3,144 matches
-
o manieră modernă și profundă. Dimensiunile considerabile, contrastele puternice, tehnica fotografică, titlurilor tablourilor date după numele copiilor fac din seria “Începutul lumii” o expoziție marcantă și greu de uitat. În 2008 lansează seria “Balcoane” (Balcony), reprezentant un detaliu generos al bustului de femeie, iar fiecare lucrarea poartă numele modelului reprezentat. Anul 2009 îl aduce pe Longo în centrul atenție cu 2 lansări importante “Mistere“ și “Eroi”. Seria de mistere prezintă detalii a unor ciudățenii ce pune umanitatea la căutat ipoteze, precum
Robert Longo () [Corola-website/Science/318809_a_320138]
-
în societate s-a ajuns la renunțarea folosirii corsetului, pentru a oferi mai multă libertate. Astăzi, corsetul este folosit ca o piesă de lenjerie, un obiect de vestimentație foarte senzual. Cu toate acestea, scopul folosirii acestuia este același: talie mică, bust și șolduri proeminente, altfel spus, o siluetă perfectă. Corsetul este creat pentru a accentua talia și pentru a oferi acea imagine de clepsidră dorită de fiecare reprezentantă a sexului frumos. De asemenea, în zilele noastre acesta este folosit și în
Corset () [Corola-website/Science/318872_a_320201]
-
În localitatea unde a murit, s-a înființat Muzeul memorial "Kiril Alekseev", unde au fost expuse fotografii din luptele din regiune, ziare care descriu luptele purtate, obuze, uniforme militare, fotografii ale lui Kiril Alekseev. În fața muzeului s-a construit un bust din bronz al grănicerului sovietic erou.
Kiril Alekseev () [Corola-website/Science/316173_a_317502]
-
Palatului, Iași (1990 - 2001). Prezent în expoziții de grup sau aniversare. Profesor de specialitate (sculptură) la Liceul de artă, Iași, imediat după absolvire. Are lucrări în colecții particulare din România, Austria, Grecia, Franța, Germania. Artă monumentala: "Dumitru Furtună", Dorohoi (1992); Busturi "Ion Creangă" și "Gheorghe Asachi", Iași Biserică Sfinții 40 de mucenici (1992-1993, marmură); Statuie "B.P. Hașdeu", Iași (1994, marmură); "Mihail Sturdza", Iași (1995-1996); Monument "Mihail Eminescu", Soroca, Republica Moldova (1997, bronz); Statuie "Haralamb Vasiliu", Podul Iloaiei, Iași (1998, bronz); Relief "Aurel
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
lui Crist), Iași (2001, marmură, h=3.10 m); Monumentul episcopului "Melchisedec Ștefănescu", Român; Statuie "Ștefan cel Mare", Român (2004, bronz); Sculptură monumentala decorativă "Lei", Universitatea A.I Cuza Iași (2005-2006, piatra); Reconstiturie "Regele Ferdinand" (2007, gips), Bibliotecă Universitară Iași; Busturi monumentale "Ion C. Brătianu, Ion Borcea, Mihai David, Radu Cernătescu, Ștefan Procopiu, Traian Bratu, Veniamin Costache, Simion Barnutiu", Aleea Rectorilor, Universitatea A.I. Cuza Iași (2009-2010, bronz); Monument "Alexandru cel Bun" (2009-2010, bronz); Monumentul "Prieteniei româno-elene", Piața grecească, Iași (marmură, h
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
Krastal - St. Paul (Austria), Devenire, lemn (1994), la Saint-Jean-Port-Joli (Quebec), Păstaie (1996), lemn, la Kirkfield (Ontario) ș.a. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a sculptat portretele lui Mihai Eminescu (în 1989) și Nae Ionescu (în 2000), ambele în marmură, bustul lui Horia Stamatu (în 2001) în marmură, portretele lui Aron Cotruș (în 2002) și Mircea Eliade (2005), în bronz. În vara anului 2004, Nicăpetre s-a reîntors pentru un stagiu de lucru la Brăila. A desenat alte variante ale temei
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
portretele lui Aron Cotruș (în 2002) și Mircea Eliade (2005), în bronz. În vara anului 2004, Nicăpetre s-a reîntors pentru un stagiu de lucru la Brăila. A desenat alte variante ale temei Artistul și Natura, a modelat în lut bustul filosofului Petre Andrei și a publicat Nicăpetre despre Nicăpetre, volum alcătuit din fragmente selectate din autobiografia Brăilița - Downtown via U. A. P. S-a stins din viață pe la 72 de ani, în dimineața zilei de luni, 21 aprilie 2008. Petru Comarnescu
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
mlăștinoase, conservarea Plopilor fără soț este dificilă din cauza alimentarii deficitare cu apă a zonei. Furtunile puternice pun în pericol existența plopilor. S-a avansat ipoteza mumificării copacilor, pentru ca aceștia să fie păstrați . În fața plopilor fără soț a fost amplasat un bust al poetului Eminescu. Pe soclu se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: "Pe lîngă plopii fără soț "Adesea am trecut, "Mă cunoșteau vecinii toți "Tu nu m-ai cunoscut "Mihai Eminescu
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
