25,745 matches
-
spontan, diminuarea memoriei recente, confuzie ușoară, dificultăți de concentrare, senzație de forță musculară scăzută, vertije, capacitate scăzută de a executa sarcini motorii complexe, neliniște și panică, tendințe paranoiace ușoare (Cox et al 1983). Semnele cardiovasculare include o creștere a frecvenței cardiace, creșterea fluxului circulator periferic, ușoară scădere a temperaturii corpului, hipoTA ortostatică ușoară, injectarea conjunctivelor. Semnele respiratorii include bronhodilatație, iritația mucoasei respiratorii. Digestiv se notează o creștere a apetitului, uscăciunea gurii și efecte gasto-intestinale (Cox et al 1983). Doze crescute. Doze
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
În fumul de țigară clasică. Utilizarea concordantă de nicotină și canabis este mai mult decât aditivă În generarea unor modificări precanceroase la nivelul celulelor pulmonare (Tennant 1971). Cardiovasculare: tahicardie și diminuarea marcată a capacității de efort la persoanele cu boli cardiace. Funcție reproductivă: nivel scăzut de hormoni sexuali: nivelul testosteronul iui scade, hipospermie și scăderea mobilității spermatozoizilor, ciclul menstrual perturbat adesea anovulator. Studiile pe animale sugerează efecte teratogene posibile. Sistem imunitar: diminuarea funției limfocitare, ADN, ARN, et sinteza proteică pot fi
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
motrice ale acestor subiecți: statură mică; tonus muscular slab; hipermobilitate articulară; aspect mongoloid al feței ; obezitate ușoară până la moderată; sistem cardiovascular și respirator subdezvoltat; membre superioare și inferioare scurte, în raport cu trunchiul; echilibru deficitar; dificultăți de percepție; risc crescut de afecțiuni cardiace, leucemie, infecții respiratorii, îmbătrânire rapidă; risc crescut de Alzheimer la subiecții peste 35 ani (Teodorescu și Bota, 2005). Activitatea motorie a deficienților mintal constituie o particularitate a acestora ce decurge din starea de maturație a sistemului nervos și din gradul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în consecință, crește și amplitudinea contracției. Arterele și venele mari ating aproape dimensiunile de la adult. Volumul sistolic crește, ajungând, în jurul vârstei de 18 ani, aproape valorile de la adult (75 ml la băieți și 55ml la fete la 18 ani). Debitul cardiac sporește asemănător (4,7 litri/minut la băieți la 19 ani și 3,7 litri/minut la fete). Frecvența cardiacă și tensiunea arterială au valori apropiate de cele de la adult. În privința economiei cardiorespiratorii în efortul fizic maximal, remarcăm faptul că
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
vârstei de 18 ani, aproape valorile de la adult (75 ml la băieți și 55ml la fete la 18 ani). Debitul cardiac sporește asemănător (4,7 litri/minut la băieți la 19 ani și 3,7 litri/minut la fete). Frecvența cardiacă și tensiunea arterială au valori apropiate de cele de la adult. În privința economiei cardiorespiratorii în efortul fizic maximal, remarcăm faptul că indicele oxigen-puls maxim înregistrează în această etapă o îmbunătățire netă (Demeter, 1978). Aparatul respirator se dezvoltă prin creșterea cuștii toracice
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
A. Modificări imediate Acestea au loc în timpul efortului sau imediat după terminarea lui, fiind în strânsă corelație cu parametrii efortului (intensitate, durată, volum) și cu gradul de antrenament al sportivului (Nenciu, 2005). Ele se manifestă asupra următorilor indicatori: 1. Debitul cardiac - este cantitatea de sânge pe care inima o aruncă în circulație în timp de un minut (minut volum cardiac). Debitul sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
efortului (intensitate, durată, volum) și cu gradul de antrenament al sportivului (Nenciu, 2005). Ele se manifestă asupra următorilor indicatori: 1. Debitul cardiac - este cantitatea de sânge pe care inima o aruncă în circulație în timp de un minut (minut volum cardiac). Debitul sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic nu diferă la sportivi față de persoanele neantrenate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Debitul cardiac variază în funcție de sex, fiind cu 10% mai mic la femei. Se cunosc variații ale debitului cardiac în funcție de vârstă: debitul cardiac atinge valoarea maximă de 4 l/mp/minut în jurul vârstei de 10 ani și scade la 2,4l/mp/minut
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic nu diferă la sportivi față de persoanele neantrenate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Debitul cardiac variază în funcție de sex, fiind cu 10% mai mic la femei. Se cunosc variații ale debitului cardiac în funcție de vârstă: debitul cardiac atinge valoarea maximă de 4 l/mp/minut în jurul vârstei de 10 ani și scade la 2,4l/mp/minut la vârsta de 80 ani (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Debitul cardiac este
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic nu diferă la sportivi față de persoanele neantrenate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Debitul cardiac variază în funcție de sex, fiind cu 10% mai mic la femei. Se cunosc variații ale debitului cardiac în funcție de vârstă: debitul cardiac atinge valoarea maximă de 4 l/mp/minut în jurul vârstei de 10 ani și scade la 2,4l/mp/minut la vârsta de 80 ani (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Debitul cardiac este proporțional cu consumul de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
debitului cardiac în funcție de vârstă: debitul cardiac atinge valoarea maximă de 4 l/mp/minut în jurul vârstei de 10 ani și scade la 2,4l/mp/minut la vârsta de 80 ani (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Debitul cardiac este proporțional cu consumul de oxigen, existând o relație strânsă între acesta și capacitatea de efort aerobă, pentru fiecare creștere a consumului de oxigen cu 1 litru, debitul cardiac crește cu 6 litri pe minut. La un efort intens, cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
