3,764 matches
-
maghernițe într-un centru modern, pe măsura epocii noastre. Înzestrat de asemenea cu un neașteptat spirit practic, a construit în plin comunism trei mari clădiri la Centrul eparhial (două corpuri administrative și un cămin preoțesc), peste 70 de biserici și capele noi, 52 de case parohiale, 5 sedii de protopopiat. A înființat 10 muzee de artă bisericească, obținând fonduri de la Stat și cheltuind bani dăruiți de credincioși. De asemenea, a restaurat, integral sau parțial, peste 20 de mănăstiri și schituri: Putna
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
tinda, la inițiativa învățătoarei Maria Orian, fiica preotului Aurel Orian. 1930: Parohia este anexată în cuprinsul Episcopiei Oradei. 1946: Funcția de biserică parohiala a fost preluată de o nouă biserică de zid, în centrul satului, biserica de lemn a rămas capelă de cimitir. 1955: Biserică a fost declarată monument istoric. 1968: Biserică a fost mutată și restaurată în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Cafasul a fost eliminat. La un secol de la ridicarea ei, în anul 1878, biserica a fost
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
și de 23 000 de coroane după altele. Inaugurarea s-a făcut la 16 decembrie 1906. La ceremonie a participat episcopul Németh József, primarul Carol Telbisz, prim-notarul Josef Geml, arhitectul László Székely și sculptorul György Kiss. Monumentul este o capelă în stil romanic, cu un baldachin din gresie sprijinit pe șase coloane din granit din Belgia cu capiteluri din marmură albă. Statuia este realizată din marmură de Cararra și o reprezintă pe Fecioara Maria ținând pruncul în brațe. Statuia, înaltă
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
pe șase coloane din granit din Belgia cu capiteluri din marmură albă. Statuia este realizată din marmură de Cararra și o reprezintă pe Fecioara Maria ținând pruncul în brațe. Statuia, înaltă de 1,55 m, stă pe un soclu. În spatele capelei există inscripția: În traducerea lui Ilieșiu: După Primul Război Mondial o primă intervenție a fost ștergerea cuvântului „"magyarok"” din inscripția din spatele monumentului. Actual se preconizează refacerea inscripției în forma inițială. În noaptea de 11-12 ianuarie 2012 statuia a fost vandalizată
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
fost fără îndoială pictorul peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. Celebre au rămas lucrările în frescă pe care le-a realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. Celebre au rămas lucrările în frescă pe care le-a realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate, pictura murală din Capela de la Olmutz și de la Biserica Preany Kattor din Iugoslavia. În pictura de șevalet a rămas din creația sa "Isus și samariteana, Isus potolind valurile, Sfântul Gheorghe". Din tematica istorică pot fi enumerate " Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
numai unei corectitudini care s-ar fi ivit în interiorul artistului, ci mai ales al transformărilor pe care viața de lagăr le-a produs asupra personalității sale. Tot în această perioadă, fiind cunoscut ca pictor, Verona a executat pictura murală a capelei din Olmütz. Un număr neprecizat de lucrări realizate de Verona au plecat împreună cu Tezaurul României în Rusia în anul 1917. Din mărturiile familiei unele dintre ele au fost restituite în anul 1956, restituire menționată și de articolul artistului emerit Marius
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
au fost oarecum compensate de numirea sa în anul 1926 în Secția Artistică a Ateneului Român și de numirea în juriul Salonului Oficial precum și în Comisia Monumentelor Istorice. În același an a primit și comanda pentru realizarea picturilor murale de la Capela Castelului Bran. În 1927 a pictat fresca „Maica Domnului” pentru biserica de la Preany Kattor din Iugoslavia. A devenit membru al ordinului Steaua Roșie și a fost numit cavaler onorific „Pentru Merit”, i s-a conferit de asemenea ordinul „Meritul Cultural
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