a clădit, cinstindu-se slova românească a marelui Sadoveanu, noua construcție. Fie să rămână loc de vrăjit popas și desfătare sufletească pentru toți călătorii pământeni sau veniți de pe alte meleaguri“". În fața hanului, în partea dinspre drumul național, a fost amplasat bustul din piatră al marelui povestitor Mihail Sadoveanu, care a descris în opera sa Hanul Ancuței. Bustul a fost realizat de sculptorul romașcan Florin Zaharescu, dezvelit la 10 noiembrie 2002 în prezența ministrului culturii și cultelor, acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
vrăjit popas și desfătare sufletească pentru toți călătorii pământeni sau veniți de pe alte meleaguri“". În fața hanului, în partea dinspre drumul național, a fost amplasat bustul din piatră al marelui povestitor Mihail Sadoveanu, care a descris în opera sa Hanul Ancuței. Bustul a fost realizat de sculptorul romașcan Florin Zaharescu, dezvelit la 10 noiembrie 2002 în prezența ministrului culturii și cultelor, acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu și sfințit de PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Cu această ocazie, a avut loc
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
cultelor, acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu și sfințit de PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Cu această ocazie, a avut loc o expoziție de produse culinare cu specific moldovenesc și un concert susținut de orchestra "Rapsozii Botoșanilor". Cu tot cu soclul, bustul are o înălțime de 4.5 m. În fiecare an, în luna noiembrie, are loc aici Festivalul de Creație Literară "Mihail Sadoveanu". În prezent, hanul se află în proprietatea societății Turoag Roman SA.
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
1897 și continuă până în jurul anilor 1928 - 1929, când participă la numeroase expoziții din țară și străinătate. Cert este că, în perioada 1933 - 1942, anul dispariției sale, sculptorul nu a mai apărut ca expozant la expoziții. În Câmpulung se află bustul lui Negru Vodă, dezvelit în 1898 , instalat inițial pe bulevard, se află în fata bibliotecii din oraș. Este reprezentat cu coroana pe cap și cu barba lungă. Acest monument fusese, de fapt, realizat în anul 1898, fiind inițial așezat în
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
inscripție: "„Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești. Câmpulungul, primul scaun domnesc, salută chipul de bronz al urzitorului Țării Românești. Memoriei Luceafărului Basarabesc, admiratorii gloriei străbune îi închină acest monument”". Tot în Câmpulung se află și bustul lui Dimitrie Giurescu, erou al Războiului de Independență din 1877, comandantul batalionului Dorobanți Muscel, mort la 7 noiembrie 1877. Este creația sculptorului Dimitrie Demetrescu-Mirea și a arhitectului Alexandru Săvulescu și a fost ridicat in anul 1897, la initiațiva colonelului Scarlat
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
Muscel, mort la 7 noiembrie 1877. Este creația sculptorului Dimitrie Demetrescu-Mirea și a arhitectului Alexandru Săvulescu și a fost ridicat in anul 1897, la initiațiva colonelului Scarlat Geanolu, în curtea fostei cazărmi a batalionului 2 "Muscel" din regimentul 4 dorobanți. Bustul este montat pe un soclu înalt si masiv, pe care sunt fixate două plăci din marmură neagră. Tot pentru Câmpulung, Dimitrie Demetrescu-Mirea a lucrat și bustul lui Ion C. Brătianu, care fusese instalat în scuarul din fața Hotelului Regal. "Bustul lui
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
Scarlat Geanolu, în curtea fostei cazărmi a batalionului 2 "Muscel" din regimentul 4 dorobanți. Bustul este montat pe un soclu înalt si masiv, pe care sunt fixate două plăci din marmură neagră. Tot pentru Câmpulung, Dimitrie Demetrescu-Mirea a lucrat și bustul lui Ion C. Brătianu, care fusese instalat în scuarul din fața Hotelului Regal. "Bustul lui Dimitrie Micescu", fost primar în Câmpulung Muscel (1903 - 1904 ), turnat în bronz în 1910 a colaborat cu Wladimir Hegel și Carol Storck la monumentul lui Dinicu
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
dorobanți. Bustul este montat pe un soclu înalt si masiv, pe care sunt fixate două plăci din marmură neagră. Tot pentru Câmpulung, Dimitrie Demetrescu-Mirea a lucrat și bustul lui Ion C. Brătianu, care fusese instalat în scuarul din fața Hotelului Regal. "Bustul lui Dimitrie Micescu", fost primar în Câmpulung Muscel (1903 - 1904 ), turnat în bronz în 1910 a colaborat cu Wladimir Hegel și Carol Storck la monumentul lui Dinicu Golescu din București, ridicat în 1908. O serie de lucrări sunt: “Păstor”, “Cosași
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
1910 a colaborat cu Wladimir Hegel și Carol Storck la monumentul lui Dinicu Golescu din București, ridicat în 1908. O serie de lucrări sunt: “Păstor”, “Cosași”, “La fântână”, “Încărcător în port” (toate, statuete în bronz, 1913), “Mărășești - 6 august 1917”, “Bust de copil” și “Puțin repaus” (statuete din bronz, 1926), “Soldat în atac” (gips), “Ciobănaș călare”, “Ciobănaș în repaus”, “Ciobănaș”, “Bust de copil”(bronzuri) și “Bust - portret”al Mariei G.D. Mirea, soția fratelui său, pictorul G.D. Mirea (1928). La Expoziția Societății
