 12 ani, până în 1888, guvernare care a contribuit la consolidarea puterii economice și politice a burgheziei românești și la modernizarea țării în aceste condiții guvernele conservatoare care au venit la putere după 1888 au trebuit să accepte - și să continue - unele reforme inițiate de liberali, nuanțându-și concepțiile politice, mai ales sub influența junimiștilor. De aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
venit la putere după 1888 au trebuit să accepte - și să continue - unele reforme inițiate de liberali, nuanțându-și concepțiile politice, mai ales sub influența junimiștilor. De aceea momentul 1876 poate fi socotit într-adevăr ca unul de triumf al burgheziei asupra moșierimii conservatoare, așa cum sesizează judicios Bacalbașa 307. Fanarioții făceau parte din păturile înstărite ale orașelor grecești, ei impunându-se treptat, începând din secolul al XVI-lea, în viața economică și politică a Imperiului Viața publică fiind cu mult mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care punea în comerț lucruri fabricate în ferma lui. Acesta era un mare merit pentru vremea aceea și crea omului un titlu mai mult de democratism. Ce document interesant al timpului! Faptul că Brătianu devenea negustor și intra în rândurile burgheziei era o dovadă de democratism! C.A. Rosetti împărtășea soarta tuturor săracilor. Simplul gazetar fără avere, care totuși putea trăi la Paris cu nevasta și cu patru copii, nu putea fi un om cinstit. Și de aci calomnia. Rosetti, pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
manifest“ sunt tipice pentru platforma politică a liberalilor radicali de atunci: opoziție față de principele străin și în consecință, față de ideea apropierii de imperiul german, încurajarea inițiativelor naționale în toate activitățile economice, crearea unui sistem bancar național, modernizarea învățământului potrivit necesităților burgheziei în dezvoltare, înarmarea poporului, garantarea libertăților burghezo-democratice fundamentale, independența națională - unul dintre cele mai înaintate programe politice prezentate de liberalii români în epocă. 360. La 4/16 octombrie 1871 concesiunea Strousberg fusese anulată, după nenumărate dispute cu concesionarii și înfierbântate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucureștii de altădată intermediare nu existau 4, organismul politic românesc era încă într o fază primitivă, ca și la animalele inferioare toate funcțiunile de ordin public erau îndeplinite de organe puține. Regimul conservator, atât prin origina lui, cât și din cauză că burghezia, în ascendența ei, nu mai putea tolera, din instinctul de clasă, pe urmașii privilegiaților, era urât de opinia publică. Însă mulți adversari ai guvernului și ai regimului boieresc se temeau de roșii. Ion Heliade-Rădulescu trăia încă, iar în țară, mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
naționale“ (v. „Proiectul Mavrogheni din anul 1874“ în: Istoria politicii noastre monetare și a Băncii Naționale de C.I. Băicoianu, vol. II, primul volum de anexe, București, 1939, p. 129). Crearea unei bănci naționale absolut necesare pentru dezvoltarea în continuare a burgheziei române, a comerțului și industriei, in teresa, în cel mai înalt grad, în această perioadă, îndeosebi cercurile politice liberale și centriste (Vasile Boerescu), dar unele dificultăți de ordin material și politic au împie dicat înființarea unei bănci naționale de scont
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Coaliția de la Mazar-pașa. Acțiunea și agitația opoziției. Convențiunea comercială cu Austro Ungaria.] Cu capitolul acesta intru într-o nouă fază a vieții bucureștene. Aceasta este faza pregătitoare a marilor evenimente cari vor schimba fața țării, vor aduce definitiv la cârmă burghezia, vor pune temeliile puterii partidului liberal. Clasa dominantă a țării era încă puternic reprezentată prin fruntașii partidului conservator. Liberalii, deși numărau un număr de personalități de valoare puși în lumină prin revoluția de la 1848, totuși nu dispuneau de un personal
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Independență (când au fost desființate și condițiile de cens, în gardă fiind cuprinși bărbații între 21 și 46 de ani), garda orășenească și-a încetat activitatea ca urmare a unui decret-lege din 8/20 iunie 1884, în condițiile în care burghezia, consolidându-și puterea politică și economică, nu a mai con siderat că mai avea nevoie de un organism popular de apărare a cuceririlor democratice (v. dr. Maria Totu, Garda civică din România, Ed. Militară, București, 1976). 20. Alegerile pentru Adunarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