s-a încăpățânat să rămână ultimul artist care sa folosească tehnica și subiectele grigoresciene. Celebre au rămas lucrările în frescă pe care le-a realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
rămână ultimul artist care sa folosească tehnica și subiectele grigoresciene. Celebre au rămas lucrările în frescă pe care le-a realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate pictura murală din Capela de la Olmutz și de la Biserica Preany Kattor din Iugoslavia. În pictura de șevalet a rămas din creația sa "Isus și samariteana, Isus potolind valurile, Sfântul Gheorghe". Din tematica istorică pot fi enumerate " Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
adaptată unei iluminări reduse a interiorului. Arta renascentistă și mai apoi barocul au folosit pictura murală tocmai pentru a amplifica luminozitatea și spațiul interior al unei clădiri arhitecturale. În anul 1926, Comisia Monumentelor Istorice i-a dat comanda să picteze capela de la Castelul Bran. Ion D. Ștefănescu a menționat că Arthur Verona care era membru al comisiei, apăra așa zisa poezie a artei românești și patina vremii, opunându-se cu vehemență restaurărilor deficitare care au dus adesea la distrugeri iremediabile ale
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
iconografia impusă de canoanele dogmatice religioase și a invocat tradiția pentru înfățișarea figurilor de ctitori și a familiilor lor. Reușita și temeinicia lucrării pe care a făcut-o la Bran, a dus după un timp să i se încredințeze decorarea Capelei Cimitirului Bellu din București. Realizarea acestei lucrări a fost executată în același spirit, dar critica de artă i-a imputat nerespectarea strictă a iconografiei de rigoare. În anul 1934 a primit de la Casa Regală a României comanda pentru realizarea unei
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
cărămidă pe domeniul familiei Inculeț (cu o suprafață de circa 2,5 hectare), biserica este impunatoare prin arhitectură și emană spiritualitate și îndemn la credință, dominând împrejurimile deoarece este situată pe o colină. Inițial s-a dorit a fi o capelă a familiei Inculeț, construcția bisericii având loc între anii 1942-1947 pe terenul familiei Inculeț imediat după trecerea la Domnul a academicianului Ion C. Inculeț și a soției sale, principesa Ruxandra Bașotă. Cei care au finalizat construcția au fost frații Ion
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
cu o tematică deosebită și inedită, pictura fiind realizată în anul 1947 de către prof. univ. Ștefan Constantinescu de la Facultatea de Belle Arte din București. Biserica a fost sfințită în anul 1947, apoi, în anul următor, ca urmare a voinței ctitorilor, capela, împreună cu pământul deținut de familia Inculeț au fost donate Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de către urmașii boierului Ion Inculeț. Destinația inițială a bisericii a fost cea de capelă-necropolă, aici aflându-se mormintele lui Ion Inculeț și al soției sale, principesa Ruxandra
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
de această dată cu plată. Astfel, averea familiei Inculeț s-a redus mult ca dimensiuni: doar 26 hectare de pământ la Bârnova, plus 8 hectare pe care le-a cumpărat personal Ion Inculeț acolo unde s-a ridicat mai târziu Capela familială. În satul Bârnova, pe valea pârâului Bârnova, principesa Ruxandra moștenise un castel din piatră de la rudele sale din familia Bașotă și de la S.Cneazu. În anul 1920, Ion Inculeț a demolat castelul din piatră de Repedea din satul Bârnova
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
și ca fals arhiereu al Bisericii Ortodoxe Române de stil vechi, în perioada 4 august 1964 - l0 octombrie 1965, în mod ilegal a purtat haine bisericești de arhiereu. În aceeași perioadă, inculpatul, după ce și-a amenajat la domiciliul său, o capelă bisericească, împreună cu inculpații Furtună Dumitru, Guțu Roman, Petre Florea și Morar Ioan, a oficiat slujbe religioase stiliste, la care au participat mai multe persoane, adepte ale acestui cult. Tot în perioada de mai sus, inculpatul îmbrăcat în haine de arhiereu
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
