2,821 matches
-
C. Br? tianu nu a renun? at la neutralitatea Rom�niei. Acest lucru a fost decis de c? tre Consiliul de Coroan? ? inut la Sinaia la 4 august 1914. A existat o fac? iune pro? Puterile Centrale, reprezentat? de P.�P.�Carp, un boier progerman adept al politicii lui Bismarck, ? i de Sturdza, care nu era chiar at�ț de filogerman pe c�ț era de rusofob. De? i retrocedarea Basarabiei era aproape imposibil? , anexarea Transilvaniei ? i a Bucovinei putea deveni o realitate. Majoritatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
63, 72, 101, 131, 455 Caragiani 51 Carducci, Giosu� 53, 71 Carlyle, Thomas 50, 60 Carnot, Saadi 59 Carol I 48, 76, 100, 125, 126, 155, 160, 259 Carol ÎI 151, 229, 260, 275, 287, 288, 320, 322, 362, 451 Carp, P. P. 57, 58, 119, 120, 154 Carr, E. H. 11, 21 Cartojan, Nicolae 322 Castro, Fidel 87 Cazacu, Aneta 431, 434, 435 C? linescu, Armand 103, 109, 270, 308, 324, 348, 354, 377, 378, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
baza teoriei stă ideea conform căreia societățile stimulate să se modernizeze prin adoptarea unor forme superioare de civilizație în detrimentul formelor de viață, trăire și sensibilitate autohtone, tradiționale 2, sunt condamnate la sterilitate și stricăciune. Practic Maiorescu, alături de alți junimiști Eminescu, Carp ș.a. -, denunța caracterul mimetic și antitradițional al direcției noi din cultura românească, ce pe termen lung, nu putea avea efecte benefice la nivelul societății (vezi și Bădescu, 2004(a):40-41). Dacă autohtonismul își găsește în Maiorescu un reprezentant de seamă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
redevină rai. Mergeți, vă rog, la Hermeziu și veți da acolo peste o casă-muzeu de vis, în mijlocul unei curți în care mai străjuie trunchiul halucinant al unui plop secular, cub coroana căruia adăstau, cîndva, prietenii Alecsandri, Kogălniceanu, domnitorul Sturdza, Ralet, Carp, actorii Millo și Luchian, cîți alții. Mergeți, la primăvară, la Hermeziu! Vă așteaptă și-o șaretă. Cu-n cal. E cert că, în momentul de față, avînd în vedere perfidiile Rusiei legate de extinderea NATO, România, deocamdată ținută într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o dorință, o nevoie superioară, aceea de a fi util într-un domeniu. Și dacă vrei să fii fericit, împăcat cu tine însuți și respectat de cei din jur, ascultă această chemare și urmeaz o, adică: FĂ-ȚI DATORIA ! Otilia Carp SUFLETUL MEU-CULOARE ȘI MUZICĂ Adorm, simt că plutesc într-un văzduh inodor în care se vede și se aude ceva. O culoare vie și sclipitoare se vede apropiindu-se încet și rar spre mine ; mă ia, mă duce, mă înalță
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
1921 până în 20 aprilie 1922. Publicație care promovează politica guvernamentală, G.A. nu ignoră literatura, chiar dacă multe texte sunt reproduse. Ziarul conține un foileton semnat, între alții, de Gib I. Mihăescu. Sunt inserate versuri de Cincinat Pavelescu, Mihai Codreanu, O. Carp, Alice Călugăru, proza fiind ilustrată de I. A Bassarabescu, Lia Hârsu, Ioan Adam. Sunt republicate texte de M. Kogălniceanu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, M. Eminescu, A. I. Odobescu, I. Bârseanu, I. L. Caragiale, Panait Cerna, St. O. Iosif, Em. Gârleanu. „Cronica literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287182_a_288511]
-
bibliografice: I. D. Caragiani, „Florile iubirei”, „Quatrene”, AAR, partea administrativă, t. XXIV, 1901-1902; D. C. Ollănescu [-Ascanio], „Quatrene”, AAR, partea administrativă, t. XXVI, 1903- 1904; Cincinat Pavelescu, Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și Victor Crăciun, București, 1972, 339-348; M. Carp, „Epigrame”, VR, 1908, 8; M. G. Holban, „Epigrame”, „Revista idealistă”, 1908, 7-8; Virgiliu Monda, „Zale roșii”, SBR, 1920, 38; I. Foti, „Zale roșii”, „Viitorul”, 1920, 3790; [Informații biobibliografice], DCL, II, 50, 373-375; M. G. Constantinescu, „Aripi albe”, U, 1933, 39
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
footnote Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXIII, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ștefan Alexe, în PSB, vol. 75, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 419. footnote>. Pe fericitul martir Carp, proconsulul, stând pe scaunul de judecată, l-a întrebat care-I este numele. „Fericitul a spus: «Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă întrebi de numele pe care-l port în lume, acesta este Carp
