3,846 matches
-
iulie 1947 am fost hirotonit diacon pe seama capelei studenților teologi din Suceava, la sfințirea bisericii din Stupca lui Ciprian Porumbescu, de către P.S. Emilian Antal, locotenent de Mitropolit al Bucovinei. Crăciunul anului 1947 l-am sărbătorit, împreună cu părintele Traian Saghin la capela penitenciarului din Suceava. În capela penitenciarului am cunoscut pe Prințul Ghica, pe Victor Biriș, pe Constantin Cătuneanu, și pe Vasile Turtureanu. Ei acolo în detenție aveau romanul „Cămașa lui Hristos” pe care, noi „în libertate” n-o puteam avea. Mi-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
diacon pe seama capelei studenților teologi din Suceava, la sfințirea bisericii din Stupca lui Ciprian Porumbescu, de către P.S. Emilian Antal, locotenent de Mitropolit al Bucovinei. Crăciunul anului 1947 l-am sărbătorit, împreună cu părintele Traian Saghin la capela penitenciarului din Suceava. În capela penitenciarului am cunoscut pe Prințul Ghica, pe Victor Biriș, pe Constantin Cătuneanu, și pe Vasile Turtureanu. Ei acolo în detenție aveau romanul „Cămașa lui Hristos” pe care, noi „în libertate” n-o puteam avea. Mi-au împrumutat-o dar n-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Ei acolo în detenție aveau romanul „Cămașa lui Hristos” pe care, noi „în libertate” n-o puteam avea. Mi-au împrumutat-o dar n-am mai putut să le-o restitui. Și Boboteaza anului 1948 am serbat-o tot la capela penitenciarului cu cei mai sus numiți. În vara anului 1947, după hirotonie, am fost invitat de părintele Dr. Ștefan Slevoacă să particip la o convorbire cu un predicator al penticostalilor din Suceava. Dialogul a durat mai mult de trei ore
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ulterior și În alte localități. Începând cu anul 1950 elevele și cadrele didactice de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Legăturile lor cu țara se mențin prin preoții care Îi vizitează de sărbători și le aduc știri de acasă. Franța. Emigrația din secolele trecute foarte numeroasă, este reprezentată de români din a doua și a treia generație. Există biserici și capele românești, asociații, biblioteci, secții de limbă română pe lângă catedre universitare, edituri și presă. Paul Dimitriu originar din Galați, descendent al familie Gh. Tașcă universitar și diplomat, condamnat În țară este un pătrunzător analist politic, bun cunoscător al fenomenului emigrației. Părerea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
rolul lui Charles Ryder, un tînăr fără avere care, în Oxford-ul anilor 20, leagă o prietenie homosexuală cu delicatul aristocrat Sebastian Flyte (Ben Whishaw). Sebastian îi prezintă casa familiei sale, Brideshead Castle, cu statuarul său neoclasic, dar și cu capela sa romano-catolică. I-o prezintă pe mama sa, evlavioasa lady Marchmain (Emma Thompson), care dezaprobă desfrîul non-stop practicat de fiul ei la Oxford și pune preoți să-l spioneze. I-o prezintă pe sora sa, Julia (Hayley Atwell), care pare
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ordinului franciscan observant; el a sosit la Huși în ziua de 2 februarie 1659. În Relația despre vizitația episcopală făcută în dieceza Bacău în toamna anului 1658 (5 februarie 1659), notează faptul surprinzător că biserica din orașul Huși avea o capelă la Bârlad, slujită de același preot. Vlas Koičevič (1622/1625?-1677) a vizitat orașul Huși în 1661. În Vizitația apostolică în Moldova din 7 iunie 1661 semnala următoarele: „Huși [sosește în 19 iulie seara, în ziua următoare liturghie]. Biserica de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în anii de școală, că va trebui să trădez, imediat după bacalaureat, această nobilă profesie și că voi îmbrățișa domeniul artei, unde voi avea multe de pătimit, până la realizarea visului de a nu rămâne aura mediocritas! Participând, așadar, în bătrâna Capelă (de la poarta școlii, ctitorită de domnitorii Carol și Elisabeta), la slujba comemorativă oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu părintele Dragoș Bahrim (închinată pomenirii numelor ctitorilor, directorilor și profesorilor plecați dintre noi), ochii mi s-au umezit, mental
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fondat această mănăstire, căreia i-a dăruit un fragment din crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul. Mănăstirea, așa cum arată ea acum, a fost reconstruită în secolele XVII-XVIII. Ea are fresce bizantine în maniera pictorului călugăr Kallinicas. Mănăstirea are și o "capelă regală" cu fresce purtând inscripții franțuzești din anul 1421. Portretele par a fi ale unor descendenți din dinastia Lusignan: regele Ianus și soția sa, Charlotte de Bourbon. În biserica "Sfinții Apostoli" se găsesc, în stare nu prea bună, fresce din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