7-8 mai, alegerile pentru Colegiul I; la 27-28 aprilie/9-10 mai, În București toți candidații opozițiunii aparțineau partidului roșu, cu slabe excepțiuni. În Colegiul I candida Gheorghe Vernescu care nu era roșu. Era un liberal moderat, un adevărat reprezentant al burgheziei capitaliste care prin origina ei ura pe boieri, care prin interesele ei de clasă se temea de roșii. Un candidat roșu, un Ion Brătianu sau mai ales un C.A. Rosetti, nu ar fi avut nici un sorț de reușită la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Colegiul I. La Colegiul al doilea candida Dumitru Brătianu. Este foarte semnificativ cum simțul public știa să catalogheze pe fruntașii partidului roșu. C.A. Rosetti, care în realitate era cel mai înaintat în idei, reprezenta sperietoarea. De Rosetti fugeau burghezii, pe când de Ion Brătianu nu se prea temeau. Totuși pe Ion Brătianu îl considerau cu mult mai zvăpăiat liberal decât pe fratele său Dumitru. Încă de la Paris se făcuse deosebirea între Brătianu moderatul și Rosetti înaintatul. Rosetti poreclea pe Ion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 1. Comisiunea, în componența notată de el, a fost aleasă pentru „a redacta definitiv statutele“ și nu pentru „a le discuta“. Inițiatorii „societății de asigurare mutuală“ erau toți liberali, iar acțiunea lor se încadra în lupta înverșunată pe care burghezia română, reprezentată de grupările liberale, o ducea în acești ani pentru înlocuirea - în plan Ziarele anunță că la înmormântarea marelui filoromân Edgar Quinet, petrecută atunci la Paris, au asistat peste 100 000 oameni.56 Domnul G. Meitani, fost prefect și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
P.S. Aurelian ș.a.), care investiseră și ei sume mo deste în acțiuni, Societatea de Asigurare „Unirea“ se voia o replică la societățile de asigurări înființate de Vasile Boerescu și amicii săi politici în 1871 („Dacia“) și 1874 („România“), societăți ale burgheziei naționale menite să concureze societățile străine de același tip care activau la noi în țară și treceau peste hotare beneficiile pe care le realizau aici, lipsind astfel tânărul stat român de capitalurile absolut necesare pentru dezvoltarea economiei sale. În Cameră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a domni, fratele său Abdul Hamid fiind desemnat ca succesor. La 18 decembrie 1876 este numit ca mare vizir Midhat pașa, unul dintre conducătorii organizației burgheze progresiste „Noii osmani“, acesta fiind însărcinat cu pregătirea unei constituții liberale. Exponent al burgheziei naționale și al intelectualității progresiste, Midhat-pașa (care va fi mazilit de sultan la începutul anului 1877 și apoi asasinat din porunca acestuia) a elaborat o constituție care - aplicată corect - ar fi îndrumat statul turc pe calea parlamentarismului și al unei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dintre care două sînt povestite la persoana întîi de două femei din popor, Romana și Ciociara. În toate celelalte cărți, cei care vorbesc sînt intelectuali, artiști, poeți, cineaști. Asta deoarece eu cred că intelectualul artist este singurul personaj pozitiv al burgheziei, singurul personaj care, din datorie profesională, trebuie să spună adevărul, să meargă pînă în fondul lucrurilor. Un inginer, un avocat se oprește acolo unde se oprește interesul său. Un intelectual trebuie să spună totul. Naratorii n-au limite. Aceștia sînt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tracasările cotidiene. Transmite-ți-i tot respectul meu și reveria melancolică asupra unui astfel de menaj care Întruchipează parcă frontispiciul binecunoscut al bătrânei reviste Familia a lui Iosif Vulcan, sau ceea ce numesc franțujii, cu trimitere la valorile morale ale vechii burghezii, la douceur du foyer. O femeie cu asemenea ascendențe ilustre are desigur, prin chiar educația de veche tradiție cultul valorilor spirituale, o fire personală generoasă completând zestrea necesară unei soții cu adevărat providențiale. Domnule Dimitriu, ceea ce nu mă bucură din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]