11,767 matches
-
Îndepărtate, sau sinteza culturală a fiecărei epoci? Într-un sens, polonezii erau pe atunci mai latini decât românii! Românii și-au descoperit latinitatea În secolul al XVII-lea. Este perioada când slavona, omniprezentă mai Înainte În Biserică, În actele de cancelarie sau În primele scrieri cu caracter istoric, se retrage În favoarea limbii române. Se petrece o primă deschidere — Încă limitată — spre cultura occidentală. Unii tineri boieri merg la studii În străinătate și ajung să Învețe și latinește. În Polonia, de pildă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
poetă Gabriela Melinescu. Emoționat, văzându-i pe toți trei în ușă, am spus o frază ce urma apoi să circule, prin „bunăvoința” lui Titus, dar și a altora, deja invidioși pe cărțile și pe fervoarea mea de destin, probabil, în cancelariile cele mai înalte ale c.c., vrând să exemplifice „carierismul, setea nu numai de glorie, dar și de putere politică a lui N.B.”: „Treceți Rubiconul, le-am spus solemn, cu o emfază jucată, celor trei prieteni, și intrați în cortul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
folclorică. Și, mai ales, nu pentru lumea islamică, care s-ar condamna la ofilire și la sterilitate uniformizându-se. Ar deveni cu atât mai agresivă în exterior, cu cât interioritatea i-ar fi monoculturală și monomaniacală. Oare când vor înțelege cancelariile că a răspunde SOS-urilor lansate de aceste comunități, și care se pierd în gol, nu ține doar de compasiunea umanitară? În definitiv, soarta acestor zece milioane de persoane (incluzându-i aici și pe copți, care-s cei mai numeroși
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
etc. În iazuri sunt pești, pe care-i pescuesc antreprenorii. Înainte erau evrei, azi sunt români, și la Ichimeni și la Crasnaleuca și la Adășeni. (10 Oct.) În seara zilei când am venit, Morțun stătea ca-n orice seară în cancelarie, primea rapoartele, socotelile chelarului, ale humelnicului, și plătea oamenii care veneau să ceară bani, ori să-și reguleze socotelile, căci la moșiile acestea vin de lucrează oameni din Suceava, de la Lămârgani și Vigotești. Iată că năvălesc doi oameni, un țăran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al doilea, slujitor al domnului din neam bun. Logofăt al treilea, cărturar, scriitor bun, în tainele domnului, ține cancelaria toată și pecetea domniei. Postelnici Spătari etc. La sfârșitul domniei lui Ștefan Vodă. Petrică comis de la 1492 și subt Bogdan Ion Frunteș stolnic dela 1489 Moghilă paharnic 1490 Cosma Șerpe postelnic 1502 Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nimic. Au început a fi sinecuri și la o bancă populară, mai ales că dl. C. Teodorescu și d. Gh. Tacu sunt amici "politici" ai casierului. Al treilea secretar, plătit cu 60 de lei lunar, lucrează pentru toți. Cheltuielile de cancelarie se ridică la sume neobișnuite. Bilanțuri amănunțite nu se fac. Dar s-a înființat și o cooperativă: librărie, băcănie și băuturi spirtoase. Casier e tot d-sa cu o remiză de 1% ceia ce-i aduce vre-o 40 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Levici și de la fetele fratelui său Vasco Levici (Leul) Ștefan cumpără în 1492 un sat pe care-l dăruia Putnei. În afara activității consacrate organizării militare a țării și a eforturilor de a ralia boierimea la noua domnie, documentele emise de cancelaria voievodului, între 1457 - 59, ni-l înfățișează pe Ștefan ca bun gospodar al țării sale. Încă din primul an de domnie - prin octombrie-noiembrie 1457 - Ștefan îi încunoștințează pe negustorii brașoveni că vor putea veni cu mărfurile lor în Moldova. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegiu negustorilor lioveni, întărindu-le privilegiile mai vechi pe care aceștia le aveau de la unchiul său, Ștefan al II-lea, și de la bunicul său, Alexandru cel Bun, pe care-i place să-1 pomenească de atâtea ori în actele sale de cancelarie. Documentul din anul 1460 este deosebit de valoros. Simpla lui lectură îngăduie să cunoști cu foarte multe amănunte activitatea economică din Moldova secolului al XV-lea, drumurile comerciale mai importante care brăzdau țara în toate direcțiile, târgurile mai importante care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmărit de Ștefan cel Mare, regele a trebuit să renunțe la tunuri. Dlugosz și autorul Cronicii moldo-germane spun că ele au fost îngropate. Au fost arse carele cu bagaje, semn că ungurii erau foarte grăbiți. Din tonul documentelor date de cancelaria regală, după 1467, nu reiese că ar fi vorba de o victorie a lui Matei. Gheorghe Brătianu a atras atenția asupra tonului din documentele prin care regele îi răsplătea pe supușii săi. Primul datează chiar din 25 decembrie 1467 și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