1421. Portretele par a fi ale unor descendenți din dinastia Lusignan: regele Ianus și soția sa, Charlotte de Bourbon. În biserica "Sfinții Apostoli" se găsesc, în stare nu prea bună, fresce din anii 1160-1180. De remarcat că aici, într-o capelă aflată la intrarea în mănăstire, sunt picturi executate sau refăcute de pictorii români Moroșanu și echipa lui. Pe același traseu, în localitatea Khirokitia, săpăturile arheologice au scos la iveală construcții din piatră apreciate a fi din mileniul al șaptelea sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Așteaptă multă vreme într-un curent care îi face să tremure. Ea își întinde brațul pe deasupra tăbliei patului. Conform înțelegerii dintre ei, când li se ating arătătoarele, contactul este restabilit. Versiune democratică și paritară a degetului lui Dumnezeu atingând, în Capela Sixtină, degetul lui Adam. De data asta, el nu-și întinde arătătorul și contactul nu se mai restabilește. O sufocă neliniștea. Ține-mă de mână! Ține-mă de mână! El tot nu răspunde. Dar dacă îi este rău și nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
până la pierderea răsuflării și, cu un pas sprinten, dispăru în spatele iconostasului. Slujba se terminase. Îndreptându-și spatele cu un suspin de ușurare, elevele se puseră pe șușotit și chicotit. Directoarea se închină pioasă și trecu printre rânduri. Abia ieșise din capelă, că supraveghetoarele luară poziție ca să împiedice busculada și manifestările zgomotoase între aceste ziduri sfinte. Doamna Dunin, superioara, se apropie de Gabriela care, ca elevă în ultima clasă, ajuta la menținerea ordinii, și îi spuse în franțuzește: "Ieși astăzi, copila mea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe brațul berjerei schiță o mișcare ascendentă, parcă îngreuiată de povara inelelor: "Nu ești niciodată singur, dacă Dumnezeu locuiește în inima ta..." Gabriela își puse ceașca, încă plină, pe măsuța cu rotile. Dar aveai o expresie tristă de dimineață, în capelă, și erai atât de pierdută în gânduri că nu ți-ai făcut cruce nici măcar o dată. Tânăra fată se aplecă și mai tare în față și, apropiindu-și mâinile, își lovi rapid vârfurile degetelor unele de altele: Nu cred în Dumnezeu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
feselor, înghiți iute câteva delicatese, făcu să dispară altele în buzunar și nu întârzie să ceară, zâmbind cu o nuanță de părere de rău, permisiunea de a pleca: teme, scrisori de scris, o eventuală dorință de a se reculege în capelă, totul era bun ca să scurteze vizita. Doamna Dunin se ridică să caute în dulap o adorabilă cutie cu fundă. Scoase din ea o bucată de hârtie care, pentru că trecuse prin mâinile mai multor serii de eleve, se ferfenițise ca o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu uzine, fabrici, combinate, universități, școli, metrou. Din mărturisirile patriarhului Iustin Moisescu, în calitate de mitropolit al Moldovei și al Sucevei, într-o vreme plină de opreliști și presiuni, cu răbdare și înțelepciune, s-au construit chiar peste 70 de biserici și capele noi, 52 de case parohiale, 5 sedii de protopopiat. Au fost restaurate integral sau parțial peste 20 de mănăstiri și schituri, monumente istorice, cu fonduri de la stat, printre care Putna, Neamț, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Dragomirna, Slatina, Agapia, Cetățuia, Bistrița, Secu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
administrativ, unde au mai funcționat primari din Fruntești și notari. Gheorghe Sterian moare la Viena, în 1891. A fost adus în țară și înmormântat în grădina curții, alături de fratele său, acolo unde era, sau mai târziu a fost înălțată, o capelă. Carul mortuar a fost întâmpinat de elevii școlii, organizați de învățătorul Gheorghe Postoi și de oamenii din sat, la poarta țărnii dinspre nord. Toată averea - moșiile cu tot inventarul, banii depuși în bănci, construcțiile, anexele, morile, hanul, toate au rămas
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
slujit între 1932-1961. Lângă biserica veche din lemn, se construiește alta, tot prin contribuția locuitorilor, dar și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Filipeni, care are înscrise ca proiecte la măsura „Reabilitarea patrimoniului istorică și ecumenic” următoarele: 1) Construcția de capele mortuare pe lângă fiecare biserică; 2) Construcția unui monument al eroilor în satul Lunca; 3) Construcția unei biserici în satul Fruntești; 4) Finalizarea lucrărilor la instalația de alimentare cu apă și încălzire a bisericii din Lunca care are hramul la 8