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Carp, proconsulul, stând pe scaunul de judecată, l-a întrebat care-I este numele. „Fericitul a spus: «Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă întrebi de numele pe care-l port în lume, acesta este Carp». Proconsulul a spus: «Îți sunt cunoscute poruncile împăraților despre datoria de a cinsti pe zei, cei ce conduc toate. De aceea vă sfătuiesc să vă apropiați de altar și să jertfiți. Eu sunt creștin și ador pe Hristos, Fiul lui
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
aseamănă în slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori împreună cu El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri împreună cu ei în gheenă»”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 2-7, p. 166-167. footnote>. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, împăratul prigonitor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai întâi cel mai mare dintre frați
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
așa cum rezultă din cele mai multe scrieri ale exilaților, scopul declarat era să sensibilizeze opinia publică occidentală și să determine o schimbare de atitudine a guvernelor occidentale față de Europa de Est. În acest sens, unul dintre cei mai activi participați la activitatea exilului, Mircea Carp, susține că „românii din exil, din refugiu, din emigrație și-au strîns rîndurile regional, continuînd să ducă independent lupta de lămurire a opiniei publice”. Însă nu numai sfera activității politice a fost acuzată de lipsă de unitate, ci exilul În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
II, nr. 7, 1952, pp. 25-32. RFE, Item nr. 06442/53. Neagu Djuvara, art.cit., p. 7. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, În Romulus Rusan (ed.), Anul 1948 - Instituționalizarea comunismului, Analele Sighet, Fundația Academia Civică, Sighetu Marmației, 1998, p. 832. Vezi Traian Filip, „Literatura și psihologia emigrației”, În Corăbii dincolo de orizont, Nagard, Roma, 1985, p. 5. Ibidem, p. 10
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Editura Globus, București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român poate fi găsită la Mircea Carp, art.cit., p. 831. O descriere mai detaliată, Însoțită de o analiză fină a conflictului care a dus la dispariția Comitetului Național care a furnizat poate cel mai semnificativ argument pentru crearea mitului lipsei de unitate a exilului românesc, a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
București, 1997, passim; „Exilul”, Secolul 20, București, nr. 10-12, 1997 și 1-3, 1998, passim; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Editura Amarcord, Timisoara, 1994, passim; Ștefan Baciu, Însemnarile unui om fără cancelarie. Evocări, Editura Albatros, București, 1996, passim; Mircea Carp, „Vocea Americii” În România (1969-1978), cuvînt Înainte de Adrian Marino, Editura Polirom, Iași, 1997, passim; Joseph F. Harrington and Bruce J. Courtney, Tweaking the Nose of the Russians: Fifty Years of American-Romanian Relations, 1940-1990, East European Monographs, Boulder, Colorado, distributed by
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se va dedica activității în presa conservatoare, căpătând încrederea unor fruntași ai partidului, care îi susțin candidatura pentru a fi ales deputat de Ilfov în două legislaturi (1911 și 1912). În acești ani va înființa, cu sprijinul lui P. P. Carp, la 5/18 mai 1900, cotidianul „Patriotul” (la care va fi, o vreme, redactor-șef), trecând apoi, după 1907, la foile centrale ale Partidului Conservator, „Epoca” și „Conservatorul” (la cea de a doua ajunge și prim-redactor prin 1912); în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
a anunțat o nouă adeziune răsunătoare: aceea a profesorului universitar Simion Mehedinți. În scrisoarea de adeziune, autorul își motiva gestul, apreciind că Gh. Brătianu și tineretul din jurul său vor putea să realizeze "ceea ce n-a putut împlini Junimea și Petre Carp pentru binele acestei țări "227. Fost membru al Partidului Conservator și apoi al Partidului Țărănesc, Simion Mehedinți jucase un rol politic la începutul secolului, până în 1925, când fusese exclus din Partidul Țărănesc. Pe lângă motivele amintite, un alt factor care îl
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
presa de partid semnala înscrierea altor personalități, care se vor număra între liderii organizațiilor județene georgiste. Era vorba despre generalul în rezervă Silviu Bordan, înscris în organizația județului Timiș-Torontal, de avocatul Floru Pralea din județul Putna, precum și de N. P. Carp, urmașul fostului lider conservator P.P. Carp, înregistrat între georgiștii vasluieni 230. Între cei care au aderat la partidul condus de Gheorghe Brătianu până în 1934, s-a aflat și un număr important de reprezentanți ai minorităților naționale. Astfel, în iunie 1932