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
serie de lucrări sunt: “Păstor”, “Cosași”, “La fântână”, “Încărcător în port” (toate, statuete în bronz, 1913), “Mărășești - 6 august 1917”, “Bust de copil” și “Puțin repaus” (statuete din bronz, 1926), “Soldat în atac” (gips), “Ciobănaș călare”, “Ciobănaș în repaus”, “Ciobănaș”, “Bust de copil”(bronzuri) și “Bust - portret”al Mariei G.D. Mirea, soția fratelui său, pictorul G.D. Mirea (1928). La Expoziția Societății Tinerimea Artistică, de la Salonul Universul, din 8 - 30 noiembrie 1931, expune două lucrări: “Letiția” - bust din marmură și “Puțin repaos
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
Cosași”, “La fântână”, “Încărcător în port” (toate, statuete în bronz, 1913), “Mărășești - 6 august 1917”, “Bust de copil” și “Puțin repaus” (statuete din bronz, 1926), “Soldat în atac” (gips), “Ciobănaș călare”, “Ciobănaș în repaus”, “Ciobănaș”, “Bust de copil”(bronzuri) și “Bust - portret”al Mariei G.D. Mirea, soția fratelui său, pictorul G.D. Mirea (1928). La Expoziția Societății Tinerimea Artistică, de la Salonul Universul, din 8 - 30 noiembrie 1931, expune două lucrări: “Letiția” - bust din marmură și “Puțin repaos”, bronz.
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
călare”, “Ciobănaș în repaus”, “Ciobănaș”, “Bust de copil”(bronzuri) și “Bust - portret”al Mariei G.D. Mirea, soția fratelui său, pictorul G.D. Mirea (1928). La Expoziția Societății Tinerimea Artistică, de la Salonul Universul, din 8 - 30 noiembrie 1931, expune două lucrări: “Letiția” - bust din marmură și “Puțin repaos”, bronz.
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
În aceeași perioadă, sculptorul a mai realizat monumente dedicate cinstirii memoriei eroilor din primul război mondial în localitățile: Dorohoi, Găiceana, Alexandria etc., precum și alte lucrări în Lugoj, Govora, Fundulea, Tămădău, Lehliu, Valea Voievozilor, Botoșani, Făgăraș, dar și lucrări statuare și busturi funerare în cimitire din București etc. În lunile iunie-iulie 1963, în Parcul Herăstrău a fost organizată o expoziție retrospectivă, cu peste 100 de lucrări ale artistului. Între cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără:
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
județul Suceava). Acesta este singurul monument din România care omagiază personalitatea patriotului bucovinean, fost deputat în Dieta Bucovinei și președinte al Consiliului Național al Bucovinei (care a votat la 15/28 noiembrie 1918 Unirea Bucovinei cu România). Inițiativa ridicării acestui bust a aparținut profesorului Mihai Pânzaru și avocatului Emil Ianuș. În anul 2008, cei doi i-au propus primarului Aurel Olărean realizarea acestui bust. Primarul a cerut consimțământul participanților la o manifestare cu public numeros, aceștia declarându-se de acord. Ca
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
al Bucovinei (care a votat la 15/28 noiembrie 1918 Unirea Bucovinei cu România). Inițiativa ridicării acestui bust a aparținut profesorului Mihai Pânzaru și avocatului Emil Ianuș. În anul 2008, cei doi i-au propus primarului Aurel Olărean realizarea acestui bust. Primarul a cerut consimțământul participanților la o manifestare cu public numeros, aceștia declarându-se de acord. Ca urmare, primarul Olărean a inițiat un proiect de hotărâre care a fost dezbătut și votat de Consiliul Local Rădăuți. Bustul a fost realizat
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
Olărean realizarea acestui bust. Primarul a cerut consimțământul participanților la o manifestare cu public numeros, aceștia declarându-se de acord. Ca urmare, primarul Olărean a inițiat un proiect de hotărâre care a fost dezbătut și votat de Consiliul Local Rădăuți. Bustul a fost realizat din bronz de către sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu (n. 1950), costurile pentru realizarea lucrării, în valoare de 5.000 de lei, fiind suportate de către municipalitate. Bustul lui Iancu Flondor a fost amplasat în Parcul central al municipiului Rădăuți
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
de hotărâre care a fost dezbătut și votat de Consiliul Local Rădăuți. Bustul a fost realizat din bronz de către sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu (n. 1950), costurile pentru realizarea lucrării, în valoare de 5.000 de lei, fiind suportate de către municipalitate. Bustul lui Iancu Flondor a fost amplasat în Parcul central al municipiului Rădăuți, fiind dezvelit sâmbătă, 28 noiembrie 2009 (când se împlineau 91 de ani de la votarea Unirii Bucovinei cu România), la ora 10:00. La această ceremonie au participat Aurel
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]