piatră funerară. În documente și în tablouri votive zidite între 1487-1496, Alexandru nu poartă titlul de voievod și vocabula IO, de la Ioan „grație lui Dumnezeu”. Alexandru a avut o curte separată de dregători și slujitori proprii. Dar nu și o cancelarie proprie. La 7 martie 1490, murea la Moscova Ivan cel Tânăr, soțul domniței Elena, fiica lui Ștefan cel Mare. O dispariție ce avea să ducă la sfârșitul tragic al domniței. La 6 aprilie 1490 înceta din viață, la Viena, Matei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca un moment de criză feudală, Moldova fiind împărțită în două, Iliaș domnind peste partea de nord a țării, cu scaunul la Suceava, iar Ștefan peste partea de sud a Moldovei. “Moldova se împărți deci în două; fiecare domn avu cancelaria lui, dregătorii lui, veniturile lui”, conchidea succint C. C. Giurescu. Ni s-a păstrat documentul în care este precizată împărțirea făcută între cei doi frați. La 1 septembrie 1435, Iliaș îi scria regelui polon că s-a împăcat cu fratele său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar trebui să subînțelegem și ținuturile Vaslui, Bârlad, Tecuci, Covurlui și Chilia, nici ele nu reprezintă jumătatea de sud a Moldovei. Rămâneau sub stăpânirea lui Iliaș ținuturile Cetatea Albă, Tigheci, Fălciu, Horincea, Adjud, Putna și Trotuș. Nu au existat două cancelarii, ci una singură, în care documentele sunt emise în numele celor doi domni. În anul 1436 sunt emise 16 documente, dintre care 15 în numele celor doi domni, numai unul fiind dat în numele lui Iliaș, reprezentând o danie către mânăstirea Neamț. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un vasal credincios coroanei sale. Politica domnului față de regimul proprietății, în primii zece ani ai domniei sale, ne arată că nu se poate vorbi de o subordonare a acestuia intereselor marilor boieri. Ni s-au păstrat 87 de documente emise de cancelaria domnească, între 1457 și 1467. Dintre acestea, 31 de documente reprezintă privilegii pe care Ștefan cel Mare le acordă bisericii. Înseamnă că aprope o treime din privilegii au revenit bisericii, iar dacă ținem seama de faptul că biserica este a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a mai cumpărat un loc unde să se întemeieze un sat și o prisacă. Este greu de spus din cele arătate mai sus că domnul a sprijinit și a ocrotit proprietatea mică, dar este eronat să se spună că activitatea cancelariei domnești a fost controlată de marii boieri. Toate argumentele formulate, în legătură cu autoritatea domniei între 1457-1467, arată că Ștefan cel Mare a știut să fie drept și autoritar. Există câteva documente, date până în 1472, din care se poate constata că, încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
multe cazuri, așa cum remarca H. H. Stahl, terminologia documentelor este de multe ori imprecisă. Pentru Moldova, cercetarea documentelor din secolele XIV-XV a fost ușurată de faptul că Mihai Costăchescu și Ioan Bogdan au tradus și au tipărit documentele emise de cancelaria domnească în această vreme. Majoritatea documentelor reprezintă întărirea stăpânirii unei moșii de către boieri. Așa cum remarca Radu Rosetti, în legătură cu documentele de la Alexandru cel Bun, ele “au încă forma unor danii, dar dacă le citim atent, vedem că ele, în realitate, sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Neamțului. Într-un alt document, din 7 aprilie 1502, este pomenit și satul Arămești, care își schimbă stăpânul. Un alt mare domeniu a fost acela al lui Oană Cupcici, atât de mare și de important încât boierul avea și o cancelarie proprie, un diac al său scriind un privilegiu domnesc. Primul document care se referă la domeniul lui Cupcici este din 27 mai 1429, când Alexandru cel Bun îi întărea satele Cupca, “unde este casa lui”, și Neagăuți. Cupca se afla