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
personalități, care se vor număra între liderii organizațiilor județene georgiste. Era vorba despre generalul în rezervă Silviu Bordan, înscris în organizația județului Timiș-Torontal, de avocatul Floru Pralea din județul Putna, precum și de N. P. Carp, urmașul fostului lider conservator P.P. Carp, înregistrat între georgiștii vasluieni 230. Între cei care au aderat la partidul condus de Gheorghe Brătianu până în 1934, s-a aflat și un număr important de reprezentanți ai minorităților naționale. Astfel, în iunie 1932, s-a înregistrat adeziunea unui grup
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
membri de frunte ai PNL, dar și personalități culturale, precum C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu, Mihail Sadoveanu, Simion Mehedinți sau Gh. Strat. În aceeași situație se găsesc și rude apropiate ale unor importanți reprezentanți ai altor partide politice românești, precum: N.P.Carp, urmașul liderului conservator P.P. Carp, Gh. Gh. Mironescu, urmașul liderului național-țărănist cu același nume, Ștefan Argetoianu, fratele cunoscutului om politic român sau Ștefan Tătărescu, fratele premierului liberal din anii 1934-1938. Pe aceeași listă merită a fi trecute numele unor personalități
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dar și personalități culturale, precum C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu, Mihail Sadoveanu, Simion Mehedinți sau Gh. Strat. În aceeași situație se găsesc și rude apropiate ale unor importanți reprezentanți ai altor partide politice românești, precum: N.P.Carp, urmașul liderului conservator P.P. Carp, Gh. Gh. Mironescu, urmașul liderului național-țărănist cu același nume, Ștefan Argetoianu, fratele cunoscutului om politic român sau Ștefan Tătărescu, fratele premierului liberal din anii 1934-1938. Pe aceeași listă merită a fi trecute numele unor personalități precum Mihai Antonescu sau Ion
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
haosului, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, pp. 367-392. Calafeteanu, Ion, Politică și interes național, Editura Enciclopeică, București, 1997. Calafeteanu, Ion, Români la Hitler, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Campus, Eliza, Din politica externă a României, 19131947, Editura Politică, București, 1980. Carp, Radu, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83. Cârțână, I., Seftiuc, I., Dunărea în istoria poporului român, Editura Științifică, București, 1972. Ciobanu, Vasile, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001. Chioveanu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1919, 2 decembrie 1937, p. 1. 290 Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 129-149. 291 Cristian Preda, "Liberalismul evoluționist", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, p. 62. 295 Radu Carp, op. cit, pp. 70-72; Al. Radu distinge între variantele neoliberalismului: liberalism nostalgic, liberalism organizat și liberalism social. Al. Radu, op. cit, p. 87. 296 Paul E. Michelson, "The Strange Death of Romanian Liberalism", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
potrivit căruia orice limitare a libertății personale trebuie să conducă cu necesitate la majorarea libertății altora. Demeter M. Attila, "Aspecte ale liberalismului englez", în Journal for the Study of Religions & Ideologies, an II, nr. 4, 2003, p. 119. 313 Radu Carp, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, p. 72. Ideea potrivit căreia proprietatea crează obligații față de societate, întrebuințarea ei trebuind să devină un serviciu pentru un cât mai mare bine social, apare pentru prima dată în Constituția germană din 1919. Ștefan
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sale europene, Editura Pim, Iași, 2010, p. 217. 331 Articolul "Profeții revolției și acțiunea liberală", în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 332 Gheorghe Cliveti, Liberalismul românesc. Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX" Universitaria, Iași, 1996, p. 181; Radu Carp, op. cit., p. 70. 333 "Mișcarea", nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 334 "Noțiunea de proprietate adoptată de partidul liberal trebuie să fie o noțiune mixtă, eclectică, [...] proprietatea socială, caracterul ei fiind [...] determinat de considerațiuni de utilitate socială, de dreptate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]