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a simțit nevoia existenței unei biserici cu preoți și diaconi care să deservească curtea boierească și satul Filipeni, transformat în sat dependent și satul nou întemeiat Slobozia. De altfel, pe la curțile boierești mari exista, dacă nu o biserică, măcar o capelă, un paraclis, pentru nevoile spirituale ale proprietarilor, care erau datori - o datorie morală - să facă biserică și pentru sat, deși avem destule cazuri în care satul i-a făcut sigur biserică. Când moșia Filipeni a rămasă Mariei Dumitrăschioaie (Rosetti) a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a trecut la repararea capitală și refacerea bisericii prin prelungirea navei printr-un pronaos. Scândurile de la exterior au fost îndepărtate, părțile putrede au fost îndepărtate, pereții au fost șipcuiți și tencuiți, iar prelungirea s-a realizat din cărămida scoasă din capela lui Sterian. De asemenea, deasupra pridvorului a fost înălțată o turlă, probabil cea luată tot de la fosta capelă. Din această cauză, o parte dintre credincioși au fost nemulțumiți pe motiv că biserica s-a abătut de la canon, de la planul unei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost îndepărtate, părțile putrede au fost îndepărtate, pereții au fost șipcuiți și tencuiți, iar prelungirea s-a realizat din cărămida scoasă din capela lui Sterian. De asemenea, deasupra pridvorului a fost înălțată o turlă, probabil cea luată tot de la fosta capelă. Din această cauză, o parte dintre credincioși au fost nemulțumiți pe motiv că biserica s-a abătut de la canon, de la planul unei biserici ortodoxe, semănând cu una a uniților (greco-catolici) sau chiar cu o biserică catolică. Consolidarea bisericii, refacerea în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasilaș Marioara - îngrijitor. Acesta este aparatul de specialitate al primarului Vasile Banu și al viceprimarului Dumitru Iacobeanu. Să spicuim câteva dintre obiectivele propuse pentru perioada 2008-2013, despre care aflăm că au fost identificate în urma unor situații temeinice: Culte: Construcția unei capele mortuare pe lângă biserică (la acest capitol obiectivele fie au fost deja îndeplinite - Monumentul Eroilor, fie sunt în derulare); Cultură: Construcția de cămin cultural în Lunca, Mărăști și Fruntești; Educație: Lucrări de reabilitare la școlile din Lunca, Brad, Valea Boțului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
conferă o înfățișare de fortăreață medievală. Construită în perioada domniei primului rege portughez, Alfonso Henriques, și reconstruită, în diferite perioade, după stricăciunile pricinuite de cutremure. Aer auster, impresie de soliditate și rezistență morală. Trei nave înalte, ferestre și bolți ogivale, capele cu mormintele bogat împodobite ale unor personaje istorice, episcopi și dregători, cioplite sub formă de oameni adormiți în patul lor, sculpturi cu scene biblice de Machado de Castro. În afara clădirii, dar în prelungirea ei, un spațiu acoperit cu prelată ascunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
demonstra deopotrivă bunul gust și condiția financiară. Biserica Notre-Dame de Montmartre e un loc de reculegere pentru artiști, mult mai domestic, mai familiar pentru oamenii din zonă decât Catedrala Sacré-Coeur, acaparată mai ales de turiști. Afișele mari de la intrarea în capelă ne spun că am nimerit în zilele Festivalului Montmartre en Europe (9-23 iunie), cu participarea unor artiști plastici din 14 țări ale Europei. Zăbovim mai mult în Place de Tertre - un loc celebru, inima colinei Montmartre, cu multă verdeață și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care, desigur, așa cum îi stă bine unui loc fermecat, se dovedește mult mai încăpător pe dinăuntru față de cât ți-ar sugera dimensiunile exterioare ale incintei. Nu-i găsesc pe ai mei, și peregrinările dintr-o cameră în alta, interminabile - refectoriu, capelă, dormitoare, iatacuri de taină, odăi de consiliu, sală de ceremonii, șeminee înalte, bolți împodobite cu blazoanele Ordinului -, îmi dau o senzație de singurătate abisală; este, cu siguranță, una dintre perfidiile castelului, arătată exploratorilor impenitenți. Dacă reziști acestei încercări, ai parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sunt lungi...17 Ceva mai în spate, spre stânga, cuminte și discretă stă bisericuța familiei, amintită în proza poetului: țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. [...] Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios 18. Corespondența biunivocă între elementele satului și poet este omniprezentă. La vremea când Eminoviceștii locuiau în Ipotești, curtea era mare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]