anul 1874 la Universitatea din Uppsala. În anul 1875, în timpul unei călătorii, a navigat la bordul unei mici ambarcații de la Sorrento la insula Capri. A urcat treptele feniciene până la Anacapri, unde lângă casa unui țăran a observat întâmplător ruinele unei capele dedicate Sfanțului Mihail. A fost imediat cucerit de ideea de a reconstrui ruinele sub forma unei locuințe pe care, cândva, să o locuiască. Și-a continuat studiile de medicină la Uppsala, terminându-le la Montpellier și la Paris, unde a
Axel Munthe () [Corola-website/Science/308943_a_310272]
-
și Stăuceni, în orașele Tighina, Tiraspol și Râbnița. Efectul imediat a fost creșterea numărului de credincioși. În alte localități au fost chiar credincioșii care au pus la dispoziția comunității care se forma o casă în care s-a adaptat o capelă, ca de exemplu în Piervomaisc, Rîșcani, Ivanovka, Petropavlovka, Mateuți. Depășind o primă fază de formare, unele comunități au reușit să construiască, să mărească ori să restaureze propriile biserici ca în cazul Stăuceni, Stârcea, Petropavlovka, Râșcov, Râbnița, Tighina. La Râbnița se
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
Palatul-fortăreață avea un "templu" și un "zigurat". Templul cuprindea vestibulul și sanctuarul în care se afla statuia de cult. Ziguratul este un turn construit în 7 etaje, fiecare colorat diferit conform unor simbolouri mistice iar la ultimul etaj are o capelă folosită pentru a oficia slujbele religioase sau pentru cercetările astrologice. Atât palatelele, templele cât și ziguratul, se construiau din cărămidă și foarte puțin din piatră și lemn. Acestea erau decorate cu cărămidă smălțuită și reliefuri. Sculptura pune în evidență atât
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Datorită lipsi datelor, nu se știe și numărul zeităților cretane dar cele mai importante par a fi "zeitățile feminine" reprezentând fertilitatea și renașterea naturii, și "taurul", ca animal sfânt. Ritualurile religioase ale cretanilor erau desfășurate în aer liber, în mici capele sau în anumite săli din interiorul palatului regal. Arhitectura cretană are ca piesă de rezistență "palatul cretan", ca fiind centrul administrativ și religios al orașului, precum și reședința regală. Construcția este impunătoare, cu 1-2 etaje fiind așezat pe o colină, planul
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
drept necropolă regală. Donatorul și patronul bisericii, regele Suediei Magnus Ladulås a fost primul îngropat în biserică, în fața altarului, urmat apoi de regele Karl Knutsson. După o perioadă de întrerupere, începând cu secolul 17, acestora li s-a alăturat, în capele special amenajate, regii din dinastiile Gustaviană, Carolină și din cea curentă a Bernadoților. Biserica este astăzi decorată în interior cu placate purtând însemnele heraldice ale membrilor ordinului Serafimililor, instituit de regele Frederic I al Suediei în 1748. Unul din membrii
Riddarholmen () [Corola-website/Science/309754_a_311083]
-
descoperit sute de morminte în unele părți ale Mesopotamiei. Aceste mormânturi relevă multe informații legate de ritualurile funerare mesopotamiene. În orașul Ur, majoritatea oamenilor erau îngropați în morminte familiale sub casă. Copiii erau puși în recipiente mari, și duși la capela familiei. Alții erau pur și simplu îngropați în cimitirele orașului. Unii erau înfășurați în covoare și giulgiuri. În majoritatea cazurilor, unele lucruri ale oamenilor îngropați se aflau în morminte. Au fost de asemenea descoperite 17 morminte cu obiecte foarte valoroase
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
proprietarului va fi omorât, fiul constructorului va fi ucis. Casele oamenilor bogați erau foarte mari. Aveau două sau trei etaje, cu un acoperiș locuibil. Aveau o curte spațioasă în jurul casei. În casă existau căteva dormitoare, o cameră de oaspeți, o capelă, o bucătărie, o baie și un mormânt sub casă. Casele oamenilor simpli erau mult mai simple, cu doar câteva camere. Palatele regilor din Mesopotamia erau clădiri uriașe, frumos decorate. Majoritatea zidurilor aveau basoreliefuri sculptate în fildeș, descriind marile victorii ale
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]