80 ani (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Debitul cardiac este proporțional cu consumul de oxigen, existând o relație strânsă între acesta și capacitatea de efort aerobă, pentru fiecare creștere a consumului de oxigen cu 1 litru, debitul cardiac crește cu 6 litri pe minut. La un efort intens, cu un consum de oxigen (VO2) de 6 litri pe minut, Ekblom (citat de Apostol,1998) găsește valori de 40 - 42 litri pe minut ale debitului cardiac. Evoluția debitului cardiac
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
1 litru, debitul cardiac crește cu 6 litri pe minut. La un efort intens, cu un consum de oxigen (VO2) de 6 litri pe minut, Ekblom (citat de Apostol,1998) găsește valori de 40 - 42 litri pe minut ale debitului cardiac. Evoluția debitului cardiac în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cardiac crește cu 6 litri pe minut. La un efort intens, cu un consum de oxigen (VO2) de 6 litri pe minut, Ekblom (citat de Apostol,1998) găsește valori de 40 - 42 litri pe minut ale debitului cardiac. Evoluția debitului cardiac în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de oxigen (VO2) de 6 litri pe minut, Ekblom (citat de Apostol,1998) găsește valori de 40 - 42 litri pe minut ale debitului cardiac. Evoluția debitului cardiac în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
litri pe minut ale debitului cardiac. Evoluția debitului cardiac în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K., Zamora
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ cel mai rapid. Prin creșterea numărului de contracții crește debitul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ cel mai rapid. Prin creșterea numărului de contracții crește debitul cardiac. Aceasta se numește tahicardie de efort
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ cel mai rapid. Prin creșterea numărului de contracții crește debitul cardiac. Aceasta se numește tahicardie de efort și are la bază stimularea mecanismului ergotrop simpato-adrenergic (Apostol,1998). Revenirea frecvenței cardiace după efort variază proporțional cu valorile maxime
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ cel mai rapid. Prin creșterea numărului de contracții crește debitul cardiac. Aceasta se numește tahicardie de efort și are la bază stimularea mecanismului ergotrop simpato-adrenergic (Apostol,1998). Revenirea frecvenței cardiace după efort variază proporțional cu valorile maxime. Revenirea frecvenței cardiace are loc în trei faze: I durează câteva secunde, în care
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ cel mai rapid. Prin creșterea numărului de contracții crește debitul cardiac. Aceasta se numește tahicardie de efort și are la bază stimularea mecanismului ergotrop simpato-adrenergic (Apostol,1998). Revenirea frecvenței cardiace după efort variază proporțional cu valorile maxime. Revenirea frecvenței cardiace are loc în trei faze: I durează câteva secunde, în care revenirea este foarte pronunțată; a II-a durează 1-2 minute, în care revenirea este mai lentă, dar încă destul de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
adaptativ cel mai rapid. Prin creșterea numărului de contracții crește debitul cardiac. Aceasta se numește tahicardie de efort și are la bază stimularea mecanismului ergotrop simpato-adrenergic (Apostol,1998). Revenirea frecvenței cardiace după efort variază proporțional cu valorile maxime. Revenirea frecvenței cardiace are loc în trei faze: I durează câteva secunde, în care revenirea este foarte pronunțată; a II-a durează 1-2 minute, în care revenirea este mai lentă, dar încă destul de accentuată; a III-a, cu o durată de câteva minute
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
vasculară (Guyton,1996), sau exprimă presiunea sub care curge sângele în vasele arteriale. Este un parametru de homeostazie circulatorie cu mare semnificație funcțională (Apostol, 1998). Presiunea arterială sistolică este cea mai mare valoare a presiunii arteriale din cursul unui ciclu cardiac, ea depinzând de volumul, forța și viteza de ejecție a ventriculului stâng și de elasticitatea aortei. Presiunea arterială diastolică este cea mai mică valoare a presiunii arteriale dintr-un ciclu cardiac, ea depinzând de rezistența periferică (care reflectă tonusul arteriolelor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
mare valoare a presiunii arteriale din cursul unui ciclu cardiac, ea depinzând de volumul, forța și viteza de ejecție a ventriculului stâng și de elasticitatea aortei. Presiunea arterială diastolică este cea mai mică valoare a presiunii arteriale dintr-un ciclu cardiac, ea depinzând de rezistența periferică (care reflectă tonusul arteriolelor), vâscozitatea sângelui și starea funcțională a valvulelor semilunare aortice. Diferența dintre tensiunea arterială sistolică și cea diastolică se numește tensiune diferențială (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Pentru a
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
funcțională a valvulelor semilunare aortice. Diferența dintre tensiunea arterială sistolică și cea diastolică se numește tensiune diferențială (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Pentru a înțelege efectele influenței efortului, vom prezenta factorii determinanți ai presiunii arteriale. Q = debitul cardiac (este factorul predominant al creșterii tensiunii arteriale sistolice, mai ales prin componența sa - debitul sistolic); R = rezistența vasculară (se referă la rezistența pe care sângele o întâmpină la nivelul vaselor de rezistență, în special arteriale, unde presiunea coboară la valori
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]