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărite lui Cupcici, numai 10 făcuseră parte din moșia acestuia. Acest domeniu nu era unitar. Faptul că un diac al lui Cupcici a scris un privilegiu domnesc, i-a făcut pe unii să considere că acest mare boier avea o cancelarie, adică rivaliza oarecum cu domnul. O cancelarie domnească trebuia să funcționeze zilnic, pentru redactarea actelor interne și externe. Se rezolvau probleme, mai ales privind stăpânirea pământului, pentru o țară întreagă. Dar Cupcici, până în 1431, nu avusese nevoie de cancelarie ca să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din moșia acestuia. Acest domeniu nu era unitar. Faptul că un diac al lui Cupcici a scris un privilegiu domnesc, i-a făcut pe unii să considere că acest mare boier avea o cancelarie, adică rivaliza oarecum cu domnul. O cancelarie domnească trebuia să funcționeze zilnic, pentru redactarea actelor interne și externe. Se rezolvau probleme, mai ales privind stăpânirea pământului, pentru o țară întreagă. Dar Cupcici, până în 1431, nu avusese nevoie de cancelarie ca să redacteze acte pentru 10 sate. Exista un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o cancelarie, adică rivaliza oarecum cu domnul. O cancelarie domnească trebuia să funcționeze zilnic, pentru redactarea actelor interne și externe. Se rezolvau probleme, mai ales privind stăpânirea pământului, pentru o țară întreagă. Dar Cupcici, până în 1431, nu avusese nevoie de cancelarie ca să redacteze acte pentru 10 sate. Exista un diac la curtea lui Cupcici, dar el s-a folosit pentru probleme care priveau administrarea moșiei, evidența banițelor de mei și grâu. Faptul că pe mai multe moșii boierești găsim și câte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate satele acesteia și printre ele se numărau satele Cupca, Camenca și Tomești, pe care Iurie Cupcici le dăruise, la moartea sa, mânăstirii. Cupca era satul de baștină, unde se afla curtea boierului și unde ar fi trebuit să funcționeze cancelaria! Alt sat, Crasna, era dăruit de către Filofei, arhiepiscopul Hușilor, așa cum reiese dintr-un document din 11 ianuarie 1613, Putnei. Satul Tomești era menționat peste trei veacuri, în 1764, ca “săliște fără oameni”. În pragul secolului al XVI-lea, moșia lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare în trei perioade: 1. 1457-1472, “perioada clarificărilor interne și externe ale domniei lui Ștefan cel Mare”; 2. 1473-1488, “perioada rezolvării principalelor probleme interne și externe și a condolidării domniei”; 3. 1489-1503, “perioada desăvârșirii și a apogeului”. Documentele emise de cancelaria lui Ștefan cel Mare se împart astfel: 1457-1472s-au dat 118 acte (privilegii) 1473-1488s-au dat 113 acte (privilegii) 1489-1504s-au dat 231 acte (privilegii) Politica domnului, față de diferite categorii de proprietari, este ilustrată de următorul tablou: În cele două volume, în care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
astfel: 1457-1472s-au dat 118 acte (privilegii) 1473-1488s-au dat 113 acte (privilegii) 1489-1504s-au dat 231 acte (privilegii) Politica domnului, față de diferite categorii de proprietari, este ilustrată de următorul tablou: În cele două volume, în care sunt editate documentele (privilegiile) emise de cancelaria lui Ștefan cel Mare, numărul de acte este mai mare decât cel menționat de Eugen Stănescu. Acesta vorbește de țărani, dar o asemenea categorie socială nu este menționată în documentele lui Ștefan cel Mare. Cel care primește un privilegiu, prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cu toate acestea, a intrat în discuție existența unuia dintre cele mai mari domenii din Moldova, moșia lui Ion Cupcici, despre care se spune că avea un domeniu atât de mare și atât de bine organizat încât avea și o cancelarie. La 26 august 1474, are loc un proces în fața domnului și a Sfatului Domnesc, provocat de pâra fiului lui Vasco, fiul lui Vasco de la Horodnic, care, împreună cu frații săi, au cerut să li se dea o parte din moștenirea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei și atunci domnul și sfatul au dat un privilegiu prin care i se întărea ei și nepotului ei, Mihno, moșia lui Cupcici. Procesul dovedește că boierul avea o curte, că avea pe lângă sine un diac, dar nu și o cancelarie, care să asigure valabilitatea unor privilegii date în această cancelarie. Ca să nu mai amintim că la 2 februarie 1503, Iurie Cupcici dăruia Putnei, la moartea sa, și satul cu curtea și cancelaria bunicului, dacă o fi existat așa ceva, plus alte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin care i se întărea ei și nepotului ei, Mihno, moșia lui Cupcici. Procesul dovedește că boierul avea o curte, că avea pe lângă sine un diac, dar nu și o cancelarie, care să asigure valabilitatea unor privilegii date în această cancelarie. Ca să nu mai amintim că la 2 februarie 1503, Iurie Cupcici dăruia Putnei, la moartea sa, și satul cu curtea și cancelaria bunicului, dacă o fi existat așa ceva, plus alte două sate care formează temeiul, ocina de la care pornise formarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]